Monica Iacob Ridzi, CONDAMNATĂ DEFINITIV LA 5 ANI DE ÎNCHISOARE CU EXECUTARE, S-A PREDAT la Poliţie

CONDAMNĂRI ÎN DOSARUL MONICĂI IACOB RIDZI:

Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a condamnat-o pe fosta consilieră a lui Ridzi, Ioana Elena Vârsta, la cinci ani de închisoare cu executare, tot pentru abuz în serviciu. Instanţa a menţinut astfel pedeapsa dispusă, în 27 ianuarie 2014, de instanţa supremă.

Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din MTS, în perioada martie – septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu pedepsele dispuse la judecarea în fond a cauzei. Astfel, Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – mai 2009), a fost condamnat la trei ani cu suspendare şi doi ani de interzicere a unor drepturi.

Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare cu suspendare şi doi ani de interzicere a unor drepturi. Pedeapsa lui Mărcuţă are un termen de încercare de şase ani.

Octavian Petru Dragomir, director al Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), a primit trei ani cu suspendare, pedeapsa având un termen de încercare de şase ani.

Claudia Radu, director general al Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre pentru Tineret (21 aprilie 2009 – ianuarie 2010), a fost condamnată, cu suspendare, la doi ani şi jumătate plus doi ani de interzicere a unor drepturi, având un termen de încercare de patru ani şi jumătate.

În cazul lui Dan Petre Toia, director al Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (16 martie 2009- 5 mai 2009), instanţa a stabilit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, termenul de încercare fiind de şase ani.

Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – ianuarie 2010), a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare, pentru un termen de încercare de patru ani. Popa fusese condamnată de prima instanţă la un an de închisoare cu suspendare, pe un termen de încercare de trei ani.

Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, firmele contractate pentru organizarea evenimentelor, a fost condamnat la trei ani cu suspendare. Aceeaşi pedeapsă a primit-o şi Cristian Marius Negrea, asociat şi administrator la SC Compania de Publicitate Mark SRL.

Decizia de luni a ICCJ este definitivă, Monica Iacob Ridzi şi Ioana Vârsta urmând să fie încarcerate.

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a încheiat în 9 ianuarie discuţiile în dosarul fostului ministru Monica Iacob Ridzi şi a anunţat că decizia definitivă va fi pronunţată în 16 februarie, scrie mediafax.ro.

Dosarul în care Monica Iacob Ridzi şi ceilalţi 11 inculpaţi au formulat apel la condamnările primite prin decizia din 27 ianuarie 2014, dintre care trei au primit pedepse cu executare şi ceilalţi au fost condamnaţi la pedepse cu suspendare, a fost înregistrat în iulie 2014 şi se judecă din 13 octombrie de către un complet de cinci judecători de la instanţa supremă. Magistraţii au încheiat discuţiile în dosar după patru termene de judecată.

Avocaţii au cerut, la ultimul termen, achitarea inculpaţilor din dosar arătând, în principal, că aceştia au respectat întocmai procedura legislativă în cadrul evenimentelor din 2009 organizate în 2 mai, de Ziua Naţională a Tineretului.

În 27 ianuarie 2014, după aproape doi ani şi nouă luni de la trimiterea dosarului în judecată, ICCJ a condamnat-o pe Monica Iacob Ridzi la cinci ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului.

Aceeaşi pedeapsă a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, în timp ce Paul Diaconu a primit doi ani şi jumătate de închisoare cu executare.

Alţi şase angajaţi ai ministerului au primit pedepse cu suspendare. Astfel, Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – mai 2009), a fost condamnat la trei ani cu suspendare şi doi ani de interzicere a unor drepturi.

Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare cu suspendare şi doi ani de interzicere a unor drepturi. Pedeapsa lui Mărcuţă are un termen de încercare de şase ani.

Octavian Petru Dragomir, director al Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), a primit trei ani cu suspendare, pedeapsa având un termen de încercare de şase ani.

Claudia Radu, director general al Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre pentru Tineret (21 aprilie 2009 – ianuarie 2010), a fost condamnată, cu suspendare, la doi ani şi jumătate plus doi ani de interzicere a unor drepturi, având un termen de încercare de patru ani şi jumătate.

În cazul lui Dan Petre Toia, director al Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (16 martie 2009- 5 mai 2009), instanţa a stabilit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, termenul de încercare fiind de şase ani.

Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – ianuarie 2010), a primit un an de închisoare cu suspendare, având un termen de încercare de trei ani.

Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, firmele contractate pentru organizarea evenimentelor, a fost condamnat la trei ani cu suspendare. Aceeaşi pedeapsă au primit-o George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, şi Cristian Marius Negrea, asociat şi administrator tot la SC Compania de Publicitate Mark SRL.

Sentinţa a fost atacată cu apel la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da decizia definitivă în cauză.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.

Monica Iacob Ridzi a postat pe blog, cu o zi înainte de decizia finală în dosarul său de corupţie, un text în care vorbeşte de probe din proces şi probleme de sănătate, susţinând că speră ca ICCJ să înţeleagă că e nevinovată, dar arătând şi că ”altarul de sacrificiu are nevoie de al 13-lea ministru”, potrivit Mediafax.

