Şedinţă CGMB: Delegarea serviciilor publice, transferul patrimoniului, o altă rectificare bugetară

Proiectele de hotărâre privind delegarea serviciilor publice către companiile municipale, din nou pe ordinea de zi a şedinţei CGMB; de această dată, proiectele conţin şi prevederi privind delegarea patrimoniului

Ordinea de zi a şedinţei CGMB de joi conţine 10 proiecte de hotărâre referitoare la delegarea unor servicii publice şi transferul patrimoniului pentru ca aceste servicii să poată fi desfăşurate către companii municipale.

Astfel, serviciul public de construire, modernizare, reparare şi întreţinere a arterelor de circulaţie, podurilor, viaductelor, pasajelor rutiere şi pietonare subterane şi supraterane şi a lucrărilor de artă din compoziţia acestora, inclusiv echiparea tramei stradale cu mobilier urban ar urma să fie delegat către Compania Municipală Străzi, Poduri şi Pasaje Bucureşti. Serviciul public pentru gestonarea parcărilor va fi delegat către Compania Municipală Parking Bucureşti, în timp ce Compania Municipală Managamentul Traficului se va ocupa de optimizarea circulaţiei rutiere şi pietonale şi de întreţinerea şi funcţionarea sistemelor de semnalizare.

Alte proiecte vizează Compania Municipală Parcuri şi Grădini, către care va fi delegat serviciul de amenajare şi întreţinere a parcurilor şi grădinilor din Bucureşti, Compania Municipală Agrement, care va prelua serviciul public de amenajare şi întreţinere a lacurilor, ştrandurilor şi băilor publice din Capitală, în timp ce către Compania Municipală Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde va fi delegat serviciul public de întreţinere a spaţiilor verzi.

De asemenea, către Compania Municipală Sport pentru Toţi va fi delegat serviciul public privind obiectivele sportive, către Compania Municipală Cimitire va fi delegat serviciul privind administrarea cimitirelor şi crematoriilor umane, Compania Municipală Publicitate şi Afişaj se va ocupa de activităţile privind organizarea publicităţii, afişajului şi reclamelor în locurile publice, în timp ce către Compania Municipală Imobiliara va fi delegat serviciul public privind activităţile de întreţinere şi reparaţii a fondului imobiliar.

Toate aceste proiecte de hotărâre conţin şi anexele privind patrimoniul. În mod normal, delegarea serviciilor publice se face cu tot cu patrimoniu, fiindcă dacă nu se transferă şi patrimoniul, companiile nu au unde presta serviciile respective.

Proiectele de hotărâre care fac referire la companiile municipale enumerate mai sus au mai fost pe ordinea de zi şi la şedinţa CGMB din 28 martie, însă fără anexele privind patrimoniu. Atunci, primarul Capitalei Gabriela Firea a scos din proiectele de hotărâre aceste anexe, după ce grupurile de consilieri generali din opoziţie au anunţat că vor vota împotriva proiectelor, fiindcă pentru transferul patrimoniului este necesar un vot de două treimi. Fără aceste anexe, proiectele de hotărâre au trecut cu majoritate simplă, asigurată de PSD şi ALDE.

Primarul Capitalei Gabriela Firea chiar i-a ameninţat atunci pe consilierii generali la începutul şedinţei că îi va da în judecată dacă nu votează proiectele privind delegarea serviciilor publice către companiile municipale.

Ulterior, la şedinţa de Consiliu din 19 aprilie, pe ordinea de zi au fost proiectele de hotărâre privind transmiterea către trei dintre companiile municipale, respectiv Parking Bucureşti SA, Străzi, Poduri şi Pasaje Bucureşti SA şi Managementul Traficului SA, a patrimoniului pentru serviciile publice pe care le preluaseră deja aceste companii. Proiectele au fost respinse, însă, pentru că PNL şi USR au votat împotriva lor.

