Sistemul de alarmă al Bucureștiului în caz de bombardament sau dezastru. Sirenele, aflate pe clădirile din Capitală, emit sunete diferite în funcție de pericol

05 mart. 2022
2037 Afișari
Sistemul de alarmă al Bucureștiului în caz de bombardament sau dezastru. Sirenele, aflate pe clădirile din Capitală, emit sunete diferite în funcție de pericol

Pe cele mai înalte clădiri din București se află montate 390 de sirene care dau alarma în caz de calamitate: bombardament sau dezastru natural. Ultima dată când bucureștenii au auzit sunetul puternic al sirenelor a fost în 2019, la ultimul exercițiu de verificare a sistemului de alarmare a populației, organizat, de altfel, anual începând din 2017.  De la ultimul exercițiu din București avem date despre numărul acestora și dacă difuzoarele își pot dovedi utilitatea în caz de nevoie sau de pericol real.

Sirenele pot fi anunța situații diferite

Sirenele din Capitala anunţă dezastre (inundații, cutremure, incidente chimice, biologice, nucleare, radiologice) și atacuri aeriene (bombardamente). Sunetul diferă în funcție de pericol și poate fi auzit de la o distanţă de aproximativ 500 de metri. Are o putere de 100-120 de decibeli și dezvoltă, la intensitate maximă, un sunet asemănător cu decolarea unui avion de pe pista unui aeroport.

Sirenele sunt comandate de militarii de la centrul de urgență al ISU București care au la dispoziție până 10 minute în care să acționeze alarma, de la momentul aflării pericolului. În municipiul București centralele de alarmare se instalează în centrul operațional sau în punctul de comandă al inspectoratului pentru situații de urgență al municipiului. Centralele de alarmare ale sectoarelor se acționează de la punctul de comandă al municipiului București.

Cine decide că trebuie pornite sirenele

Butoanele de alarmă se acționeză pe baza informațiilor primite de la structurile care monitorizează sursele de risc sau de la populație, inclusiv prin Sistemul național unic pentru apeluri de urgență 112. Dispeceratul asigură non-stop supravegherea sistemului de alarmă.

Mesajele de înștiințare despre pericolul atacurilor din aer se emit pe baza informațiilor primite de la Statul Major al Forțelor Aeriene. Mesajele despre iminența producerii de dezastre vizează iminența declanșării sau declanșarea unor tipuri de riscuri. Mesajele despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenționale și neconvenționale vizează pericolul contaminării, direcția de deplasare a norului toxic și se transmit pe baza datelor și informațiilor primite de la Statul Major General.

Patru tipuri de alarmă – semnale acustice diferite

În România există patru tipuri de sunete difuzate în sirene: alarmă la dezastre (cinci sunete), prealarmă aeriană (trei sunete), alarmă aeriană (15 sunete) și încetarea alarmei (sunet continuu)

De exemplu, alarma pentru dezastru transmite 5 sunete, cu o pauză de 10 secunde între ele.  Această sirenă de exemplu este amplasată pe digul care împrejmuieşte Lacul Morii. Poate fi activată în cazul în care digul s-ar fisura existând pericolul de inundaţie şi poate fi auzită pe o rază de aproape 400 de metri.

În cazul unui atac aerian, sirenele vor suna de 3 ori, preţ de 32 de secunde. Sunetul va fi extrem de puternic, asemănător cu zgomotul făcut la decolare de un avion.

Principalele semnale care trebuie cunoscute de către populaţie:

– alarmă la dezastre – 5 sunete a câte 16 secunde, cu pauză de 10 secunde între ele,
– prealarmare aeriană – 3 sunete a câte 32 secunde, cu pauză de 12 secunde între ele,
– alarmă aeriană – 15 sunete a câte 4 secunde, cu pauză de 4 secunde între ele
– încetarea alarmei – un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute

Alarmarea populației, instituțiilor publice și operatorilor economici se realizează prin semnale acustice sau optice emise cu ajutorul mijloacelor de alarmare, dar și de mass media, prin comunicări transmise pe posturile de radio și TV, iar în cazul existenței, și prin stațiile de radioficare și radioamplificare, precum și RO-ALERT.

Sirena, urmată de direcționarea la adăpost a oamenilor

Din dispecerat se hotăreşte şi dacă oamenii trebuie direcţionaţi în adăposturile subterane. În total, 4.000 de adăposturi subterane sunt în Capitală. Majoritatea la subsolul blocurilor. Această încăpere de exemplu poate adăposti aproape 200 de oameni.

„Acesta este spaţiul de adăpostire. Pereții sunt făcuți din beton armat, de 40 de centrimetri grosime, cu un plafon de minimum 20 de centimetri”, explică un specialist ISU.

Responsabili de adăposturi sunt în primul rând preşedinţii de asociaţii. Ei sunt cei care ţin legătura lunar cu militarii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenţă şi care trebuie să aibă grijă ca încăperile să fie mereu funcţionale.

Aici puteți consulta LISTA de ădăposturi civile

Articolul se bazează pe informațiile oferite de ISU la ultimul exercițiu de verificare a sirenelor, precum și pe date prevăzute în NORME din 10 aprilie 2006 privind organizarea și asigurarea activității de înștiințare, avertizare, prealarmare și alarmare în situații de protecție civilă

 

Cookies