Retromobil Club România, filiala București, ne invită la inaugurarea Expoziției “Socialistele Orașului”, ediția a IV-a, care va avea loc pe esplanada Bibliotecii Naționale a României, duminică 6 octombrie 2024, între orele 10.00-17.30.
La apelul din zi de odihnă vor fi prezente „mașinile norocoșilor”, dar și limuzina cu care Nicolae Ceaușescu bătea țara în lung și lat, în vizite de lucru, automobilul fostului premier Constantin Dăscălescu, al fostului temut Chivu Stoica (un Peugeot 404, importat pentru uzul lui personal, direct de la Paris), 4 motorete Carpați (primele vehicule ale românilor înainte să apară Dacia), și mai ales Premiul cel mare al Extragerii Loto din ianuarie 1968, un Volvo 121, care valora 100.000 de lei, o sumă uriașă, în timp ce salariul mediu pe economie era de 1000 de lei.
Să nu uit, vine și RATA, ultimul autobuz Roman Diesel din România.
Intrarea la evenimentul de veselă aducere aminte este gratuită.
Mai jos, aflați istoria acestor mașini extraordinare, care vor fi prezente la cel mai mare și mai original praznic al Socialistelor Orașului. Interviu cu Șerban Cornaciu, vicepreședinte al Retromobil Club România.
“Socialistele Orașului, ediția a IV-a, parte a seriei “Mașinile Bucureștilor”, inițiată în 2021 revine pentru a prezenta publicului pasionat din România o nouă pagină de referință din istoria glorioasă a fenomenului automobilistic din perioada socialistă și își propune să fie o mărturie de neclintit a momentelor de înflorire a industriei noastre auto dar și o dovadă a atașamentului nostru la misiunea de a spune poveștile pe roți ale acelor vremuri. O operă colectivă a socialismului pe roți, a tuturor claselor utilizatoare înfrățite într-un singur glas și într-o singură simțire, expoziția va fi prezentată în 3 acte- “Privilegiații, Statul și Cetățenii Republicii” și va reuni o selecție de delicatese ale vremii – autoturisme, autospeciale civile și ale organelor, autocamioane, motorete și motociclete care au circulat în Bucureștii acelor ani”, anunță Retromobil Club România.
Ediția din 2024 a “Socialistelor Orașului” propune o selecție unică de autovehicule reprezentative pentru perioada 1947-1989 și urmărește prezentarea fenomenului automobilistic din epoca socialistă, inaugurată prin venirea tancurile sovietice în 1944, așa cum s-a desfășurat, cronologic, în trei perioade distincte și cu particularitățile fiecăreia: Stalinismul (1947-1965),
Destalinizarea – democratizarea automobilului (1965-1980), Național Comunismul Ceaușist (1980-1989). Evenimentul va fi găzduit prin amabilitatea Ministerului Culturii, iar expoziția este alcătuită în mod exclusiv din exponate aflate în colecțiile membrilor Retromobil Club România.
B365.ro: De ce îi spunem “praznic”?
Șerban Cornaciu, vicepreședinte Retromobil Club România: Pentru că toamna strângi recoltele și faci un praznic, ca o încununare a efortului de a semăna și de a recolta. Am început această expoziție în anul 2021 și, acum, Socialistele Orașului revin un concept original. Ne-am propus să folosim automobilul ca pe o cameră de filmat care surprinde viețile românilor din acea perioadă și vin la această expoziție cu fotogramele, cu filmele primelor lor călătorii din socialism.
Șerban Cornaciu, vicepreședinte Retromobil Club România: Unul din puținele momente fericite din socialism a fost cel în care românii au descoperit deplasările private. O secvență din expoziția noastră prezintă o grupă de 5 motorete fabricate între anii 1961-1978 la Tohani, Brașov. O primă versiune a motoretei Carpați, lansată în 1961, a avut o singură șa, era pentru o singură persoană. Cumva, asta sugera că motoreta era pentru deplasări private, individuale. A fost singurul vehicul comercializat către populație pentru așa ceva. Până în 1961, în România existau doar mașinile întreprinderilor de stat. În 1962 apare motoreta cu șa pentru două persoane, o prezentăm și pe aceea. Deja cuplurile de tineri încep să se deplaseze și asta formează, cumva, o fractură în societate. Avem tinerii care se plimbă cu motoreta și bătrânii care stau, privesc și fabrică folclor de tip “Motoreta Carpați, stați în fund și reparați”.
