Singurul judeţ din România unde femeile câştigă mult mai mult decât bărbaţii

Cele mai mari decalaje salariale sunt înregistrate în Iflov şi Prahova, unde salariul mediu net al femeilor era, în anul 2015, în medie cu 500 de lei mai mic decât al bărbaţilor, relevă un studiu al deputatului Andreea Paul, care citează datele Institutului Naţional de Statistică.

La nivel naţional, femeile au câştigat în medie cu 7% mai puţin decât bărbaţii, conform INS. Una din două românce nu lucrează în economia oficială.

Cele mai mari decalaje de gen s-au înregistrat în domeniul intermedierilor financiare şi asigurărilor, unde sunt de peste 40%, dar şi în servicii – 29% sau în industria prelucrătoare unde diferenţa a fost de 25%.

Chiar dacă femeile sunt majoritare, proporţia nu se păstrează şi în rândul salariaţilor, unde bărbaţii reprezintă 53%. Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 67 de mii de persoane, în timp ce numărul femeilor salariate a crescut cu aproape 37 de mii de persoane.

Judeţul Covasna este singurul judeţ din România în care femeile câştigă un salariu mediu net de 1.400 lei, egal cu cel al bărbaţilor. Însă salariul mediu din acest judeţ este cu peste 450 de lei mai mic decât media naţională.

În doar 11 judeţe din ţară, femeile au primit un salariu mai mare, dar nu semnificativ, faţă de cel al bărbaţilor: Bistrita-Năsăud, Sălaj, Călăraşi, Harghita, Neamţ, Ialomiţa, Vrancea, Satu Mare, Suceava, Botoşani, Vaslui. În Satu Mare, femeile au câştigat în plus faţă de bărbaţi, în medie, aproape 100 lei, în anul 2015. În judeţul Vaslui femeile câştigă un salariu mediu cu aproape 8% mai mare decât bărbaţii, cel mai mare decalaj salarial pozitiv dintre judeţele ţării.

„Implicaţiile sunt majore. Sărăcia afectează mai grav femeile. Salariile mai mici pentru femei, pentru muncă egală cu bărbaţii, duc la dependenţă economică, care la rândul ei derapează de prea multe ori spre tolerarea violenţei în familie. Cred în nevoia punerii în aplicare a principiului salariului egal pentru muncă egală sau muncă de valoare egală. Acest just echilibru între doamne şi domni pe piaţa muncii ar duce la creşterea bunăstării economice şi sociale, cu avantaje nu doar asupra femeilor, ci şi economiei şi întregii societăţi, în sensul în care de venitul salarial al femeilor depind în mod direct educaţia şi sănătatea membrilor familiei, dar şi capacitatea de a genera noi iniţiative private în afaceri”, spune deputatul Andreea Paul.

Pentru a elimina aceste disparităţi de gen, Canada a redus taxele pentru al doilea salariu câştigat în familie pentru a creşte gradul de participare al femeilor la forţa de muncă. În acelaşi sens, Belgia a solicitat expres companiilor cu mai mult de 50 de angajaţi să realizeze analize privind diferenţele salariale, dar şi să aibă planuri de acţiune pentru a reduce aceste discrepanţe.

România şi-a propus în strategia naţională pentru ocupare reducerea acestor disparităţi prin programe de consiliere şi proiecte cu finanţare europeană care să ducă la creşterea numărului salariaţilor legali, inclusiv a femeilor, care, pentru muncă egală, potrivit Constituţiei, ar trebui să primească salariu egal cu bărbaţii.

Sursa: gandul.info