Textul postat duminică pe blog de Monica Iacob Ridzi începe cu prezentarea situaţiei bunicilor săi paterni, cetăţeni români de origine germană, care au fost deportaţi în Uniunea Sovietică, în ianuarie 1945.

”Printre cei deportaţi au fost şi bunicii mei. Tatăl meu avea atunci un an şi cinci luni, exact cât are fetiţa mea în acest moment…Începuse să rostească primele cuvinte şi era un copil vesel. A rămas plângând acasă cu bunica lui”, scrie Monica Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului şi Sportului.

Ea vorbeşte apoi despre ceea ce s-a întâmplat cu bunica sa la întoarcerea din lagăr, când nu a mai fost recunoscută de fiul său – tatăl fostului ministru -, dar şi despre faptul că aceasta s-a recăsătorit, crezând că soţul său a murit în Uniunea Sovietică, câţiva ani mai târziu dovedindu-se că acesta era însă în viaţă.

Apoi, Monica Iacob Ridzi povesteşte despre tatăl său, despre boala acestuia şi despre decesul la vârsta de 59 de ani, precizând că, în urma acestei experienţe, a înţeles încă o dată ”că există valori mult mai importante decât cele financiare, că cea mai importantă este sănătatea” şi că oamenii nu se pot împotrivi sorţii.

Ea continuă, punând sub semnul naivităţii multe din lucrurile care i s-au întâmplat. Astfel, ea vorbeşte despre viaţa alături de soţul său, la Petroşani, ”într-un modest apartament cu trei camere”, susţinând că amândoi au decis să se implice în politică în speranţa că vor putea schimba ceva în această ţară.

”Mi-am dorit să nu mai moară oameni nevinovaţi prin spitale şi să dăm o şansă Văii Jiului. Am crezut că toţi sunt corecţi şi cu frică de Dumnezeu, ca mine. Am fost naivă, recunosc. Am plătit politic şi personal pentru naivitatea mea de a fi crezut prea mult în oameni. Am înţeles preţul pe care credulitatea mea l-a impus într-o lume mai mult mercantilă şi mai puţin cu suflet”, scrie Monica Iacob Ridzi.

Ea povesteşte apoi despre preluarea mandatului de ministru al Tineretului şi Sportului, în decembrie 2008, menţionând că atunci ”a avut o strângere de inimă”, însă a fost convinsă să accepte această funcţie de colegii din partid.

”Argumentele colegilor din partid au fost puternice: ai demisionat din Parlamentul European, ai candidat şi ai fost aleasă cu un număr foarte mare de voturi în Parlamentul României, nu poţi să refuzi… Am acceptat. Când am aflat că eram de fapt al 13- lea ministru al sportului am avut o strângere de inimă…dar recunosc, nu bănuiam nicio secundă în acel moment că într-un minister salariaţii pot face ce vor, peste capul ministrului”, mai arată Ridzi.

De asemenea, ea prezintă şi probe din dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu, spunând că a fost condamnată de instanţă pentru că ar fi plătit ”nişte bani către două firme, deşi, conform probelor din dosar, banii au fost plătiţi la «ordinul» directorului general economic din minister, Paul Diaconu”, împotriva voinţei sale.

Ea precizează că a dovedit în instanţă că la momentul efectuării plăţilor, 11 mai 2009, nu se afla în ţară, fiind la Bruxelles, astfel încât nu avea cum să semneze ordonanţările de plată.

”În 12 mai 2009, când mi-au fost prezentate spre semnare ordonanţările de plată, am refuzat semnarea lor, solicitând tot atunci efectuarea unui raport de control. În acel moment nimeni nu mi-a comunicat faptul că plata se făcuse în 11 mai 2009, în absenţa semnăturilor mele. Am ataşat documente doveditoare la dosar. Judecătorii fondului nu le-au văzut”, mai scrie ea pe blog.

Fostul ministru scrie şi despre problemele sale de sănătate, care s-au acutizat în ultimii şase ani ca urmare a procesului în care este judecată.

”Din păcate aceşti ultimi şase ani din viaţă şi-au pus amprenta definitiv asupra vieţii şi familiei mele. Sunt şase ani în care bolile pe care le aveam s-au agravat şi au apărut şi altele noi. Sunt şase ani în care am alergat între spitale, avocaţi, experţi, instanţă şi iar spitale…”, mai arată Monica Iacob Ridzi, care susţine că de această situaţie au fost afectaţi şi copiii săi.

În final, ea îşi exprimă speranţa că aceia care vor decide soarta sa ”vor vedea şi vor cântări mai mult decât instanţa de fond probele aflate la dosar” şi încheie susţinând că ”altarul de sacrificu are nevoie de al 13-lea ministru”.

”Mi-aş dori ca nu aspectele medicale să primeze în decizia instanţei, ci probele din dosar, care dovedesc nevinovăţia mea, dar am depus şi rapoartele medicale instanţei pentru a dovedi că, din păcate, situaţia mea medicală este foarte gravă”, scrie Ridzi.

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, în 27 ianuarie 2014, de ICCJ, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului.

Aceeaşi pedeapsă a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, în timp ce Paul Diaconu a primit doi ani şi jumătate de închisoare cu executare.

Alţi şase angajaţi ai ministerului au primit pedepse cu suspendare.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.