Consiliul General a adoptat solicitările de finanțare din programul ”Anghel Saligny” pentru 35 de proiecte de infrastructură din București/ PSD a boicotat ședința

Consiliul General a adoptat, în şedinţa extraordinară de luni, toate cele 37 de proiecte de hotărâre, pentru majoritatea dintre acestea solicitându-se finanțare prin Programul Naţional "Anghel Saligny". Proiectele au fost adoptate în lipsa consilierilor PSD. Aceștia nu au participat la ședință în semn de protest față de convocarea unei ședințe pe care a numit-o fake, considerând proiectele neeligibile pentru a obține bani din programul derulat de Ministerul Dezvoltării.

Consiliul General a adoptat, în lipsa PSD, toate proiectele pentru care Primăria Capitalei a solicitat finanțare prin programul național „Anghel Saligny”. În şedinţa extraordinară de luni, primarul general a cerut adoptarea a 37 de proiecte de hotărâre, dintre care 35 sunt propuneri de investiții prin Programul Naţional „Anghel Saligny”.

Boicot al consilierilor generali PSD la vot

Înaintea ședinței CGMB, fostul primar al Bucureștiului Gabriela Firea a susținut că niciunul dintre proiectele pe care Nicușor Dan le vrea finanțate de guvern prin programul Anghel Saligny nu este eligibil. Potrivit acesteia, proiectele ar fi fost eligibile primăriile celor șase sectoare din Capitală, nu Primăria Generală a Municipiului București.

În consecință, Firea a anunțat că cei 21 de consilierii generali social-democrati au decis sā nu participe la ședința „fake” a CGMB. Surse din cadrul Ministerului Dezvoltării au declarat, pentru presă, că proiectele depuse de Municipiul București pentru programul Anghel Saligny sunt eligibile, potrivit OUG 95/2021 și ordinului de ministru subsecvent. Bucureștiul se încadrează la capitolul muncipii reședință de județ, dat fiind că este reședința județului Ilfov.

Proiectele de investiții pentru care primarul Nicușor Dan a cerut votul Consiliului General:

•  obiectivul de investiţii „Străpungere b-dul Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu Etapa II – km 2+400 – intersecţie Calea Vitan Bârzeşti”. Măsura vizează prelungirea proiectului aflat în exploatare, de străpungere a Bulevardului Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu pâna la Şoseaua Vitan Bârzeşti, precum şi extinderea de la două la şase benzi de circulaţie a străzii Iuliu Haţieganu.
• lărgirea la patru benzi de circulaţie a str. Prelungirea Ghencea, între str. Braşov şi str. Mărăcineni; realizarea unei căi duble de tramvai pe str. Prelungirea Ghencea între str. Braşov şi centura Capitalei; realizarea pistelor de biciclişti; amenajarea trotuarelor; modernizarea sistemului de iluminat.
• realizarea unui drum de acces care să lege ansamblul rezidenţial Henri Coandă la marile artere de circulaţie ale Capitalei, respectiv Şos. Pipera şi str. Căpitan Alexandru Şerbănescu.
• reabilitarea sistemelor rutiere pe artere sau segmente de artere din Capitală, precum: str. Barbu Văcărescu, B-dul Basarabiei (de la intersecţia cu B-dul 1 Decembrie până la cap terminal Republica), B-dul Chişinău, B-dul Dimitrie Pompeiu, B-dul Expoziţiei, B-dul Ferdinand, B-dul I. Ghe. Duca, B-dul Mărăşeşti, B-dul Pache Protopescu, B-dul Theodor Pallady, B-dul 1 Decembrie, B-dul Basarabia, Calea Călăraşilor, B-dul Timişoara.
• un alt proiect este „Dâmboviţa – axa creativă a oraşului”, care vizează revitalizarea urbană a cheiului Dâmboviţa. Durata de implementare estimată este de 36 luni, proiectul având o valoare totală de 422 milioane lei cu TVA.
• modernizarea reţelei stradale prin extinderea sistemului de semaforizare inteligentă pentru 574 intersecţii şi prioritizarea vehiculelor cu destinaţie specială (transport public, salvare, pompieri şi poliţie) în vederea creşterii siguranţei rutiere şi reducerii poluării.
• reabilitarea sistemului rutier pe bd. Theodor Pallady, bd. 1 Decembrie, bd. Basarabia, Calea Călăraşilor, bd. Corneliu Coposu inclusiv Bucla Complex Titan. Acesta are o valoare totală de 1,384 miliarde lei cu TVA, dintre care valoarea solicitată de la bugetul statului este de 1,347 miliarde lei, urmând că 36 milioane lei să fie finanţate de la bugetul local.

Citește și:

• Viața lui Nicușor Dan se rezumă la 12 ore petrecute în Primărie. „Nu mi-am pus problema să obțin certificatul verde”
• Răfuială în trafic în București între două clanuri rivale. O femeie a fost împușcată în față și totul s-a terminat cu percheziții

Alte proiecte propuse spre finanţare sunt: Pasajul Doamna Ghica; îmbunătăţirea accesului pietonal, amenajarea staţiilor de transport public şi dotarea cu echipamente de informare a călătorilor; modernizarea reţelei de troleibuz pe Şos. Mihai Bravu, bd. Metalurgiei, între Piaţa Unirii – Piaţa Romană, pe str. Apusului şi în Piaţa Gării de Nord. Proiectul care ar urma să aibă cea mai mare perioadă de implementare este cel care vizează amenajarea staţiilor de transport public şi dotarea acestora cu echipament de informare a călătorilor – 60 de luni.

De asemenea, administraţia locală doreşte să obţină finanţare şi pentru realizarea unor proiecte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru centrul Bucureştiului (PIDU). Printre acestea se numără: realizarea unui ansamblu urban complex, constând în Podul Mihai Vodă, pietonal şi pentru biciclişti, peste Dâmboviţa; construirea de parcări subterane şi amenajări urbanistice în Piaţa Constituţiei; realizarea unui traseu prioritar pietonal şi de biciclişti (include 42 de subproiecte); modernizarea spaţiului public în zona Mănăstirii Antim, inclusiv parcaje supraterane; realizarea unui nod intermodal de transport Piaţa Romană; reabilitarea Bd. Unirii de la Piaţa Constituţiei la Piaţa Unirii; reconfigurarea Căii Griviţei între Gara de Nord şi Calea Victoriei; reconfigurarea Căi Moşilor între str. Bărăţiei şi bd. Carol I.