Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie

Puțini știu că unele din cele mai impozante clădiri neoromânești din București, în care funcționează azi Școala Gimnazială Ferdinand, Muzeul Național al Literaturii și unul din sediile S.N.S.P.A, au fost ridicate special ca să devină cămine de ucenici și ucenice din industrii și comerț.

Căminele și școlile de ucenici de altădată versus „angajăm tineri fără experiență, part time” de azi

În prezent, când școlile de meserii și meseriașii sunt pe cale de dispariție, destui tineri devin mai degrabă lucrători comerciali entry-level și part-time, casieri, curieri sau învață cum să devină creatori de conținut pe TikTok.

„Căminele de ucenici erau considerate esențiale pentru modernizarea industriei și formarea unui corp de meseriași calificați”

În Bucureștiul interbelic, aflat în continuă modernizare și industrializare, meseria chiar era „brățară de aur” și pentru însușirea ei de către cei tineri și foarte tineri, statul a conceput un program special în care a investit sume uriașe.

Un proiect național vizionar, cu bătaie lungă, susținut de pedagogi, profesori, ingineri, arhitecți și industriași, menit să crească și să asigure o forță de muncă profesionistă, calificată.

Căminele aveau statut de „instituții de ocrotire, educare și pregătire a uceniciei, un loc unde ucenicii întreprinderilor găseau masă și dormit și tot ce este trebuitor unei armonioase desvoltări trupești și sufletești” (Stavri C. Cunescu, directorul Muncii în revista „Boabe de Grâu”, 1931).

Oana Marinache, istoric de artă: Proiectul construirii căminelor de ucenici în România interbelică a fost unul căruia i s-a acordat o mare importanță pe plan național, ca premisă la dezvoltarea industriei și a specializării meseriașilor în centrele urbane din noile provincii ale României Mari.

„Istoria clădirilor fostelor cămine de ucenici este în prezent prea puțin cunoscută, destinația lor inițială fiind uitată, schimbată sau chiar ștearsă prin demolările recente”

Proiectul de cercetare „Arhiva de arhitectură: Căminele de ucenici și ucenice” al Asociației Istoria Artei a scos la iveală un vast program social, economic și arhitectural prin prisma studierii arhivei Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale păstrat astăzi la Arhivele Naționale ale României. Încă din 1921 se constituie Comitetul pentru Ocrotirea Ucenicilor Industriali, la inițiativa Direcției Meseriilor și Învățământului Muncitoresc din Ministerul Muncii.

Proiectele căminelor au evoluat spre finalul anilor ’20 și au implicat arhitecți uitați astăzi, demonstrând importanța pe care statul o acorda pregătirii forței de muncă calificate.

Mai jos, interviu cu Oana Marinache, istoric de artă, despre clădiri, arhitecți și meserii uitate.

Oana Marinache: Investigația echipei noastre pluridisciplinare a pornit de la un fond documentar inedit al Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale, cu precădere dosarele și planurile de arhitectură de la Direcția Meseriilor și a Învățământului Muncitoresc și Direcția Tehnică/Arhitecturii. Am fost uimită de faptul că acest fond, foarte bogat, nu a fost cercetat și cunoscut până acum.

Căminele de ucenici, program social care a generat un program național de arhitectură valoroasă

Oana Marinache: Instituția, creată în 1920, a cunoscut mai multe reorganizări și a trebuit să se adapteze multor schimbări socio-economice și politice în perioada interbelică. Figura constantă a fost cea a inginerului Stavri C. Cunescu (1888-1977), care a lucrat în acest minister mai bine de 20 de ani, ocupând și funcția de Director al Muncii.

Stavri C. Cunescu a activat cu toată energia pentru promovarea și susținerea învățământului profesional și muncitoresc.

Încă din 1926, s-a format o echipă puternică de arhitecți și ingineri pentru a dezvolta un întreg program de arhitectură, cel al căminelor profesionale și de întreținere a clădirile închiriate, donate sau transformate pentru a găzdui cursurile și chiar ucenicii.

Urmărim astfel activitatea unor personalități ale școlii de arhitectură, prea puțin cunoscute astăzi: C.D. Dobrescu, Tașcu Ciully, Petre H.Ionescu, Ștefan Iofciu, G.Negoescu, J.Constantinescu, N.Bilargiu, Dimitrie T.Dobrescu, Leon Silion, A.Viecelli, Petre N. Boico, Adrian Crețu.

