ŞEDINŢĂ CGMB. Proiecte: Construirea unei baze sportive la Snagov şi 50 de cişmele în Bucureşti

Construirea unei baze sportive şi refacerea unui liceu în comuna Snagov, judeţul Ilfov

Un proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei CGMB se referă la construirea unei baze sportive în comuna Snagov, judeţul Ilfov, precum şi la refacerea unui liceu. Proiectul de hotărâre a stârnit nemulţumiri în rândul opoziţiei, însă PMB spune că este un proiect de hotărâre benefic pentru cetăţeni.

Municipalitatea ar urma să finanţeze din bugetul propriu construirea unei baze noi şi reabilitatea unui liceu din Snagov, care să pună la dispoziţie terenul pe care va fi construite baza.

„În contextul economic actual, este recunoscută pe plan mondial tendinţa de creştere a timpului de muncă în dauna timpului alocat acivităţilor şcolare şi a activităţilor sportive. Astfel, apare nevoia firească a populaţiei de a beneficia de servicii educaţionale şi de agrement tot mai diversificate şi la standarde conforme, standarde ce de multe ori nu sunt îndeplinite”, spune primăria Snagov.

Reprezentanţii primăriei mai spun că imobilul în care funcţionează Liceul Mihail Kogălniceanu este în stare degradată şi necesită lucrări, pentru că are un risc seismic ridicat.

„Liceul Teoretic Mihail Kogălniceanu din Snagov cuprinde clădirea principală, internatul şi sala de sport. În urma expertizelor afectuate asupra imobilului s-a constatat faptul că aceste construcţii reprezintă un risc seismic ridicat, concluzia experţilor fiind aceea că există posibilitatea prăbuşirii acestor construcţii în orice momen”, se arată în proiectul de hotărâre.

Proiectul de hotărâre privind aprobarea asocierii dintre Bucureşti şi comuna Snagov a produs nemulţumiri în rândul opoziţiei.

„Primarul Bucureştiului construieşte în… Snagov. Primăriţa se crede deja premier. Se substituie Guvernului şi vrea să facă un liceu şi o bază sportivă la Sangov. Pe banii noştri, ai bucureştenilor! De ce la Snagov şi nu în altă parte? Pe ce criterii a ales Snagovul? (…) Credeam că le-am văzut pe toate, dar, recunosc, cei doi primari din Bucureşti şi Voluntari continuă să mă surprindă. La noi în oraş se învaţă şi în două-trei schimburi, pică şolile pe elevi şi Piarul General face investiţii în Snagov. Şi nu e ca şi cum Snagovul n-ar avea bani, şi ar fi vreo zonă defavorizată”, spune consilieru generall PNL Ciprian Ciucu.

El explică faptul că doar Guvernul poate face acest fel de investiţii şi lucrări publice.

„E de domeniul absurdului cum Gabriela Firea vrea ca guvernul să-i facă una sau alta, dar cum nu are nicio reţinere să scoată banii afară din oraş dacă-i convine. Iar se va plânge că nu o lasă opoziţia, dar spuneţi-mi, cum aş putea vota joi aşa ceva? Plus că, probabil, va trece cu votul majorităţii”, spune Ciucu.

Ulterior, Primăria Capitalei a transmis că reacţia opoziţiei este una strict politică. Municipalitatea spune că baza sportivă ar fi de folos CSM.

„Aşa cum explică foarte clar directorul CSM, fosta campioană mondială Gabriela Szabo, în adresa ataşată proiectului de hotărâre: «la Clubul Sportiv Municipal Bucureşti nu există nici o bază de pregătire, centru de cazare şi masă pentru sportive», şi având în vedere «necesitatea pregătirii juniorilor şi copiilor legitimaţi la clubul nostru, vă adresăm rugămintea de a identifica soluţii de luare în administrare la nivelul primăriei generale a unui complex de imobile, cu dotările specifice, în Bucureşti sau în zonele limitrofe»”, se arată în comunicatul PMB.

