Deasupra deputaților, un soare care nu răsare niciodată: „luminatorul” din Casa Poporului e o cutie de sticlă cu becuri în spate
Ridici pivirea în sala de plen a Camerei Deputaților și vezi cerul. Un luminator larg, senin, cu o geometrie care te liniștește. Lumina de acolo, de sus, nu vine însă de la soare. Vine de la becuri.
Ce pare iluminat natural e, de fapt, o cutie de sticlă luminată din spate. Un panou care imită lumina naturală suficient de convingător cât să nu ridice nimeni mâna în decenii. Detaliul e semnalat de pagina Muzeul Școlii de Arhitectură, într-o postare despre sediile Parlamentului: în actuala sală a Camerei Deputaților, luminatorul e o iluzie, iar lumina nu coboară din tavan, ci urcă din instalația electrică. Practic, singurul astru care răsare constant deasupra aleșilor e rețeaua de joasă tensiune.
Varianta inițială era mai ambițioasă. Luminatoare adevărate, cu vitralii. Ambiția a întâlnit însă acoperișul. Deschiderile mari ridicau două probleme – etanșeitatea și rezistența la zăpadă. La câteva ședințe ținute sub spectaculoasa cupolă inițială, povestește aceeași sursă pe baza cărții lui Andrei Pandele, aleșii și-au deschis umbrelele.
Soluția logică, firește, nu a fost repararea acoperișului. A fost înlocuirea cerului. Pentru sala Camerei Deputaților s-a recurs la un luminator fals: o cutie luminată din spate, care dă impresia că afară e mereu o zi frumoasă, indiferent ce se întâmplă efectiv afară.
Cum se comandă un soare artificial într-un regim grăbit povestește arhitectul Adrian Șotropa, citat de Andrei Pandele în volumul „Casa Poporului. Un sfârșit în marmură”.
La început s-au cerut tavane sculptate, mai ales florale. Apoi vitralii, ca la sala Senatului. Apoi a intervenit calendarul. „Șefii țipau pentru termene”, își amintește Șotropa, iar în fața termenelor detaliul devenea negociabil: „Calitatea nu mai conta.” Vitraliile erau greu de făcut și de întreținut, așa că, spune el, s-a trecut la „casete cu vitralii false, o cutie luminată din spate”, care „aveau mult mai puține probleme”.
Traducere din limba de șantier: dacă cerul adevărat dă bătăi de cap, se aprobă unul care nu curge.
Într-o clădire în care lumina de deasupra deputaților merge pe bec, factura la curent are proporții uriașe. Pentru 2026, Camera Deputaților a bugetat pentru energia electrică a Palatului Parlamentului circa 18,27 milioane de lei fără TVA, pentru un consum estimat de aproximativ 14.400 MWh. Adică în jur de 300.000 de euro pe lună.