SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ CLASA A VIII-A.SUBIECTE ŞI BAREM SIMULARE EVALUARE LIMBA ROMÂNĂ, EDU.RO

de:
23 feb. 2015
35 Afișari
SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ CLASA A VIII-A.SUBIECTE ŞI BAREM SIMULARE EVALUARE LIMBA ROMÂNĂ, EDU.RO

SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ 2015 CLASA A VIII-A. SUBIECTE ŞI BAREME SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ ROMÂNĂ. Luni, în jurul orei 15.00, pe edu.ro au fost publicate SUBIECTELE ŞI BAREMELE LA SIMULAREA LA EVALUAREA NAŢIONALĂ ROMÂNĂ. Mai jos puteţi vedea SUBIECTELE LA SIMULAREA LA EVALUAREA NAŢIONALĂ la LIMBA ROMÂNĂ.

BAREM SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ LIMBA ROMÂNĂ AICI.

SUBIECTE SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ LIMBA ROMÂNĂ AICI.

BAREM SIMULARE MATEMATICĂ EVALUAREA NAŢIONALĂ CLASA A VIII-A. BAREM SIMULARE MATEMATICĂ 2015, conform EDU.RO AICI

SIMULARE MATEMATICĂ EVALUAREA NAŢIONALĂ CLASA A VIII-A. SUBIECTE SIMULARE MATEMATICĂ 2015, conform EDU.RO AICI

SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ CLASA A VIII-A.SUBIECTE ŞI BAREM SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ MATEMATICĂ AICI

La primul punct elevii au avut de făcut o analiză pe textul doinei populare „Foaie verde fir mohor”, la cel de-al doilea punct elevii trebuiau să redacteze o compunere de 150-250 de cuvinte în care să motiveze apartenenţa poeziei la specia doinei populare.

La subiectul al II-lea elevii au avut de făcut o analiză pe textul „Cum se mai păstrează printre vilele din comuna bistriţeană Maieru unul dintre cele mai vechi obiceiuri de Sânziene” scris de Bianca Sara şi publicat pe adevărul.ro, iar la punctul B al subiectului al II-lea elevilor li s-a cerut să redacteze, în 80-150 de cuvinte, o scurtă naraţiune în care să relateze o întâmplare reală sau imaginară petrecută în timpul unei zile de vară. Naraţiunea trebuia să respecte, printre altele, succesiunea logică a evenimentelor, două elemente ale contextului spaţio-temporal şi respectarea numărului de cuvinte.

SIMULARE EVALUAREA NAŢIONALĂ LIMBA ROMÂNĂ CLASA A VIII-A

Anul şcolar 2014-2015

Probă scrisă

Limba şi literatura română

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul:

Foaie verde fir mohor
Toată lumea are dor
Şi-i ca fulgul de uşor.
Numai doruleţu meu
E ca pământul de greu!
Doru meu unde se lasă
Lasă inimioara arsă;
Doru meu unde se pune
Lasă inima cărbune
Şi arde ca un tăciune…
Foaie verde mărăcine,
Cine n-are dor pe lume
Să vină seara la mine.
Să vie să-l împrumut
Că la mine e dor mult,
Ca nisipul de pe prund;
Să umblu din poartă-n poartă
Să vând dor la lumea toată.
(Foaie verde fir mohor)

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al fiecăruia dintre următoarele cuvinte:
uşor, seara, să umblu. 6 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvenţa n-are. 6 puncte
3. Transcrie o comparaţie şi un epitet din textul dat. 6 puncte
4. Menţionează rima şi măsura primelor trei versuri ale textului dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia versurilor: Cine n-are dor pe lume/ Să vină seara la
mine./ Să vie să-l împrumut/ Că la mine e dor mult. 6 puncte

B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte în care să motivezi apartenenţa la specie a doinei populare Foaie verde fir mohor. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru trăsături ale doinei populare;
– să ilustrezi două trăsături ale doinei populare, valorificând textul dat;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul:

Maieru este una dintre cele mai mari comune din Bistriţa-Năsăud. Judecând după facilităţile
de care au parte locuitorii, printre care se numără pizzerii, unităţi bancare sau cafenele, am zice că
ne aflăm într-un orăşel mai mic. […] Cu toate acestea, an de an, măierenii se încăpăţânează să-şi
păstreze tradiţiile şi obiceiurile. Unul dintre cele mai aşteptate este cel de Sânziene, când tinerii sar
peste foc pentru un an îmbelşugat şi plin de noroc. Totul începe în ziua de 23 iunie, când fetele şi
băieţii […] merg la cules flori de sânziene şi alte plante sălbatice pe câmpurile comunei. Odată
florile culese, bătrânele satului, singurele care mai ştiu cum se împletesc coroniţele, se apucă de
treabă. Baza coroniţelor este din flori de sânziene, aceasta fiind completată cu păpădii, trandafiri şi
alte plante care transformă coroniţele într-o pată de culoare. Coroniţele reflectă preferinţele şi
personalitatea fiecăreia dintre doamnele care le fac, astfel încât nu prea seamănă între ele. Seara,
tinerii satului, acum îmbrăcaţi în blugi şi trening şi nu în straie populare cum se întâmpla acum 50
de ani, se adună pe uliţe unde fac focuri. Coroniţele sunt trecute de trei ori prin fum, după care se
pun pe cap, iar cei care le poartă sar peste foc tot de trei ori. […] După ce se sare peste foc,
coroana de pe cap se pune într-un cui afară, urmând ca a doua zi, în 24 iunie întreg ritualul să se
repete. În 24 iunie, după ce se sare peste foc, coroanele se aruncă pe acoperişurile caselor, unde
se lasă uneori chiar şi până la sărbătoarea din următorul an. Cele care cad şi nu stau pe casă sunt
aruncate, pentru că se spune că aduc ghinion.

(Bianca Sara, Cum se mai păstrează printre vilele din comuna bistriţeană Maieru unul dintre cele mai vechi obiceiuri de Sânziene, pe www.adevărul.ro)

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– data în care se merge la cules de sânziene;
– persoanele care împletesc coroniţele. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei şi titlul articolului din care este extras fragmentul dat. 4 puncte
3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: Seara,
tinerii satului, acum îmbrăcaţi în blugi şi trening şi nu în straie populare cum se întâmpla acum 50
de ani, se adună pe uliţe unde fac focuri. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: Coroniţele reflectă preferinţele şi
personalitatea fiecăreia dintre doamnele care le fac, astfel încât nu prea seamănă între ele. 4 puncte
5. Transcrie propoziţia principală şi propoziţia subordonată din fraza următoare, precizând felul
subordonatei: Baza coroniţelor este din flori de sânziene, aceasta fiind completată cu păpădii, trandafiri
şi alte plante care transformă coroniţele într-o pată de culoare. 4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată
subiectivă, având ca termen regent un adverb predicativ. 4 puncte

B. Redactează, în 80-150 de cuvinte, o scurtă naraţiune în care să relatezi o întâmplare reală sau imaginară petrecută în timpul unei zile de vară. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa
textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.;
ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p.)

BAREM SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ LIMBA ROMÂNĂ CLASA A VIII-A

Anul şcolar 2014-2015
Probă scrisă
Limba şi literatura română
Simulare

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

 Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit prin barem.

 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obţinut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (42 de puncte)
A.
1. câte 2 puncte pentru notarea fiecărui antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor date (de exemplu: uşor – greu; seara – dimineaţa; să umblu – să stau) 3 x 2 p. = 6 puncte

2. explicarea rolului cratimei în secvenţa dată (de exemplu: marchează pronunţarea legată a două cuvinte; marchează elidarea unei vocale) 6 puncte

3. câte 3 puncte pentru transcrierea fiecărei figuri de stil [de exemplu: dor… ca fulgul de uşor;
(inimioara) arsă] 2 x 3 p. = 6 puncte

4. câte 3 puncte pentru menţionarea rimei şi a măsurii primelor trei versuri: monorimă; 7 silabe
2 x 3 p. = 6 puncte

5. prezentarea semnificaţiei versurilor: prezentare adecvată, respectând numărul de cuvinte indicat – 6 p./
prezentare parţial adecvată, respectând numărul de cuvinte indicat – 3 p./ încercare de prezentare – 1 p.
6 puncte

B.
– câte 1 punct pentru precizarea oricăror patru trăsături ale doinei populare 4 x 1 p. = 4 puncte
– câte 2 puncte pentru ilustrarea oricăror două trăsături ale doinei populare, valorificând textul dat
2 x 2 p. = 4 puncte
(Punctele pentru ilustrarea fiecărei trăsături a doinei populare se acordă astfel:
• ilustrarea adecvată a trăsăturii – 2 p.
• prezentare superficială a trăsăturii/ schematism – 1 p.)
– adecvarea conținutului la cerință – 2 p./ adecvarea parțială a conținutului la cerință – 1 p. 2 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 2 puncte

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

A.
1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunţuri cerute (de exemplu: Se merge la cules de sânziene în 23 iunie.; Coroniţele sunt împletite de bătrânele satului.) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autoarei şi a titlului articolului: Bianca Sara; Cum se mai păstrează printre vilele din comuna bistriţeană Maieru unul dintre cele mai vechi obiceiuri de Sânziene. 2 x 2 p. = 4 puncte
3. câte 1 punct pentru menţionarea fiecărei părţi de vorbire (seara – adverb de timp; satului – substantiv comun; populare – adjectiv propriu-zis; fac – verb predicativ) 4 x 1 p. = 4 puncte
4. câte 2 puncte pentru precizarea fiecărei funcţii sintactice (preferinţele – complement direct; fiecăreia – atribut pronominal) 2 x 2 p. = 4 puncte
5. – câte 1 punct pentru transcrierea integrală a propoziţiei principale (Baza coroniţelor este din flori de sânziene, aceasta fiind completată cu păpădii, trandafiri şi alte plante) şi a propoziţiei
subordonate din fraza dată (care transformă coroniţele într-o pată de culoare) 2 x 1 p. = 2 puncte
– precizarea felului propoziţiei subordonate transcrise: care transformă coroniţele într-o pată de culoare – propoziţie subordonată atributivă 2 puncte
6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată subiectivă, având ca termen regent un adverb predicativ 4 puncte
– 1 punct pentru construirea unei fraze alcătuite din două propoziţii
– 3 puncte pentru construirea corectă a propoziţiei subordonate subiective, având ca termen regent un adverb predicativ
B.
– relatarea unei întâmplări: cu respectarea succesiunii logice a evenimentelor – 4 p./ fără respectarea succesiunii logice a evenimentelor – 2 p. 4 puncte 

– câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului spaţio-temporal 2 x 2 p. = 4 puncte
– adecvarea conţinutului la cerinţă – 2 p./ conţinut parţial adecvat – 1 p. 2 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 2 puncte
12 puncte se acordă pentru redactare astfel:
– unitatea compoziţiei 1 punct
– coerenţa textului 2 puncte
– registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului: 2 p./ adecvarea parţială: 1 p. 2 puncte
– ortografia (0 erori – 3 p./ 1-2 erori – 2 p./ 3-4 erori – 1p./ 5 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
– punctuaţia (0 erori – 2 p./ 1-2 erori – 1p./ 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
– aşezarea corectă a textului în pagină 1 punct
– lizibilitatea 1 punct

 

Click pe imagine pentru mărire

Foto: adevarul.ro  

„Este subiect unic la nivel naţional, deci va fi distribuit întocmai ca la examen. Elevii au două ore la dispoziţie să rezolve testul, simularea finalizându-se la 11.00. În sălile în care avem camere de supraveghere, acestea vor fi folosite. În ceea ce priveşte activitatea didactică din şcoli, simularea nu o va afecta foarte mult. Fiecare şcoală îşi organizează programul din ziua respectivă în funcţie de situaţie”, a explicat, pentru adevarul.ro, inspectorul Marian Banu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Bucureşti.

Potrivit metodologiei de organizare, elevii care participă la simulare nu pot intra în sălile de examen cu manuale, cărţi, dicţionare, însemnări sau rezumate care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor şi nici cu ghiozdane sau poşete. De asemenea, elevii nu pot avea asupra lor nici telefoane mobile sau căşti audio. Rezultatele obţinute la simularea Evaluării Naţionale vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin discuţii individuale cu elevii, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral.

La proba de limba Română, pe care o susţin luni elevii, sunt câteva noutăţi care au apărut anul acesta în programă, însă nu toate se regăsesc la simulare. Profesoara de Limba Română Ecaterina Stanca, de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu” din Capitală, a explicat pentru „Adevărul” că principalele noutăţi sunt romanul, balada, doina şi genul dramatic, în timp ce noutatea la gramatică o reprezintă condiţionala, concesiva şi consecutiva. „Pentru simulare, elevii trebuie să pregătească textele studiate, adică doina, pastelul, fabula, schiţa, basmul şi nuvela. Nu vor avea de învăţat acum romanul, balada şi comedia fiindcă nu le-au studiat încă la clasă. De asemenea, la gramatică trebuie să ştie subiectiva, predicativa şi atributiva. Elevii mai trebuie să ştie foarte bine modurile de expunere şi genurile literare (liric, epic)”, a exemplificat Stanca.

SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ 2015 CLASA A VIII-A. SUBIECTE ŞI BAREME SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ ROMÂNĂ 2015

SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ CLASA A VIII-A. MODELE DE SUBIECTE LA EVALUAREA NAŢIONALĂ LA LIMBA ROMÂNĂ AICI.

BAREM EVALUARE NAŢIONALĂ CLASA A VIII-A 2015 AICI. 

SUBIECTE SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A 2015 – MODELE DE SUBIECTE SIMULARE ROMÂNĂ

Limba si literatura română

MODEL

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citeste cu atenţie textul:

Câinele, trist si jalnic, mergea pe o cărare.
După îndestul umblet, iată că-l întâlneste
Un măgar, si-l opreste:
„Unde te duci? îi zise,
Ce rău !i s-a-ntâmplat? Stii, parcă te-a plouat,
Asa stai de mâhnit.”
— „Dar, sunt nemul!umit.
La împăratul Leu în slujbă m-am aflat:
Însă purtarea lui,
De e slobod s-o spui,
M-a silit în sfârsit să fug, să-l părăsesc,
Acum cat alt stăpân; bun, unde să-l găsesc?”
— „Numai d-atât te plângi? măgarul întrebă;
Stăpânul l-ai găsit, îl vezi, de faţă stă.
Vino numaidecât la mine să te bagi:
Eu îţi făgăduiesc
Nu rău să te hrănesc;
Nimic n-o să lucrezi, nici grijă n-o să [ai].”
La propunerea sa, câinele i-a răspuns:
„Ascultă-mă să-ţi spui: e rău a fi supus
La oricare tiran; dar slugă la măgar
E mai umilitor, si încă mai amar.”
(Grigore Alexandrescu, Câinele și măgarul)

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: trist, silit, supus.
6 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvența d-atât. 6 puncte
3. Transcrie, din textul dat, două secvențe în care sunt evidențiate trăsături ale câinelui. 6 puncte
4. Menționează două moduri de expunere prezente în text. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația secvenței: La împăratul Leu în slujbă m-am aflat:/Însă
purtarea lui,/De e slobod s-o spui,/M-a silit în sfârșit să fug, să-l părăsesc,/Acum cat alt stăpân;
bun, unde să-l găsesc? 6 puncte
B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specie a
fabulei Câinele și măgarul de Grigore Alexandrescu. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru trăsături ale fabulei;
– să ilustrezi două trăsături ale fabulei, valorificând textul dat;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citeste cu atenţie textul:

În ultimii ani, Muzeul Naţional de Istorie a României a manifestat o deschidere din ce în ce
mai mare spre universul copilăriei. De data aceasta, institu!ia vă propune o expozi!ie dedicată
istoriei jucăriilor – „Bing. Magia jucăriilor”, realizată în parteneriat cu Asocia!ia Colec!ionarilor de
Jucării Vechi.
Este vorba despre o expozi!ie cu totul deosebită, consacrată jucăriilor produse de
compania germană Gebrüder Bing (devenită ulterior Bing Werke) din Nürenberg, o firmă care a
deschis un nou capitol în istoria jucăriilor din toate timpurile. [A]
Prin raritatea, frumuse!ea, ingeniozitatea si valoarea lor intrinsecă*, jucăriile produse de
firma Gebrüder Bing expuse la MNIR constituie adevărate capodopere ale acestei industrii si
tehnologiei europene a vremii. Valoarea lor este sporită de faptul că cele mai multe dintre piesele
expuse sunt încă func!ionale, desi unele datează de peste 100 de ani si au supravie!uit celor două
războaie mondiale. Nu mai pu!in important este faptul că, adesea, jucăriile expuse sunt înso!ite de
ambalajul lor original si de cataloagele de vânzări si pre!uri ale firmei, editate înainte de Primul
Război Mondial. Cea mai veche jucărie prezentă în expozi!ie este o lanternă magică cu 12
diapozitive din sticlă, păstrată si etalată în cutia originală datând din 1889, iar cea mai „nouă”
jucărie este un hidroavion din 1930.
(Cu ce se jucau copiii la începutul secolului XX, în România Liberă)
*intrinsec, adj. – care constituie partea lăuntrică, proprie și esențială a unui lucru
A. Scrie pe foaie de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– denumirea instituției care organizează expoziția „Bing. Magia jucăriilor”;
– anul în care a fost produsă cea mai nouă jucărie expusă. 4 puncte
2. Scrie titlul articolului din care este extras fragmentul dat și denumirea publicației în care acesta a
apărut. 4 puncte
3. Menționează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvența: Prin
raritatea, frumuse!ea, ingeniozitatea si valoarea lor intrinsecă, jucăriile produse de firma Gebrüder
Bing expuse la MNIR constituie adevărate capodopere ale acestei industrii si tehnologiei europene
a vremii. 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența: unele datează de peste 100 de
ani si au supravie!uit celor două războaie mondiale. 4 puncte
5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul fiecăreia:
Valoarea lor este sporită de faptul că cele mai multe dintre piesele expuse sunt încă func!ionale,
desi unele datează de peste 100 de ani si au supravie!uit celor două războaie mondiale. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
predicativă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că. 4 puncte
B. Redactează, în 80-150 de cuvinte, o scurtă narațiune în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-o lume a jucăriilor. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să povestești o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziiei – 1 p.; coerena
ideilor – 2 p.; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate coninutului – 2 p.; ortografia –
3 p.; punctuaia – 2 p.; așezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.)

BAREM SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A 2015

Limba si literatura română

BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE

MODEL

• Se punctează oricare alte formulări/modalită/i de rezolvare corectă a cerin/elor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
Nu se acordă frac/iuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împăr/irea la 10 a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
A. 1. câte 2 puncte pentru notarea fiecărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor
subliniate (de exemplu: trist – supărat, mâhnit; silit – forțat, constrâns; supus – ascultător, plecat)
3x2p=6 puncte
2. explicarea rolului cratimei în secvența dată (de exemplu: marchează rostirea legată a două
cuvinte; marchează elidarea unei vocale) 6 puncte
3. câte 3 puncte pentru transcrierea, din textul dat, a oricăror două secvențe în care sunt evidențiate
trăsături ale câinelui (de exemplu: Câinele, trist și jalnic; Așa stai de mâhnit) 2x3p=6 puncte
4. câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două moduri de expunere, prezente în textul dat (de
exemplu: narațiunea și dialogul) 2x3p=6 puncte
5. prezentarea adecvată a semnificației secvenței, respectând numărul de cuvinte indicat 6
p./prezentarea parțial adecvată a semnificației secvenței date, respectând numărul de cuvinte
indicat 3 p./încercare de prezentare a semnificației secvenței date 1 p. 6 puncte
B.
– câte 1 punct pentru precizarea a patru trăsături ale fabulei 4x1p=4 puncte
– câte 2 puncte pentru ilustrarea fiecăreia dintre cele două trăsături ale fabulei, valorificând textul dat
2x2p=4 puncte
(Punctele pentru ilustrarea fiecărei trăsături a fabulei se acordă astfel:
• ilustrarea adecvată a trăsăturii 2 p.
• prezentare superficială a trăsăturii/schematism 1 p.)
– adecvarea conținutului la cerință 2 p./adecvarea parțială a conținutului la cerință 1 p. 2 puncte
– respectarea precizării referitoare la numărul de cuvinte 2 puncte
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
A. 1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia din cele două enunțuri cerute (de
exemplu: Instituția care organizează expoziția este Muzeul Na(ional de Istorie a României.; Cea
mai nouă jucărie expusă a fost produsă în 1930.) 2x2p=4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea titlului articolului și a denumirii publicației 2x2p=4 puncte
3. câte 1 punct pentru menționarea fiecărei părți de vorbire (lor – pronume personal; produse –
adjectiv provenit din verb la participiu; la – prepoziție simplă; capodopere – substantiv comun)
4x1p=4 puncte
4. câte 2 puncte pentru precizarea fiecărei funcții sintactice (unele – subiect; două – atribut
adjectival) 2x2p=4 puncte
5. – câte 1 punct pentru transcrierea oricăror două propoziții subordonate diferite din fraza dată (că
cele mai multe dintre piesele expuse sunt încă func(ionale; desi unele datează de peste 100 de
ani; au supravie(uit celor două războaie mondiale.) 2x1p=2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului propozițiilor subordonate transcrise: propoziție
subordonată atributivă; propoziție subordonată circumstanțială concesivă 2 puncte
6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
predicativă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că 4 puncte
– 1 punct pentru construirea unei fraze alcătuite din două propoziții
– 3 puncte pentru construirea corectă a propoziției subordonate indicate introduse prin conjuncția
subordonatoare că
Ministerul Educaiei Naționale
Centrul Naional de Evaluare si Examinare
Limba si literatura română MODEL
Barem de evaluare si de notare
2
B. – relatarea unei întâmplări, cu respectarea succesiunii logice a evenimentelor 4p./relatarea unei
întâmplări, fără respectarea succesiunii logice a evenimentelor 2p. 4 puncte
– câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului spaio-temporal
2x2p=4 puncte
– adecvarea coninutului la cerină 2p./adecvarea parțială a coninutului la cerință 1p. 2 puncte
– respectarea limitelor de spaiu indicate 2 puncte
12 puncte se acordă pentru redactare, astfel:
– unitatea compoziției 1 punct
– coerența ideilor 2 puncte
– registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului 2 p./adecvarea parțială 1 p.
2 puncte
– ortografia (0 erori – 3 p./1-2 erori – 2 p./3-4 erori – 1 p./5 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
– punctuația (0 erori – 2 p./1-2 erori – 1 p./3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
– așezarea corectă a textului în pagină 1 punct
– lizibilitatea 1 punct

SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ 2015 CLASA A VIII-A. SUBIECTE ŞI BAREME SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ ROMÂNĂ. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei arată că, prin simulări, elevii se familiarizează cu rigorile unei evaluări naţionale sau ale unui bacalaureat naţional.

Calendar simulare Evaluare Naţională 2015

23 februarie 2015 – Limba şi literatura română – probă scrisă
24 februarie 2015 – Matematică – probă scrisă
25 februarie 2015 – Limba şi literatura maternă – probă scrisă
6 martie 2015 – Afişarea rezultatelor.

SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ 2015 CLASA A VIII-A. SUBIECTE ŞI BAREME SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ ROMÂNĂ. Evaluarea Națională va avea loc, în acest an, între 22 și 24 iunie. Anul trecut, doar 48,8% dintre elevii de clasa VIII-a prezenţi la simularea Evaluării Naţionale au obţinut medii peste 5, respectiv 66,95% la Limba română şi 30,4% la Matematică.

Cookies