Programul de arhitectură a evoluat spre finalul anilor ’30, grupând în final mai multe funcţiuni legate de politica şi protecția socială, de educarea și îndrumarea ucenicilor și a muncitorilor (oficii de muncă, de orientare profesională și de plasare a forței de muncă).

Inginerul Stavri C. Cunescu, directorul general al Muncii, scria în Revista Boabe de Grâu, anul II, nr.1 din ianuarie 1931.

Astăzi ucenicia, pe tot cuprinsul țării, este supusă unei singure legi, a contractului de ucenicie, care dăinuiește de la 1929. (..). Nu trebuie să se uite că marea majoritate a ucenicilor din marea și din mica industrie vin de la sate. Prin urmare, ceea ce trebuie să avem în vedere la o bună organizare a uceniciei este: buna pregătire practică, condițiile higienice de muncă, un adăpost omenesc, un număr acceptabil de ore de muncă, alimentația și curățenia.

Până mai acum ceva timp, când un părinte își aducea un copil la meșter, nu se prea interesa de felul cum va fi tratat, crezând aproape că nu mai are acest drept. Pe el îl interesa să nu fie obligat să dea prea mult mălai, fasole sau slănină pe an, pentru întreținerea copilului.

Astăzi ne este dat să constatăm cu mare bucurie schimbarea făcută în mentalitatea părinților care nu numai că se îngrijesc de perspectivele meseriei și de omenia meșterului, dar se interesează foarte de aproape de viața pe care o vor duce copiii departe de casă.

„Căminele de ucenici: ocrotire, educare și desăvârșire profesională”

Organizarea căminelor răspunde unei meniri de trei ori binefăcătoare:

Aceea de ocrotire, prin care căminul asigura o găzduire părintească în dormitoarele lui spațioase și higienice și o hrană bună copiilor cari prin însăși îndeletnicirea unui meșteșug în aerul viciat și după munca de multe ori istovitoare din uzina sau fabrică, rămân, fără exagerare, copiii nimănui.

Aceea de educare pe care n-o poate avea decât căminul ce în orele libere primește laolaltă ucenici, descuindu-le săli de liniște în care cu toții se pot minuna de lumea de bucurii ce le dăruiește o carte bine aleasă.

Tot aci, în loc de huruitul mașinilor, de aerul încărcat de fum și de invective inerente mediului în care se desvoltă viața lor fragedă și debilitată de încordări nepotrivite uneori cu aptitudinile, găsesc un sfat părintesc, absent în viața de atelier.

În sfârșit, menirea căminului de a desăvârși pregătirea profesională propriu zisă, atât prin darul orelor libere de reculegere și deci de împrospătare a învățăturii meseriei, față de care capătă astfel zi de zi, mai mult dor și drag, cât și prin înființarea în cămin de ateliere proprii de specializare.

Ecoul strigătului „cămine, cât mai multe cămine” au făcut ca întreprinderi mari, cum sunt Societățile Astra Română, Steaua Română, Româno-Americană, Reșița au înființat sau întrețin cămine pentru ucenicii lor proprii. Administrația C.F.R a înființat cămine în mai multe centre unde are ateliere, Primăria Capitalei a organizat un cămin pe lângă atelierele comunale.

Urmărind ideea de ocrotire a muncii în general, s-a căutat ca în largile lor săli de mâncare și de baie să aibă acces și muncitorii. În chipul acesta au fost organizate cantine muncitorești pe lângă căminele de ucenici.

Clădiri cu instalații moderne pentru copiii veniți de la țară să învețe o meserie. Căminul de ucenice „Principesa Maria”, azi sediul S.N.S.P.A, avea sală de primire și de serbări, săli de clasă, dormitoare, spălător, dușuri, bucătărie și spălătorie

Căminul de ucenice „Principesa Maria”, „executat după ultimele cerințe moderne”, a fost inaugurat la 30 nov. 1930. Ziarele anunțau, pe prima pagină, înfăptuirea unei „opere de interes social”, la deschiderea căreia au participat Regina Maria, doamna de onoare Simona Lahovary, dl. și d-na Stavri Cunescu, d-na Olănescu, d-na Oromolu, etc.

B365: Oana Marinache, am aflat din studiul realizat de dvs. că aceste cămine funcționau în clădiri frumoase, proiectate de mari arhitecți. Nu erau internate deprimante, cum am putea să credem.

Oana Marinache: Nici vorbă, căminele asigurau cele mai moderne servicii. Copiii aceștia defavorizați, săraci, orfani, erau în primul rând copiii de după Primul Război Mondial, pe care i-au luat sub umbrelă autoritățile. Apoi, în epoca Regelui Carol al II-lea, aflăm că deja țăranii își trimiteau copiii la București, la școli și cămine de ucenici, cererea fiind foarte mare pentru locuri în cămine.

Copiii doreau să se specializeze într-o meserie și să fie educați, ei mergeau și la cursuri serale după lucru. Aveau parte de îngrijire medicală și erau pregătiți să intre pe piața forței de muncă.

„În București, cele mai importante și mai mari erau Căminul de ucenice „Principesa Maria” (500 de beneficiare) și pentru ucenici, Căminul de la Obor, de vizavi de Gara de Est, al cărui număr de ucenici ajunsese la 300- 400″

B365: Cum au fost concepute aceste clădiri?

Oana Marinache: La început edificiile au fost proiectate în stil neoromânesc, stil care era menit să promoveze programul național de arhitectură și în provinciile alipite după Marea Unire. A venit Marea Criză Economică și fondurile pentru construcții au fost sistate sau au fost înregistrate mari întârzieri în organizarea de licitații și desfășurarea șantierelor construcțiilor prevăzute.

Când lucrările au fost deblocate, aceeași echipă de arhitecți de la Ministerul Muncii a simplificat decorația exterioară a căminelor, a operat modificări.

Avem și cazuri de construcții moderniste sau construcții începute și extinse cu elemente geometrice, fără decorații. Nu s-a mai investit neapărat în înfrumusețare, ci în utilitatea clădirilor care au fost dotate cu cele mai noi instalații, cu dușuri, bucătării și dormitoare, au fost amenajate grădinițe de zarzavaturi și pomi fructiferi.

În prima fază s-a asigurat găzduirea și hrana adolescenților, apoi conducerea a cerut suprafețe mari de teren pentru grădini de zarzavat, pentru a crește animale. Astfel, putem să observăm cum căminele de ucenici și ucenice erau sustenabile.

„Ca particularitate, în cazul fetelor, pe lângă frecventarea cursurilor de croitorie, menaj, etc, ele se și ocupau de întreținerea căminului, de spălat, călcat și gătit prin rotație, acoperind propriile nevoi. Lucrurile produse se vindeau și lor le revenea o parte din câștiguri”

Oana Marinache: În căminul de ucenice „Principesa Maria” din strada Povernei colț cu strada Vasile Alecsandri, având mult teren și fiind atât de bine poziționat în centrul Bucureștiului, s-a mutat chiar și o parte din serviciul ministerului, Camera de Muncă București.

„Este foarte interesantă clădirea unde este acum Muzeul Literaturii, nu cred că se cunoaște faptul că a fost cămin pentru emigranții care soseau în Capitală prin Gara de Nord, apoi pentru refugiații din Basarabia și Transilvania”

Oana Marinache: Imobilul a fost și sediu al Ministerului Muncii. Sunt două corpuri de clădire, cel din față a fost conceput inițial (1927) pentru găzduirea celor fără loc de muncă care soseau din provincie prin Gara de Nord.

Ministerul a decis să se mute aici în 1931, amenajând și transformând clădirea existentă. După care, în 1933-1934, existând teren în spate, au mai clădit un corp pentru birourile Ministerului.

După vara lui 1940, când România pierde teritorii, aici au fost găzduiți refugiații din teritoriile ocupate de bolșevici și de horthyiști. De asemenea, în zona Gării de Nord, Ministerul a mai închiriat clădiri particulare ca să le asigure refugiaților găzduire, este foarte interesantă măsura aceasta în contextul tragic al perioadei 1940-1941.

B365: Pe lângă stat, și doamnele din elita Bucureștiului s-au implicat în construirea căminelor de ucenici. Elena Eraclide, o mare filantroapă, a deschis o școală de menaj pentru fete. Oare ce învățau acolo?

Oana Marinache: Tot ce ținea de gospodărie, pregătirea hranei, croitorie, spălătorie. Nu erau pregătite să devină neapărat servitoare și bone, pentru acestea existau școlile profesionale de fete la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, aici fetele din cămine de ucenice sau de ocrotire ajungeau să muncească în ateliere de croitorie sau în fabrici și uneori chiar în Case de modă.