Șerban Cornaciu, vicepreședinte Retromobil Club România: România, în anii ’60, înainte să fie democratizat automobilul și românii să aibă acces la achiziționarea mașinilor pentru uz privat, a fost o țară de motorete. Motoretele Carpați, numeric, depășeau automobilele. Fenomenul a fost popular cu adevărat, deși o motoretă costa 4100 de lei. Aveai posibilitatea să o cumperi în 15-20 de rate, dar oricum era o sumă foarte mare, raportată la salariul mediu pe economie care nu depășea 1000 de lei. Acesta a fost începutul, românii înainte să ajungă pe 4 roți au mers pe două.
Vom prezenta și o selecție foarte interesantă de automobile care au fost importate înainte de perioada de început a producției de Dacia. Între 1963-1969, statul român a importat automobile pentru a fi comercializate, cu scopul de a testa mărcile cu care aveau loc discuțiile preliminare achiziționării unor licențe de producție. Vorbim de Fiat, Renault, Ford și Opel. Au avut loc discuții pentru producerea unui automobil sub licență, în România, cu acești producători.
Șerban Cornaciu, vicepreședinte Retromobil Club România: Aceste automobile erau foarte scumpe, gândiți-va că un Fiat 1800 costa 89.000 de lei și se cumpăra doar cu banii jos, plata cash integrală. Au avut curaj să cumpere aceste automobile privilegiații. Erau oamenii care puteau să dețină o astfel de sumă și puteau să o achite în numerar, fără să fie întrebați. Erau medici importanți, ofițeri din aparatul Armatei, al Miliției sau al Securității. Erau persoane foarte importante pentru societate, pe care Partidul nu le lua la întrebări. Vom prezenta un admirabil Opel Rekord, al fostului director al Fabricii Mecanică Fină din București, dar și mașina premierului Constantin Dăscălescu, un Renault 16. Veți vedea și mașina lui Chivu Stoica, sinucis cu o armă de vânătoare, un Peugeot 404 pe care Chivu Stoica l-a importat pentru uz personal, cu permisiune, în 1963, fix în anul lansării acestui model la Paris. Aici vorbim mai mult decât de privilegiați, vorbim de oamenii care chiar constituiau puterea și aveau privilegiul să importe automobile pentru ei.
Șerban Cornaciu, vicepreședinte Retromobil Club România: Pentru anii ’70-’80 avem o selecție de exponate, unele dintre ele având o poveste surprinzătoare. Prezentăm, în premieră, primul exemplar de ARO fabricat în Portugalia. În aceste zile în care despre patriotism vorbesc mai mult cei care nu sunt patrioți, avem un coleg care a achiziționat și va prezenta 4 exemplare de PORTARO, fabricate în Portugalia începând cu 1975. Acolo, practic, Fabrica ARO, ca să reușească să facă exporturi, a găsit o soluție inedită prin care s-au exportat caroseriile și anumite elemente mecanice, cu excepția motorului. Fabrica de la Câmpulung nu găsea un motor diesel performat și a abordat varianta echipării acestor modele cu motoare Daihatsu, japoneze și, ulterior, cu motoare Volvo suedeze, pe benzină.
În Portugalia au fost produse în jur de 15.000 de exemplare de PORTARO și au fost exportate cu succes pe piețe destul de dificile, cum era Marea Britanie, unde Land Rover-ul deținea supremația. PORTARO erau utilizate nu neapărat pentru deplasări în condiții civilizate, ci pentru deplasări ale agricultorilor pe teren.
Este o poveste frumoasă, una dintre acele povești pe care avem ocazia să o spunem cu ajutorul colegilor noștri care se uită prin lume, găsesc aceste piese de tezaur românesc și încearcă să le aducă în țara de unde provin, unde aprecierea lor este importantă și deosebită. Sunt povești care ne fac mândri, știm că suntem români.