Astfel, dacă în şedinţa din 23 august CGMB va aproba toate cele 10 proiecte de hotărâre privind delegarea serviciilor publice, precum şi transferul patrimoniului către companiile municipale ale Primăriei Capitalei, proiectele de hotărâre aprobate iniţial în martie vor fi abrogate.

Cu toate acestea, pentru că proiectele conţin şi anexele privind patrimoniul, este necesar un vot de două treimi de la consilierii generali. Singura posibilitate pentru ca patrimoniul să poată fi transferat prin majoritate simplă este ca noul Cod adminsitrativ elaborat de parlamentari să intre în vigoare. Codul administrativ, care se află încă la CCR după ce a fost contestat atât de partidele din opoziţie, cât şi de preşedintele Klaus Iohannis, conţine un amendament care prevede că toate hotărârile referitoare la administrarea patrimoniului să fie luate cu votul a jumătate plus unu dintre consilierii aleşi, în loc de două treimi ca în prezent.

Acest lucru îl explică şi preşedintele USR Bucureşti şi consilier general în CGMB, Roxana Wring.

„În timp ce toţi ochii sunt aţintiţi pe Liviu Dragnea şi Carmen Dan, Gabriela Firea se pregăteşte să dea oraşul pe mâna companiilor municipale conduse de apropiaţii ei. Cum va face acest lucru? Cel mai probabil ilegal. Pe ordinea de zi a şedinţei de săptămâna aceasta sunt mai multe hotărâri de patrimoniu pe care Gabriela Firea vrea să le adopte cu votul a jumătate plus 1 din numărul total de consilieri (PSD-ALDE au 28 din 55 de consilieri). Iar asta este ilegal, pentru că potrivit legii actuale, hotărârile de patrimoniu se iau cu votul majorităţii calificate, de două treimi. (…) Sunt practic aceleaşi contracte votate în luna martie, (…) numai că în această nouă hotărâre apar şi listele cu bunurile ce vor fi date în administrarea companiilor. Practic, Gabriela Firea cere vot cu majoritate simplă pe un proiect care necesită majoritate calificată”, a scris luni, pe pagina sa de Facebook, Roxana Wring.

Consilierul general consideră că nu este o eroare introducerea lor pe ordinea de zi, fiindcă Gabriela Firea mizează ori pe neatenţie, în condiţiile în care în şedinţa următoare ar putea fi introduse pe ordinea de zi, ca de obicei, proiecte suplimentare, iar toate aceste detalii le-ar putea scăpa opiniei publice, fie pe faptul că noul Cod Administrativ va intra oricum în vigoare.

„În acest moment, Codul Administrativ adoptat de Parlament prevede că pentru astfel de situaţii (darea în administrare) nu este nevoie de majoritate calificată. Sigur, Codul Administrativ nu este încă in vigoare. Trebuie să mai vină răspunsul de la CCR, apoi va urma probabil o întoarcere în Parlament, dar, în cele din urmă, probabil că va fi promulgat până la finalul acestui an. Prin urmare, Gabriela Firea nu are prea multe de pierdut. Opoziţia din CGMB va face probabil contestaţie la Prefectul Capitalei (Speranţa Cliseru, mâna dreaptă a Gabrielei Firea) şi, până va veni răspunsul va intra în vigoare Codul Administrativ”, a explicat Roxana Wring.

A doua rectificare bugetară la Primăria Capitalei, în mai puţin de o lună

Consilierii generali vor supune votului în şedinţă o nouă rectificare bugetară, a doua în mai puţin de o lună.

Potrivit proiectului de rectificare bugetară, vor primi bani în plus Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSMB), mai exact peste 26 de milioane de lei. Vor primi bani în plus Spitalul Sf. Maria (4,3 milioane de lei), Spitalul Filantropia (1,5 milioane de lei), Spitalul de Nefrologie Carol Davila (4,2 milioane de lei), Spitalul de Copii Victor Fomoiu (4,7 milioane de lei), Spitalul de Pneumoftiziologie Sf. Ştefan (3,2 milioane de lei), Spitalul Th. Burghele (2,8 milioane de lei), Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Panait Sârbu (13,4 milioane de lei) şi Spitalul de Psihiatrie Alexandru Obregia (peste 600.000 de lei).

Şi la instituţiile culturale au fost alocaţi mai mulţi bani, 4 milioane de lei. Astfel. Teatrul Nottara va primi în plus 88.000 de lei, în timp ce la Teatrul Ţăndărică vor fi alocaţi alţi 935.000 de lei, pentru evenimente organizate cu ocazia Centenarului Marii Uniri. Bugetul Centrului Expo Arte, recent înfiinţat, va fi de 3,1 milioane de lei.

De la RATB, 43,7 milioane de lei vor fi luaţi de la investiţii, bugetul Regiei rămânând la suma de 148,6 milioane de lei. Banii, alocaţi iniţial pentru montarea de garduri pe linia de tramvai, pentru modernizarea peroanelor pe linia de tramvai 41 şi pentru modernizarea Autobazei Giurgiului, vor fi transformaţi în subvenţii, aşa cum se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.

În ceea ce priveşte RADET, 40 de milioane de lei de la investiţii vor fi şi aici transformaţi în subvenţii, nemafiind, astfel, bani pentru modernizarea tuturor punctelor termice sau pentru eficientizarea alimentării cu energie termică a consumatorilor.

Majorări de capital la trei companii municipale: 1,2 miliarde de lei pentru cumpărarea creanţelor ELCEN şi 6 milioane de lei pentru iluminat festiv

Primăria Capitalei vrea să majoreze din nou capitalul social al companiilor municipale, de această dată la Compania Municipală Energetica, cea pentru întreţinerea arborilor şi spaţiilor verzi şi cea pentru iluminat public, cu suma totală de 1,32 de miliarde de lei.

Astfel, Compania Municipală Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde Bucureşti SA va primi în plus 51,8 milioane de lei, capitalul social al companiei urmând să fie, în total, de 65,76 milioane de lei. Nu se precizează în proiectul de hotărâre pentru ce este exact necesară această sumă.

Capitalul social al acestei companii a fost majorat deja de două ori, cu suma de 4,17 milioane de lei în septembrie anul trecut şi cu 6,63 milioane de lei în decembrie anul trecut. Aceasta ar fi a treia majorare de capital.

„Scopul majorării capitalului social al Companeii Municipale Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde Bucureşti SA este acela de a susţine financiar activitatea companiei, în vederea îndeplinirii obiectului de activitate prin asigurarea necesarului de fonduri pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii societăţii”, se arată în proiectul de hotărâre.

Compania Municipală Iluminat Public Bucureşti SA ar urma să primească din bugetul Primăriei Capitalei 12,74 de milioane de lei la majorarea capitalului social, urmând ca acesta să fie, în final 22,66 milioane de lei. Din această nouă sumă, jumătae, peste 6 milioane de lei, va fi alocată iluminatului festiv, care „are un rol important în marcarea anumitor evenimente sau sărbători specifice comunităţii şi care nu poate fi neglijat din perspectiva creşterii performanţei sociale a serviciului”. Astfel, municipalitatea vrea să achiziţioneze perdele şi şiruri de luminiţe, precum şi figurine 3D.

Restul sumei va fi alocată, potrivit proiectului de hotărâre, pentru utilaje, diverse dispozitive şi echipamente şi un soft pentru dispeceratul companiei.

Compania Municipală Energetica Bucureşti SA ar urma să primească, la rândul său, o majorare de capital de 1,26 de miliarde de lei, totalul capitalului social ajungând la 1,56 de miliarde de lei. Şi această companie a mai beneficiat de o majorare de capital în septembrie anul trecut, când a primit aproape 300 de milioane de lei.

Municipalitatea justifică necesitatea majorării de capital prin faptul că această companie trebuie să preia creanţele de la ELCEN.

„Scopul majorării capitalului social al societăţii prin emisiunea de noi acţiuni în schimbul unor noi aporturi în numerar este susţinută de considerentul privind realizarea conceputului de SACET prin preluarea creanţelor deţinute de către creditorii ELCEN SA, cât şi a investiţiilor realiate de ELCEN SA. (…) Prin realizarea majorării de capital social se pun bazele conceputului SACET, se pot accesa liniile disponibile de finanţare pe fonduri europene puse la dispoziţie de Comisia Europeană pentru modernizarea serviciului de alimentare cu energie termică şi transportul acesteia ce va conduce la reducerea costurilor şi la recuperarea investiţiei”, se arată în proiectul de hotărâre.

Consilierii generali şi-au dat acordul de principiu în şedinţa din 17 mai ca Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) şi Societatea Comercială Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) să fie transferate la Companie Municipală Energetică SA. Planul iniţial al municipalităţii era, însă, transformarea RADET în societate pe acţiuni sub denumirea RADET SA, achiziţionarea pachetului de acţiuni ELCEN de la Ministerul Energiei şi fuziunea prin absorbţie a ELCEN de către RADET.

Potrivit hotărârii de atunci, administratorul judiciar al RADET, RomInsolv SPRL a solicitat acordul de principiu al consilierilor generali a transferului RADET către Compania Municipală Energetică SA. La rândul său, ELCEN a solicitat acelaşi lucru.

Primăria Capitalei spunea că planul de reorganiare a RADET trebuie modificat pentru a „asigura un vot pozitiv din partea creditorului majoritar ELCEN”.

Astfel, planul de reorganizare prevede, în mare, transferul tuturor activităţilor desfăşurate de RADET, toate activele, inclusiv softurile, brevetele, stocurile, bazele de date, proiectele tehnice, contractele cu furnizorii şi cele cu clienţii, inclusiv cu salariaţii. De asemenea, vor fi transmise şi creanţele şi debitele din timpul procedurii împreună cu încasările şi plăţile curente, cu excepţia creanţelor bugetare curente.

Municipalitatea explica atunci urgenţa proiectului prin starea avansată a procedurii de insolvenţă.

„Urgenţa rezidă din stadiul avansat al procedurii insolvenţei, în cadrul căreia votul creditorilor asupra planului de reorganizare depus a fost suspendat de ELCEN la cererea comitetului său creditor, sens în care, având în vedere considerentele generale expuse, cele două entităţi trebuie să prezinte planuri de reorganizare compatibile şi coordonate în cele două proceduri de insolvenţă RADET-ELCEN”, se arată în hotărâre.

Elcen a intrat în insolvenţă în 2016, decizie luată de autorităţi pentru a rezolva problema datoriilor istorice dintre companie şi RADET, dar şi pe care acestea le au către terţi.

RADET Bucureşti se află în insolvenţă tot din 2016. Regia administrează cel mai mare sistem de termoficare din România, deţinând 43 la sută din piaţǎ. Furnizează energie termică pentru aproximativ 562.000 de apartamente, reprezentând 8.200 de blocuri de locuinţe şi aproximativ 300 de imobile, în care trăiesc 1,21 milioane locuitori, precum şi pentru aproximativ 5.100 de instituţii, obiective sociale şi agenţi economici.

RADET asigură 72 la sută din necesarul de energie termică al Capitalei. Din totalul energiei furizate de Regie, consumul populaţiei reprezintă aproximativ 90 la sută.

Primăria Capitalei vrea să angajeze în companiile municipale tineri din centrele de plasament

„Tinerii aflaţi în situaţii de vulnerabilitate au nevoie de atenţie deosebită şi măsuri sporite de protecţie socială. O astfel de categorie de tineri o reprezintă tinerii instituţionalizaţi, care la împlinirea vârstei de 18 ani părăsesc sistemul de ocrotire şi care, datorită (sic!) lipsei sprijinului familiei, riscă să fie marginalizaţi la intrarea lor în viaţa socială şi profesională. Este o etapă a vieţii dificilă pentru orice tânăr, dar cu atât mai dificilă pentru cei care au beneficiat până la această vârstă de o protecţie şi rămân fără niciun sprijin”, arată municipalitatea în expunerea de motive.

Reprezentanţii primăriei spun că tinerii care stau sau au stat în centrele de plasament riscă să fie marginalizaţi, întâmpind dificultăţi la angajare din cauza neîncrederii angajatorului, nu au nici locuinţă şi nici posibilităţi pentru a dobândi una. Astfel, sunt expuşi şomajului, vagabondajului, delincvenţei şi cad victime ale criminalităţii, consumului de droguri şi exploatării sexuale.

Prin proiectul „O şansă la integrare socială pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului din municipiul Bucureşti”, Primăria Capitalei propune angajarea tinerilor cu vârste între 17 şi 27 de ani care stau în centrele de plasament din Bucureşti sau au părăsit de maximum un an aceste centre, în companiile municipale, în funcţie de profilul vocaţional şi opţiunile sale. După angajare, ei sunt monitorizaţi timp de şase luni de către DGASMB şi le sunt acordate locuinţe sociale pe perioada în care ocupă aceste posturi în cadrul companiilor primăriei.

Potrivit proiectului de hotărâre care va fi supus votului consilierilor generali, până la finalul anului, 148 de tineri vor părăsi centrele de plasament.

Primăria Capitalei a înfiinţat anul trecut un holding municipal format din mai multe companii proprii, care au ca acţionar majoritar Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Acestea au ca activităţi dispecerizarea transportului de persoane în regim de taxi, producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice, iluminatul public, administrarea şi dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti, servicii în tehnologia informaţiilor, promovarea Bucureştiului ca destinaţie turistică, administrarea parcurilor şi grădinilor publice, administrarea spaţiilor publicitare, întreţinerea arborilor situaţi pe spaţiile verzi publice din Capitală, paza obiectivelor care aparţin Primăriei Municipiului Bucureşti, consolidarea clădirilor cu risc seismic, coordonarea şi consultanţa proiectelor de infrastructură mare ale Capitalei, gestionarea fondul imobiliar al oraşului, administrarea drumurilor, administrarea parcărilor publice, managementul sistemelor integrate de trafic, precum şi activităţi de voluntariat, construcţia de locuinţe sociale şi activităţi de dezinsecţie şi deratizare.

Primăria Capitalei a desfăşurat un târg de joburi pentru a angaja în aceste firme, la sfârşitul anului trecut, municipalitatea anunţând că peste 20.000 şi-au depus CV-urile. Edilul spunea atunci că este în căutarea unor „oameni competenţi” – atât cu studii superioare, cât şi cu studii medii şi că înfiinţarea Holdingului Municipal – care cuprinde 22 de societăţi – reprezintă viziunea ei despre administraţie.

Sprijin financiar de 450 de lei sub formă de decont pentru copiii de până în 14 ani pentru achiziţionarea de rechizite

Primăria Capitalei vrea să ofere 450 de lei copiilor din învăţământul primar şi gimnazial pentru achiziţionarea de rechizite, cărţi şi papetărie, potrivit unui alt proiect de hotărâre.

În expunerea de motive semnată de primarul Gabriela Firea se arată că, în România, 1,5 la sută dintre elevii din învăţământul primar şi gimnazial renunţă la şcoală, iar 7,9 la sută dintre persoanele înscrise în instituţiile postliceale părăsesc sistemul de educaţie. Ţara noastră s-ar situa pe locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte părăsirea timpurie a şcolii.

„Abandonul şcolar reprezintă o problemă gravă cu care se confruntă societatea contemporană, pentru că în ziua de azi nu contează în ierarhii, nu e percepută ca valoare în sine: atât copiii, cât şi elevii nu mai consideră şcoala un viitor”, se arată în proiectul de hotărâre.

Municipalitatea vrea să prevină abandonul şcolar prin acordarea unui sprijin financiar în valoare de 450 de lei copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani. Suma ar urma să se acorde o dată pe an şcolar (septembrie – iunie) celor care au un venit pe membru de familie mai mic de 1.900 de lei. Banii ar reprezenta, de fapt, o decontare a cheltuielilor părinţilor cu rechizitele copilului.

Astfel, pentru a beneficia de aceşti bani, părinţii trebuie să transmită la dosarul de solicitare dovada plăţii în original, respectiv factura şi bonul fiscal ştampilat. Dovada plăţii trebuie să provină de la furnizori autorizaţi, arată Primăria Capitalei. Părinţii trebuie să locuiască în Bucureşti de cel puţin şase luni sau să aibă reşedinţa aici, iar copilul trebuie să fie înscris la o şcoală din Capitală.

Investiţie de aproximativ 2,8 milioane de lei pentru montarea unor noi staţii de măsurare a zgomotului

„Având în vedere că expunerea populaţiei la un nivel de zgomot ridica constituie un factor de disconfort care influenţează starea de sănătate a populaţiei, cunoaşterea nivelului de zgomot facilitează adoptarea măsurilor necesare diminuării nivelului de zgomot. Utilizarea unui sistem de monitorizare a zgomotului în locaţii reprezentative pentru mediul urban serveşte atât informării populaţiei, cât şi validării hărţilor de zgomot, întrucât sistemul permite înregistrarea continuă a nivelului de zgomot”, se arată în proiectul de hotărâre.

Municipalitatea a mai achiziţionat şi în 2006 un astfel de sistem de monitorizare a zgomotului, alcătuit din 15 staţii fixe şi modulul de transmisie. Ele au fost atunci amplasate în tot oraşul. Pe parcurs, însă, au început să apară probleme cu sistemul şi nefuncţionalităţi generate mai ales de vechimea echipamentelor. Softul sistemului are mai mult de 10 ani vechime, este depăşit, iar staţiile au nevoie de schimbare a pieselor.

Astfel, noul sistem ar urma să fie format din 25 de staţii noi de monitorizare a zgomotului. Câte trei dintre ele vor fi montate în fiecare sector, în zonele cu trafic rutier intens, alte două în zonele liniştite, respectiv în Parcul Carol şi în Parcul Tineretului, una într-unul dintre parcurile mari din Bucureşti, respectiv în Parcul Herăstrău, şi alte patru lângă şcoli şi spitale.

Investiţia pentru noul sistem se ridică la aproximativ 2,8 milioane de lei.

Municipalitatea explică necesitatea achiziţionării acestor staţii de monitorizare a zgomotului prin faptul că specialiştii trebuie să realizeze hărţile de zgomot pentru Capitală, acestea având rolul de a evalua expunerea populaţiei la poluarea fonică.

Delegarea către RATB a serviciului de transport public care face legătura între Bucureşti şi judeţul Ilfov

Un studiu de oportunitate privind delegarea urgentă a serviciului de transport public de călători în regiunea Bucureşti-Ilfov, realizat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomuniară pentru Transport Public Bucureşti-Ilfov (ADITPBI), care a fost înfiinţată în iulie anul trecut, arată că până când vor fi asigurate toate condiţiile necesare pentru implementarea Programului Integrat de Transport Public de Călători, este necesară încheierea unui contract de delegare a serviciului de transport.

Potrivit studiului, care are la bază Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), 36 de companii private asigură transportul între Capitală şi localităţile din judeţul Ilfov, în baza licenţelor eliberate iniţial pentru perioada 2008-2011 şi prelungite ulterior până în decembrie 2018, dar fără să fi fost încheiate contracte de servicii. Licenţele menţionează, însă, doar capetele de traseu, iar şoferii nu respectă un program de transport, se arată în studiu.

De asemenea, traseele nu sunt optimizate, orarul de circulaţie este dictat de cerere, întrucât şoferii aşteaptă pasagerii să se îmbarce şi să umple maşina, orele de funcţionare sunt limitate, maşinile sunt mici, vechi, nu sunt întreţinute, nu au aer condiţionat şi încălzire, iar staţiile nu există, pentru că şoferii opresc la cererea călătorilor.

