ȘTIRI

SFINȚII CONSTANTIN ȘI ELENA: TRADIȚII, OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII DE SF. CONSTANTIN ȘI ELENA

TRADIȚII, OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII DE SF. CONSTANTIN ȘI ELENA: An de an, pe 21 mai, atât Biserica Ortodoxă, cât şi cea romano-catolică îi sărbătoresc pe SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA. Dar, tot în ziua de 21 mai, în calendarul popular apare o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure, numită Constantin Graure sau Constandinul Puilor, după cum informează volumul Tradiţii şi Obiceiuri Româneşti, coordonat de editura Flacăra. Se spune că păsările de pădure, după ce şi-au dezlegat glasul la Vlasie, s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete, în această zi îşi învaţă puii să zboare.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. În tradiţia populară există multe datini, obiceiuri și superstiții legate de ziua SFINŢILOR CONSTANTIN ŞI ELENA. Chiar dacă de data aceasta ziua cade în cursul săptămânii, nefiind deci repaus, creştinii sunt îndemnaţi să nu facă treburi gospodăreşti ce pot fi amânate, de pildă. Ţăranii care respectă tradiţia creştină nu lucrează astăzi, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În anumite zone ale țării data de 21 mai reprezintă ultima zi în care se mai pot semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se perpetuează superstiţia potrivit căreia tot ce se seamănă după această zi se va usca.

TRADIȚII, OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII DE SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Pentru preîntâmpinarea pagubelor aduse holdelor şi strugurilor de către păsările cerului, în special de grauri, mulţi podgoreni nu lucrau în zilele dedicate păsărilor. În sudul României, ziua de Constandinul Puilor era considerată ultima zi în care se mai putea semăna porumbul, ovăzul şi meiul. Tot ce se semăna după această zi, se usca. Se mai spune că aceluia care lucrează în această zi i se ard bucatele pe câmp.

TRADIȚII, OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII DE SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. În ziua de Constantin și Elena, există o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume: mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca, podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii.

TRADIȚII, OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII DE SF. CONSTANTIN ȘI ELENA.  Ziua de SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului, femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. SFÂNTA ELENA s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor. Numele ei, care se traduce ca „făclie”, „torţă”, „strălucirea soarelui”, este purtat de nenumărate credincioase. Ea a fost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părintească, nădejde şi credinţă autentică. Pentru grija pe care a arătat-o săracilor şi oamenilor simpli, pentru preocuparea faţă de problemele creştinismului, dar şi pentru evlavia şi credinţa puternică, împărăteasa Elena este cinstită ca sfântă în întreaga creştinătate.

SFÂNTA ELENA este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

În decursul domniei sale, SFÂNTUL CONSTANTIN CEL MARE a luat o serie de hotărâri care au schimbat soarta creştinismului. Astfel, în anul 312 a avut loc bătălia de la Podul Vulturului, în care Constantin l-a învins pe Maxenţiu. Istoricul Eusebiu de Cezareea, biograful lui Constantin, şi apologetul Lactanţiu au descris viziunea pe care împăratul a avut-o înainte de luptă. El a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripţia „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei învinge). Noaptea, i s-a arătat Iisur Hristos în vis, cerându-i să pună pe steagurile armatei sale Sfânta Cruce, ca semn protector în lupta care urma. Acest steag care purta însemnul creştin s-a numit labarum.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA Convertirea împăratului CONSTANTIN la religia creştină este legată de foarte mulţi cercetători de acest eveniment. În ianuarie 313, SFÂNTUL CONSTANTIN CEL MARE a dat un act prin care creştinismul a devenit „religio licita”, adică religie permisă, la fel ca celelalte religii din imperiu. Mai mult, convins de valoarea religioasă şi morală a doctrinei creştine, a recomandat-o tuturor. Însă SFÂNTUL CONSTANTIN CEL MARE nu a declarat creştinismul religie de stat, cum greşit se afirmă uneori. Acest pas a fost făcut în anul 380, de împăratul Teodosie cel Mare.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button