Șerban Cornaciu, vicepreședinte Retromobil Club România: Mai este o povestioară legată de mașinile norocoșilor. Am descoperit un bilețel care anunța o tragere Loto, în ianuarie 1968. Este anunțat ca premiu un Volvo 121 în valoare de 100.000 de lei, este vehiculul cel mai scump anunțat vreodată drept premiu de către statul român. Cercetând în presa vremii am aflat că în iarna lui 1967 a fost o expoziție a Suediei la București în care au fost prezentate 3 exemplare de Volvo. Se pare că au rămas aici, există fotografii despre prezentarea lor la Pavilionul H. Noi bănuim că aceste 3 exemplare au fost achiziționate de Loteria Română și le-a oferit drept premiu.
Era o perioadă în care nu se producea încă Dacia și oamenii nu aveau cum să-și cumpere mașini, la 1000 de lei salariul pe lună nu aveai bani, doar puteai să visezi. Unii nici nu îndrăzneau să viseze. Loteria Română, acordând aceste premii cu valoare uriașă, i-a încurajat pe români să păstreze speranța că vor avea la un moment dat o mașină. A avut un rol educativ și acest lucru merită să fie remarcat. Pe Bilețel mai scrie “Premii nelimitate în Renault 16, Fiat 850 și Renault Gordini”. Nelimitate au fost date la această extragere și la altele, deci au ridicat miza iluziei. Premii fără număr de la Loteria de Stat e o poveste frumoasă. Noi vom prezenta mașinile care au date ca premiu la această extragere. Un Volvo, un Renault 16 și o Skoda.
Industria automobilului din R.S.R. în plin avânt – producția de ARO 24 debutează în 1975 în Portugalia sub numele de PORTARO, gamă motorizată cu agregate Daihatsu și Volvo. Prezentarea în premieră în România a unui exemplar produs la Setubal în anul 1978.
Mașinile norocoșilor din socialism – prezentarea unor modele de automobile oferite în anii ‘60 ca premiu la extragerile Loto Prono sport și la Loz în plic organizate de Loteria de Stat.
Exportul de automobile al României socialiste – un TV 12 P pleacă la export și ajunge la Dresda în anul 1973 unde participă la stingerea incendiilor timp de 19 de ani. Revine în România în 2001.
Libertate pe 2 roți? Cetățenii republicii experimentează în premieră senzația de libertate odată cu apariția motoretelor în comerțul socialist. Prezentarea unei selecții de motorete românești fabricate între 1962 și 1978.
Luxul occidental al deplasărilor demnitarilor de partid din România socialistă. Prezentarea unor exemplare aflate în uzul demnitarilor din perioada socialistă, ca mașini personale.
Limuzina vizitelor de lucru ale președintelui Nicolae Ceaușescu – dacă Dacia era pentru popor, aceasta era numai pentru conducător.
Automobilele cetățenilor republicii – prezentarea modelelor occidentale cumpărate de privilegiații anilor ‘70 de la stat cu plata cash și a celor cumpărate cetățenii de rând de pe liste de așteptare în anii ‘80.
Transportul în comun din socialism– Roman Diesel RD 111 sau “rata” care aducea satul la oraș și orașul la sat, revine.
Instituțiile statului pe 4 roți – prezentarea unei selecții de autospeciale ale Miliției, Armatei, Securității Statului și nu numai.
Înființat în anul 1998 de către 21 de pasionați, Retromobil Club România constituie la ora actuală cea mai importantă asociație de profil din țară, fapt ce se datorează celor peste 4.500 de membri și eforturilor considerabile prin care restaurează și întrețin vehicule istorice ce se înscriu în patrimoniul tehnic și cultural național și mondial. Retromobil Club România are misiunea de a cultiva pasiunea pentru fenomenul automobilistic, realizând prin fiecare din evenimentele sale un demers cultural-educativ prin care încurajează păstrărea în stare optimă a vehiculelor istorice de pe teritoriul României, colecționarea și restaurarea acestora. constituind totodată singura organizație de colecționari care poate oferi sprijinul tuturor celor care doresc să inițieze un proiect de prezervare a unui autovehicul istoric.
În 26 de ani de activitate Retromobil Club România a reușit certificarea a peste 11.000 de vehicule istorice și a format o comunitate de 4.500 de membri grupați în 41 de filiale județene care organizează anual un program de peste 180 de evenimente.
Vezi și: