Obiceiuri şi Superstiţii de Sfinţii Petru şi Pavel

Conform volumului Tradiţii şi Obiceiuri Româneşti, coordonat de editura Flacăra, ziua de 29 iunie, în care se sărbătoresc apostolii Petru şi Pavel, marchează miezul verii agrare şi perioada secerişului. Cei doi apostoli sunt sărbătoriţi împreuna pentru ca au murit in aceeasi zi, în anul 67, în timpul prigoanei creştine declanşată de împăratul roman Nero.

Sfântul Petru este patronul agriculturii şi răspunde de starea recoltelor, patronează căldura şi ploaia şi pedepseşte cu tunete şi grindină pe cei ce-l nesocotesc. Se zice că, atunci când Sfântul Petru plesneşte din bici, sar din acesta scântei, care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici. O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe sa pornească grindina asupra acestora, marunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.

Ce trebuie să faci de Sfinții Petru și Pavel: În ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi- sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de Sânpetru. Conform credinţei populare, moşii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune şi minuni peste tot pe unde mergeau. De ziua Moşilor de Sânpetru sau de Vară, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă- tot în această zi oamenii au voie să lucrează orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi. În ziua Moşilor de Sânpetru, femeile dau de pomană şi vase cu vine, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe.

Se spune, despre Sfintii Petru si Pavel, că stau în Lună, unul in dreapta si unul în stânga acesteia. Petru este cel care ţine cheile de la porţile Raiului, el fiind considerat mâna dreapta a lui Dumnezeu.

Sarbatoarea sfintilor Petru si Pavel se ţine timp de trei zile pentru ca agricultorii sa fie protejati impotriva potoapelor si pentru ca granele lor sa fie bogate. In lumea rurală, sărbatoarea este cunoscuta sub numele de SânPetru de Vară şi marcheaza vremea seceriţului şi jumătatea verii agrare. Ziua de dinaintea sărbătorii este dedicată spiritelor cerului care, până în această zi, umblă libere prin lume şi îi pedepsesc pe cei care dorm pe afara. Un mod de protecţie împotriva acestor duhuri sunt usturoiul şi pelinul. 

Conform Dli.ro, în ziua Sfinţilor Apostoli Petru si Pavel, se spune că privighetorile şi cucii nu mai cântă, iar femeile nu ar avea voie să mănânce mere pana în aceasta zi.  Femeile văduve nu au voie sa manance mere până în ziua Sfantului Ilie, ca să fie sanatoase. Si despre cuci se spune că se transformă în soimi în aceasta zi, ei revenind la forma lor originala în ziua Bunei Vestiri. SânPetru este cel mai cunoscut din calendarele populare romanesti, el neavand un numar fix de zile de post si fiind vestit de catre aparitia licuricilor si tacerea cucilor.