Şmecheria prin care dărâmi un monument, ca să faci loc unei fabrici de bani

Conform aprobărilor obţinute de beneficiari, vila dărâmată era doar o anexă a imobilului clasat istoric. Complexul din care făcea parte figurează în lista monumentelor istorice pe anul 2010, la poziţia 1765: casa Theodor Rosetti-Soleşti, construită la 1891.

„Anexele”, despre care se face referire în avizul de demolare, au fost ridicate în stil academist şi au fost flancate de arhitecţii vremii de un elegant portic pe faţadă. În aceste “dependinţe” a locuit un fost prim-ministru al României, Theodor Rosetti, şi şi-a desfasurat activitatea la un moment dat şi consulatul Statelor Unite la Bucureşti. În acest context e greu de imaginat că într-o Capitală în care turismul este la pământ, instituţiile statului pot da avize de demolare pentru clădiri cu o vizibilă valoare istorică şi arhitecturală. Avizul a fost dat însă în baza unei portiţe legislative.

Logica firească presupune ca atunci când un imobil este catalogat drept monument istoric, structura în sine să fie luată de-a-ntregul. Specialiştii din cadrul Direcţiei de Cultură din Primaria Generală, au considerat însă, în baza unui raport al unui arhitect, tocmit tocmai de cei care au vrut demolarea, ca acele “anexe”, aflate pe aceeaşi parcela cu monumentul istoric, pot fi demolate, şi în consecinţă au dat avizul.

Vila care a fost dărâmată, fiind considerată o „anexă” fără valoare:

Clădirile anexe din parcela monumentului istoric(VEZI FOTO) nu aveau regim juridic de monument istoric. A fost emis un aviz de desfiinţare, în baza unui studiu istoric, realizat de către un expert atestat de Ministerul Culturii. Totul a fost discutat şi într-o comisie naţională, mai exact în comisia zonală a monumentelor istorice”, explică pentru B365.ro şeful Direcţiei de Cultură din Primaria Bucureşti, Daniel Cherecheş. “Dacă oamenii atestaţi de minister nu ştiu ce-i aia o clădire monument istoric, atunci cine să mai ştie?”, continuă retoric acesta.

Corupţia dărâmă monumente istorice, pentru a face loc fabricilor de bani

În replică, fostul ministru al culturii, Theodor Paleologu, susţine că verticalitatea celui care a întocmit proiectul este discutabilă. “Nu au fost anexe, a fost o vilă! Studiul istoric, în baza căruia a fost dat avizul de demolare, a fost plătit de beneficiarul Proiect Bucureşti SA. Arhitectul(n.r. – Șerban Popescu-Criveanu) a prestat aşa cum i-a cerut beneficiarul. Aici vorbim de corupţie”, declară fostul şef de la cultură care adaugă că în acest moment, din cauza acestor demolări, „UDMR are o problemă de credibilitate politică”. Asta pentru că Direcţia care a dat avizul este subordonată ministerului iar Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, nu adoptă o poziţie în acest sens. „Domnul Cherecheş trebuie demis”, subliniază Paleologu.

În locul elegantei clădiri – parte a unui monument istoric, dar şi a altor clădiri vechi şi elegante ce o înconjurau, se va ridica un complex de birouri, despre care Proiect Bucureşti, compania care deţine terenul şi a făcut proiectul, se laudă: „Nicio altă dezvoltare de birouri realizată în Capitală în ultimii ani nu a reuşit să ofere un loc atât de central şi exclusivist ca noul ansamblu «Alecsandri 8»

Ministerul se disculpă

Contactat de B365.ro, Ministerul Culturii, prin vocea purtătorului de cuvânt Radu Enache, consideră că opinia publica a fost indusă in eroare. „Și noi(n.r.- Ministerul Culturii) am avut impresia la un moment dat că se dărâmă monumentul. În cazul Povernei 1-3 existau cinci corpuri de clădire. Dintre acestea doar corpul central era clasat monument istoric. Din punctul nostru de vedere nu este nicio nelămurire”, tranşează sec purtătorul de cuvânt al ministerului Culturii. Cât priveşte conotaţiile, şi din acest unghi se ajunge tot la politică. ”În acel caz cu Povernei 1-3 este o exagerare cu conotaţie electorală pe care a lansat-o fostul ministru Theodor Paleologu. Poziţia ministerul este relativ iritată pentru că se marşează în presă pe o anumită presiune care nu ţine de realitatea faptelor. Ține de interpretări pe care nu vreau să le caracterizez sau să le calific”, încheie purtătorul de cuvânt al Ministerul Culturii, Radu Enache.

Casa Rosetti Soleşti apare cu corpul dreptunghiular, păstrat şi astăzi, şi cu extensia cu coloane, în planul Bucureştiului din anul 1911, arată Silvia Colfescu, autor al cărţii Bucureşti, ghid turistic, istoric, artistic pe blogul său. Arhitectul iniţial al casei a fost Wilhelm Bast. Clădirea a fost completată în 1928 de arhitecta Virginia Haret Andreescu, nepoata pictorului Andreescu şi soţia inginerului constructor Spiru Haret-Gold, fiul marelui cărturar Spiru Haret. Transformările şi adaosurile ulterioare au constituit o excepţională reuşită, arhitecta integrând organic noul corp de casă ansamblului de clădiri. Noua clădire a fost construită în continuarea colonadei, o adevărată casă boierească a cărei arhitectură este coordonată cu cea a celorlalte două edificii.

Cele trei corpuri, alcătuind un unic ansamblu, sunt înconjurate de un gard de piatră, decorat cu traforuri vegetale şi cu stâlpi de poartă impunători. După război, clădirea aflată de-a lungul străzii Povernei a fost supraînălţată.

În prezent a mai ramas doar partea dinspre str. Vasile Alecsandri, amputata şi înecată în praful excavatoarelor care i s-au urcat în spate. Din întreg complexul, doar acest corp va rămâne în picioare, fără însă ca proiectanţii să se întrebe cum se va integra monumentul istoric în complexul modern de birouri:

Pentru a face loc complexului de birouri Alecsandri 8, a mai fost dărâmată clădirea de la Povernei 2, construită de arhitectul Louis Blanc, autorul palatului Ministerului Agriculturii, al clădirii Facultăţii de Medicină, al reşedinţei monumentale H. Speyer şi al casei Take Ionescu. Construită înainte de 1889, dată la care a murit generalul Adrian, casa figurează, ca şi casa Rosetti Soleşti, pe planul Bucureştilor din 1911.

CITEȘTE ȘI  Monstrul de birouri de pe Povernei a făcut o victimă de 120 de ani VIDEO

CITEȘTE ȘI Un monstru cu birouri se va ridica în zona protejată Căderea Bastiliei FOTO

Monstrul de birouri de pe Povernei a făcut o victimă de 120 de ani VIDEO


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button