„Serviciile se concentrează pe coridoarele majore de intrare în Bucureşti, iar fiecare traseu conectează câteva localităţi din Ilfov, deseori doar un oraş sau o comună individuală, cu o staţie la marginea Bucureştiului. Un număr semnificativ de localităţi nu beneficiază de transport public. În cazul localităţilor mai mari, deşi sunt deservite de transportul public, acestea nu asigură o distribuţie uniformă, fiind concentrat în lungul drumului principal care tranzitează localitatea”, scrie în studiul de oportunitate.

Delegarea serviciului se va face, astfel, către RATB (care este încă în prooces de reorganizare şi transformare în societate pe acţiuni) pe o perioadă de maximum doi ani, urmând ca din ianuarie 2019, ADITPBI să înceapă procedura de contractare a unui operator intern regional pe o perioadă de 10 ani. Contractul va fi încheiat prin atribuire directă.

„Contractul va acoperi serviciile actuale prestate cu autobuze, tramvaie şi troleibuze pe teritoriul administrativ al Municipiul Bucureşti şi serviciile prestate cu autobuze pe o parte din traseele judeţului Ilfov, conform Programului interimar de transport public de călători (…), până la aplicarea Programului Integrat de Transport Public de Călători, ce va reprezenta obligaţia de serviciul public pentru operatori”, se arată în studiul de oportunitate al ADITPBI.

RATB are în total 1.147 de autobuze, din care sunt scoase zilnic pe traseu 807.

În ceea ce priveşte reţeaua de autobuze care circulă în judeţul Ilfov, la sfârşitul anului 2016, 46 de autobuze asigurau transportul pe 17 linii preorăşeneşti pentru care s-au încheiat contracte între RATB şi 12 localităţi (1 Decembrie, Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Afumaţi, Domneşti, Mogoşoaia, Clinceni, Popeşti-Leordeni, Chiajna).

Studiul de oportunitate ce va fi supus votului consilierilor în şedinţa din 23 august arată că începând din luna ianuarie 2019, viitoarea Societate de Transport Bucureşti va opera pe 51 de trasee cu autobuzul în Bucureşti – Ilfov, urmând să fie luate şi măsuri pentru implementarea sistemului integrat de e-ticketing şi a unei oferte tarifare unitare.

Apă caldă, căldură şi electricitate în spitalele din subordinea Primăriei Capitalei, prin panouri solare sau centrale termice în cogenerare

Potrivit documentului, prin proiectul denumit „Energie Verde pentru Spitalele Municipiului Bucureşti” se urmăreşte producerea, în cele 19 spitale din subordinea Primăriei Capitalei, de energie termică, apă caldă şi energie electrică prin folosirea panourilor solare sau fotovoltaice, prin centrale termice în cogenerare sau de trigenerare sau prin folosirea altor tehnologii cu utilizarea surselor regenerabile de energie.

„(…) Spitalele au în utilizare instalaţii şi echipamente pentru producerea energiei termice, apă caldă curentă, precum şi energie electrică învechite din punct de vedere tehnic şi moral. Ca urmare a acestei situaţii reiese necesitatatea modernicării şi eficientizării procesuluitehnologic de producere a energiei termice pentru încălzire şi apă caldă de consum, prin introducerea unor metode moderne de producere a energiei prin centrale termice în cogenerare, centrale termice de trigenerare, panouri solare, panouri fotovoltaice, precum şi alte tehnologii cu utilizarea surselor regenerabile de energie”, se arată în proiectul de hotărâre.

Consilierii generali ar urma să-şi dea acordul de principiu pe acest proiect.

Închirierea echipamentelor deţinute de Administraţia Străzilor către alte instituţii din subordinea Primăriei Capitalei

Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti se află un proiect de hotărâre privind aprobarea tarifelor de închiriere a unor bunuri aparţinând Administraţiei Străzilor. Documentul prevede că echipamentele şi utilajele folosite de angajaţi vor puttea fi închiriate, la nevoie, de către alte instituţii din subordinea municipalităţii.