Astfel, baza sportivă va avea săli de sport, terenuri de handbal, baschet sau atletism, bazin de înot, zone de recuperare sportivă, saune, săli de kinetoterapie, precum şi spaţii de cazare a sportivilor şi cantina. Primăria Capitalei va reabilita şi liceul care face parte din complexul sportiv.

Investiţie de peste un milion de lei pentru 50 de cişmele noi în Bucureşti

Primăria Capitalei ar urma să investească peste un milion de lei pentru montarea a 50 de cişmele în Bucureşti, în locurile cele mai circulate de pietoni, precum Gara de Nord, zona centrală, Aeroport Băneasa, precum şi în apropierea spitalelor.

„Ca urmare a necesităţii dotării spaţiilor intens circulate pietonal cu cişmele publice de apă potabilă, ţinând cont de condiţiile climatice deosebite ale perioadelor de vară din ultimii ani, respectiv temperaturi care în timpul verii depăşesc în Municipiul Bucureşti +35 de grade Celsius la umbră şi peste +45 de grade Celsius la nivelul asfaltului, precum şi ţinând cont de propunerea Campaniei, Direcţia Utilităţi Publice a solicitat operatorului sistemului de alimentare cu apă şi canalizare întocmirea unui proiect tehnic a cărei aplicare să conducă la rezolvarea acestei problematici”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.

Astfel, cişmelele ar urma să fie montate la Gara de Nord, Gara Basarab, Piaţa Ion Mihalache (două), Piaţa Domenii, Piaţa Victoriei, Piaţa Romană, Aeroport Băneasa, Spitalul Fundeni, Institutul Oncologic, Şoseaua Fundeni, CET Sud Vitan, Spitalul Universitar, Spitalul Municipal, Valea Cascadelor, Piaţa Dany Huwe, Piaţa Mihai Kogălniceanu (două), Restaurant Cina, Spitalul de Oftalmologie, Spitalul Floreasca, Piaţa Unirii, Teatrul Naţional, Cimitirul Adormirea Maicii Domnului, mânăstirea Mărcuţa şi bisericile Andronache, Basilescu, Buna Vestire Bellu, Dudeşti Cioplea, Giuleşti, Hagiului, Sf. Treime, Sf. Gheorghe Griviţa, Sf. Ilie Grant, Sf. Nicolae Băneasa, Naşterea Maicii Domnului, Precupeţii Noi, Sf. Andrei, Schitul Darvari, Mântuleasa, Bumbăcari, Constantin Bâncoveanu, Dămăroaia, Ghencea Naşterea Domnului, Rahova, Schitul Maicilor, Sf. Antonie cel Mare, Sf. Ioan Botezătorul – Ferentari, Sf. Ioan Botezătorul – Pantelimon şi Sf. Apostoli Petru şi Pavel.

Pe timpul iernii, cişmele ar urma să fie demontate de pe soclu şi depozitate de către Apa Nova, care va asigura şi golirea tuturor racordurilor pentru a nu îngheţa.

Suma totală estimată de proiectant – Apa Nova – este de 1,07 milioane de lei cu TVA, oferiţi din bugetul Capitalei, timpul de execuţie estimat fiind de o săptămână pentru o cişmea (fără obţinerea avizelor şi autorizaţiilor).

Ideea montării cişmelelor publice a fost propusă de un bucureştean în campania „Propune pentru Bucureşti”, desfăşurată anul trecut de municipalitate.

Investiţie de aproape 275 de milioane de lei pentru reabilitarea sistemului de termoficare din Bucureşti, pe o lungime de 31,6 kilometri

Primăria Capitalei ar urma să investească aproape 275 de milioane de lei pentru reabilitarea sistemului de termoficare din Bucureşti, pe şapte loturi, pe o lungime de 31,6 kilometri, pe o durată de doi ani.

Municipalitatea susţine că actualul sistem de transport şi distribuţie a energiei termice este într-o stare avansată de degradare, ceea ce duce la pierderi anuale de căldură de peste 1,4 milioane de Gcal, echivalentul a aproximativ 280 de milioane de lei la valoarea de producţie a căldurii şi pierderi anuale de apă de adaos de peste 10 milioane de tone, în timp ce numărul mare de avarii înregistrate crează întreruperi în furnizarea serviciului.

„Pentru a putea asigura continuitatea şi calitatea prestării serviciului public de alimentare cu energie termică, în cadrul Strategiei de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din municipiul Bucureşti se prevede reabilitarea a 500 de kilometri de reţea a circuitului de transport căldură, reprezentând un traseu de 250 de kilometri şi totodată circa 60 la sută din întreaga reţea de transport, divizată în 67 de loturi. Înlocuirea ţevilor de va face folosind soluţia modernă a conductelor preizolate. Datorită necesităţii de a nu perturba infrastructura rutieră a oraşului ărin atacarea simultană a unui număr mare de loturi, întregul proiect a fost etapizat în trei faze de execuţie, cu finaizare globală în anul 2030”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate realizat de RADET şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi pentru obiectivul de investiţii.

Conform studiului de fezabilitate, prima etapă de reabilitare se va face pe şapte loturi, pe o lungime de 31,62 de kilometri. În urma reabilitării reţelei de transport agent termic pe această lungime, s-ar diminua pierderile de căldură cu aproximativ 100.000 de gigacalorii pe an, spune RADET.

Întregul sistem de transport şi distribuţie a apei fierbinţi are o vechime de peste 40 de ani, din această cauză având loc avarii repetate, explică PMB.

Studiul de fezabilitate realizat de RADET propune două soluţii: fie demontarea conductelor de apă existente şi înlocuirea lor cu conducte noi din oţel, în soluţie preizolată – , fie schimbarea lor cu unele noi din oţel, în soluţie clasică.

„Ţinând cont de faptul că reabilitarea sistemului de termoficare al municipului Bucureşti se va face pentru o lungime de traseu de 501,404 kilometri, începându-se cu cei 31,621 de kilometri care au fost analizaţi, se observă în în urma reabilităţii întregului traseu indicatorii economici sunt pozitivi (…), deci se preconizează o creştere a bunăstării sociale ca urmare a implementării proiectului şi, prin urmare, merită să fie susţinut cu finanţare publică”, se concluzionează în studiul de fezabilitate.

Suma investiţiei, în valoare de aproape 275 de milioane de lei, ar urma să se facă de la bugetul Capitalei, în două tranşe.

De altfel, primarul Capitalei Gabriela Firea şi ministrul Energiei Toma Petcu au semnat în luna decembrie a anului trecut cu preşedintele firmei Itochu Corporation, Hiroyuki Trubai, un memorandum de înţelegere privind crearea unui parteneriat pentru modernizarea Sistemului Centralizat de Alimentare cu Energie Termică (SACET) al Capitalei, compania japoneză urmând să realizeze în acest an un studiu de fezabilitate în acest sens.

Potrivit municipalităţii, studiul de fezabilitate va urmări implementarea „Strategiei de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din Municipiul Bucureşti”, aprobată în acest an de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), atât pentru actualele CET-uri, cât şi pentru alte trei noi ce vor fi amplasate în zona de nord-est a Capitalei.

Costurile pentru studiul de fezabilitate vor fi suportate de Guvernul Japoniei, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Industriei, iar dacă soluţiile descoperite în urma studiului vor fi acceptate de partea română, finanţarea, pentru modenizare – estimată la peste 100 de milioane de euro – va fi făcută dintr-un împrumut acordat de Guvernul japonez prin Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) va supune votului în şedinţa următoare proiectele de hotărâre privind transmiterea către companiile municipale Parking Bucureşti SA, Străzi, Poduri şi Pasaje Bucureşti SA şi Managementul Traficului SA a patrimoniului pentru serviciile publice pe care le vor prelua aceste companii. Primarul Capitalei Gabriela Firea a scos din proiectele de hotărâre, la şedinţa din martie, toate anexele cu patrimoniul (terenuri, clădiri etc.) care ar fi trebuit să intre în administrarea companiilor după ce PNL şi USR au anunţat că votează împotrivă, în condiţiile în care era necesar votul de două treimi.