„După 1948, căminele de ucenici își pierd treptat menirea și funcțiunea inițială”

B365: Ce s-a întâmplat cu aceste clădiri și cu proiectul social după instaurarea comunismului? Noul regim continuă ideea, pe acest filon socialist?

Oana Marinache: Paradoxal, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial se investește enorm în aceste clădiri, chiar dacă se schimbă puțin utilitatea, de exemplu se face Școală de Moașe în căminul de ucenici din Giulești 5, unde se va deschide Maternitatea Giulești.

În anii ’40, în timpul dictaturii, se dublează numărul căminelor de ucenici, se cumpără clădiri existente sau se rechiziționează imobile de la populația evreiască.

În anii ’40, de la un număr de 39-40 de cămine existente se ajunge la 70

Oana Marinache: După 1948 sunt înlăturați vechii directori și pedagogi și încep lucrurile mai puțin plăcute, copiii nu mai sunt îngrijiți și hrăniți îndestulător pentru că se fură enorm sau Ministerul nu se mai implică.

Multe cămine de ucenici devin cămine de ocrotire a copilului în situația în care părinții lucrează în fabrică și nu au unde să-și lase copilul. Unele clădiri sunt refuncționalizate sub formă de internat pe lângă școli profesionale sau sunt amenajate spații medicale, funcțiunile lor se schimbă treptat.

„Copiii din cămine erau sprijiniți să meargă în tabere de vară la munte și la mare. Aveau un program educativ cu teatru, cinema, serbări și premii.”

B365: Cât de importante au fost aceste școli de ucenici? Demontați mitul că regimul burghezo-moșieresc nu avea grijă de cei defavorizați.

Oana Marinache: Noi trăim cu percepția căminului cultural comunist din mediul rural, ori acele cămine au fost parte dintr-un program cultural dezvoltat de Regele Carol al II-lea, pentru încurajarea educației și culturii la sate.

S-a investit foarte mult în legiferarea și respectarea repausul dominical (1925), nouă azi ni se pare de la sine înțeles că nu lucrăm la sfârșit de săptămână, dar faptul acesta s-a câștigat treptat, tot în perioada interbelică, pe finalul domniei Regelui Ferdinand I.

„Căminele de ucenici erau destinate categoriei de vârstă între 14 și 18 ani”

Oana Marinache: Conform legii, puteau fi ucenici cei care au împlinit vârsta de 14 ani (dar nu mai mult de 16 ani) și au absolvit cursul primar. Părinții trebuiau să achite costurile găzduirii copiilor sau patronii să achite o taxă de 2 lei/săptămână către stat.

În anii ’30, sub ministeriatul lui Ion Nistor, s-a investit și într-un program de burse care să acopere aceste cheltuieli. Ucenicii încheiau un contract cu patronii atelierelor și fabricile unde lucrau, legal fiind și atunci un program de 8 ore, care să le permită și studiul seral și odihna în cămin. Din păcate, exista o discrepanță mare între remunerația ucenicilor și a ucenicelor și uneori se abuza de programul lor de lucru în detrimentul educației.

Proiectul de cercetare „Arhiva de arhitectură”al Asociației Istoria Artei se află în cel de-al doisprezecelea an de activitate intensă de punere în valoare a unor documente unice

Oana Marinache: Debutul public al proiectului a avut loc în 2014, după mai mulți ani de investigații susținute în fondurile Arhivele Naționale ale României și a cunoscut mai multe teme: începuturile arhitecturii românești (1830-1860, 1860-1870), casele arhitecților din București, influențele germane și franceze (1870-1880), locuri ale memoriei Primului Război Mondial, stilul neoromânesc, arhivele arhitecților Cristofi Cerchez și Paul Smărăndescu.

Acum 3 ani am propus recuperarea istoriei Corpului Arhitecților, instituție înființată pentru a reglementa activitatea breslei din perioada interbelică.

Studiul „Căminele de ucenici și ucenice” se află aici: https://heyzine.com/flip-book/1876987122.html și vine în continuarea demersului de a scoate la lumină destine uitate ale arhitecturii românești și de a contura programe de arhitectură din perioada interbelică.

Proiectul inițiat de Asociația Istoria Artei a fost finanțat de Ordinul Arhitecților din România, din timbrul de arhitectură, sesiunea 2024.

Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Uniunea Arhitecților din România, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” – București.

„Căminele de ucenici și ucenice din Bucureștiul interbelic” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care