“S-a sfârşit cum a-nceput” sau cum sfârşitul este mai aproape decât începutul

Piesa  “S-a sfârşit cum a-nceput” este o comedie. Cu Stan şi Bran, cum bine zicea cineva. O comedie, pe alocuri un pic, hai să-i zic,  … dureroasă, în special pentru femeile gospodine. Când vezi cum o casă este distrusă de prostia unui bărbat, parcă nu prea îţi vine să mai râzi. Sau, mă rog, râzi, dar mai … amar.

“S-a sfârşit cum a-nceput” este despre viaţă. Despre viaţa de zi cu zi a unei familii obişnuite. O zi care începe cu treburile casnice ale unei femei. Apoi, el intră în bucătărie, afişând aroganţa specifică bărbatului care niciodată nu a ştiut şi nici nu a înţeles ce e aşa de greu ca o femeie să aibă grijă de casă. Se aşază la masă şi aşteaptă ca un paşă să i se pună mâncarea sub gură. După ce nevasta îi trânteşte pâinea şi farfuria în care pusese 2 ochiuri, începe o ceartă. Banală, la prima vedere.  Prima consecinţă: rolurile celor 2 soţi se schimbă – el rămâne să aibă grijă de gospodărie, ea pleacă, pe furtună, să cosească iarba…

De aici nu mai e de povestit…

Mai zic doar atât: cine nu a mers să vadă piesa, să meargă, zău că merită.  Pe 21 şi 22 ianuarie, vor fi alte 2 reprezentaţii, la Teatrul Naţional Bucureşti, sala mare.

Regia:  Horaţiu Mălăele

Distribuţia: Mihai Constantin, Daniel Badale şi Victoria Dicu

Muzica: Nicu Alifantis

Mai multe pe www.tnb.ro