Proiectele de hotărâre aflate pe ordinea de zi a şedinţei CGMB de joi presupun aprobarea listei bunurilor şi tarifelor serviciului de construire, modernizare, reparare şi întreţinere a arterelor de circulaţie, a podurilor şi a pasajelor, ale serviciului de administrare a parcărilor şi, respectiv, a serviciului privind traficul şi circulaţia rutieră.

De exemplu, proiectul de hotărâre referitor la transmiterea patrimoniului pentru Compania Municipală Parking SA stabileşte tariful de 2,5 lei pe oră pentru staţionarea maşinilor parcate pe locurile special amenajate de luni până vineri, în intervalul 6.00 – 19.00 (cu posibilitate de extindere până duminică) şi de 1,5 lei pe oră pe timpul nopţii. De asemenea, pentru locurile de parcare publice aflate la mai puţin de 50 de metri de hoteluri, magazine, săli de spectacole sau baze sportive, locuri rezervate pe bază de contract, tariful preferenţial este de 2,5 lei/oră/24 de ore/zi. Pentru riverani, tariful propus este de 80 de lei pe lună, pachetul lunar pentru persoanele fizice care plătesc în avans, în baza unui contract este de 400 de lei pe lună/autoturism, în timp ce tariful pentru serviciul de blocare/deblocare a autovehiculelor este de 200 de lei pe lună.

Consilierii generali au aprobat în şedinţa din 28 martie o serie de proiecte de hotărâre referitoare la aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2018 ale companiilor municipale, precum şi referitoare la delegarea unor servicii publice către acestea. Astfel, serviciile de administrare a parcajelor publice, cimitire şi crematorii, spaţii verzi, lacuri, ştranduri, afişaj stradal, locuinţe şi spaţii comerciale, optimizarea circulaţiei, modernizarea şi întreţinere drumuri au fost delegate către nouă din companiile municipale.

Primarul Capitalei Gabriela Firea a scos din proiectele de hotărâre toate anexele cu patrimoniul (terenuri, clădiri etc.) care ar fi trebuit să intre în administrarea companiilor, după ce PNL şi USR au anunţat că votează împotrivă, în condiţiile în care era necesar votul de două treimi. Fără patrimoniu, proiectele de hotărâre pot trece cu majoritatea simplă, deţinută de PSD-ALDE.

Rectorul şi preşedintele Senatului ASE, cetăţeni de Onoare ai Capitalei

Primarul Capitalei Gabriela Firea vrea să acorde titlul de Cetăţean de Onoare al Capitalei rectorului Academiei de Studii Economice (ASE), Nicolae Istudor, precum şi preşedintelui Senatului din ASE, Pavel Năstase, „în semn de recunoaştere a contribuţiei domeniului universitar economic la dezvoltarea Capitalei”, urmând ca joi să intre pe ordinea de zi suplimentară un proiect de hotărâre în acest sens.

„O naţiune fără stabilitate nu poate avea un parcurs coerent, iar a fi om de cifre şi a nu avea rigoare înseamnă a greşi faţă de toţi cetăţenii carora le suntem datori. Alte cuvinte care ne caracterizează pe toţi cei prezenţi sunt promptitudine şi corectitudine. Le mulţumesc domnului preşedinte al Senatului ASE şi domnului rector, pentru colaborare şi pentru acordul de parteneriat pe care Primăria Capitalei, ASE şi alte universităţi l-au încheiat pentru a sprijini activitatea didactică universitară”, spunea Gabriela Firea miercuri la evenimentul organizat cu ocazia împlinirii a 105 ani de la înfiinţarea Academiei de Studii Economice.