Situație dramatică într-un autobuz STB

09 feb. 2023
4656 afișări
Situație dramatică într-un autobuz STB
Situație dramatică într-un autobuz STB | Foto: Diana Popescu

Vrei sfaturi de viață? I le poți cere unui părinte. Unui prieten. Poate chiar unui profesor. Sau te sui în autobuz și te lămurești ce ai de făcut de la un confrate călător STB. Indirect, fiindcă el își dăscălește un prieten. Dar, cum înțelepciunea e universal valabilă și uneori se propagă gratuit,  poți profita din plin de ocazie, ocazia fiind situația de viață evident dramatică de mai jos:

“Eu nu-nțeleg: tu de ce vrei în România? Tu vrei în România pentru că nu mai suporți să fii presat de nemți. Și eu te trimit într-un loc unde nu te presează nimeni, tu ești propriul tău nemțălău care te presează! „Te trimit”, am zis, nu „te-am trimis!”. 

N-am folosit trecutul, perfectul compus! Vrei să te angajez eu? Vrei să vorbesc eu săptămâna viitoare? La ce vrei tu! La d-astea de livrat! Dar acolo unde se face ca lumea! A, gata, că tu mi-ai zis că trebuie să știi germană… Mie, săptămâna trecută, mi-a adus comanda un tip negru, și-am vorbit cu el în engleză. Înțelegi? Acceptă faptul că mergem în viitor! 

Tu ai rămas în ’95, unde nu toate chestiile sunt posibile… E adevărat sau nu e adevărat: te-am ginit c-ai rămas în ’95? Bă, eu ți-am vorbit de cazul din România: nimeni nu vrea să audă de nicio limbă! Toată lumea, dacă ar fi, ar vrea să audă numai limba lor, încontinuu! F*te-m-aș pe limba lor, că m-am enervat iar cu argumentu’ ăsta! Necesitatea o să-i facă să vrea să vorbească! Lasă-mă dracu’ cu „nu vor să vorbească”! Ce, e după ei? De când e după ei? Că, până una-alta, tu ești român! Da’ nu te-ai folosit de chestia asta! Io m-am folosit maxim de caracteru’ meu românesc în străinătate! Unii oameni nu sunt obișnuiți: noi suntem foarte înfipți, ca nație. De asta se și bagă nemții urât pe tine: le e frică. Bine, de tine nu le e frică, că tu nu ai un post important, pe tine se cam pișă, oricum. De-aia te invit să muncești pentru tine însuți. Dar tu nu vrei, ești răuvoitor și zici „Nu, nu, nu” la tot ce propun eu.

(Pauză. Cel mai probabil, interlocutorul protestează vehement. Viața în STB merge mai departe).

De cine? Păi nu, asta te-ntreb: ești supersătul de cine? Pentru că tu ai o idee-n cap la care nu știi să dai contur. Toate deciziile tale sunt în jurul ideii tale preconcepute, pe care tu nici măcar nu ți-o dezvolți ție în cap, darămite la alții! 

Multe dintre deciziile tale din trecut au fost luate așa, „la p*la goală”, ca să zic din popor. Pune-ți căști, ascultă o melodie, dacă nu mai vrei să-i asculți vorbind germana! Ești ca fata aia: îți faci probleme când nu există, ți le faci tu de plictiseală. 

Îți pui căști, bă, nu te obligă nimeni să-i asculți pe ei cum vorbesc cu “h” și cu “u” cu două treme pe el! Asculți acolo, frumos, ce vrei tu… Te plimbi… Faci ce vrei tu! Imaginează-ți că ești puști din nou! Imaginează-ți că ai 20 de ani! Nu, că ești mare: imaginează-ți că ai 14 ani și ți-a luat tac-tu o bicicletă și ți-a zis “Du-te, bă, și ia-mi sifoane, da’ du-te pe bicicletă!”. 

Ți-am dat televizoru’, ți l-am dat degeaba? Poți să-ți pui muzică pe televizoru’ ăla, dacă problema ta fix asta e, că te-ai săturat tu să asculți limba nemțească pe lângă tine! Ăsta-i un căcat de scuză pe care ți-ai găsit-o și știm amândoi asta, nu înțeleg de ce mai ținem discuția în picioare, că pierdem timpul. Dă-o dracu’ de prostie! Eu te învăț, dar tu oricum ești răuvoitor. Berbecule! Nu știe, dă cu pumnu’! Eu te-nvăț să nu mai fii rupt în cur!”

Nota B365.ro: Acum, îndestulat sfătuiți pe acest traseu sinuos al unei vieți mai sus descrise, vă sfătuim să mai răsfoițiu alte Cronici STB.

Cookies