„Instituţia deţine în patrimoniu o gamă largă de autovvehicule, utilaje şi dispozitive necesare desfăşurării activităţilor specifice administrării şi întreţinerii patrimoniului public şi privat al municipiului Bucureşti, conform atribuţiilor deţinute, şi pe care intenţionează să le şi închirieze, la necesitate, către entităţile subordonate Municipiului Bucureşti sau la care Municipiul Bucureşti este acţionar majoritar. (…) Acestea se vor închiria fără deservent şi fără carburant”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.

Pe lista echipamentelor pe care Administraţia Străzilor vrea să le închirize se află generatoare de curent, aparate de curăţat, maşini, freze, sisteme de topit zăpada, autoutilitare, autospeciale.

Angajaţii Administraţiei Străzilor au intrat marţi în grevă spontană, oprind lucrul timp de două ore, nemulţumiţi de această măsură.

„Am intrat în grevă spontană, am oprit lucrul timp de două ore. Suntem revoltaţi din cauza punctului 73 de pe ordinea de zi a şedinţei CGMB, cel care prevedere închirierea echipamentelor noastre de către companiile municipale. Am discutat cu domnul director Bogdan Tîrlea, care practic ne-a spus că el este şeful şi el poate hotărî ca aceste echipamente să fie închiriate. Cu alte cuvinte, ne dă afară. Oricum, cred că până la sfârşitul anului ne mai ţine”, a declarat pentru News.ro vicepreşedintele Federaţiei sindicatelor din Administraţiei Publică Locală şi preşedinte al sindicatului din Administraţia Străzilor, Dan Georgescu.

El a explicat că este foarte probabil ca până la finalul anului să fie obligaţi să îşi dea demisia toţi angajaţii din Administraţia Străzilor, iar apoi să se angajeze la compania municipală care va prelua serviciul public pe care îl desfăşoară acum Administraţia Străzilor. Chiar şi aşa, spune el, nu doar că vor sta trei luni în perioada de probă, deci postul nu este asigurat, dar îşi vor pierde şi toate drepturile pe care angajaţii le au acum.

„Aceste companii municipale trebuie să apară, în septembrie, cu echipamente şi utilaje pentru a încheia contracte. Trebuie să demonstreze că au echipamente, altfel nu pot obţine contracte”, a spus Dan Georgescu.

Sindicalistul a precizat că a încercat de mai multe ori să discute cu primarul Capitalei Gabriela Firea, însă „nu se poate ajunge la ea”, în timp ce viceprimarul Aurelian Bădulescu le-a oferit sindicaliştilor doar răspunsuri evazive pe această temă.

„Am discutat şi cu city managerul Capitalei (Sorin Chiriţă, n.r.), care ne-a chemat la discuţii. Din discuţia cu el a reieşit că ce vor ei să facă vor duce la finalizare”, a adăugat Dan Georgescu.

El a spus că au făcut cerere pentru a participa la şedinţa CGMB de joi, când se va dezbate proiectul de hotărâre referitor la închirierea utilajelor care aparţin Administraţiei Străzilor, şi pentru a lua cuvântul în şedinţă pe acest proiect.

Georgescu a subliniat că sindicaliştii nu vor renunţa la proteste şi vor apela inclusiv la grevă generală, dacă va fi cazul.

Actriţa Maia Morgenstern şi fostul canoist Ivan Patzaichin, cetăţeni de onoare ai Capitalei

Titlul de cetăţean de onoare îi va fi acordat Maiei Morgenstern „în semn de recunoaştere a activităţii sale şi a contribuţiei la dezvoltarea identităţii şi diversităţii culturale”, se arată în proiectul de hotărâre.

Maia Morgenstern s-a născut în 1962. A studiat la Academia de Teatru şi Film, jucând apoi la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ. A ajuns la Teatrul Evreies de Stat, al cărui manager este acum, după care s-a alăturat trupei de la Teatrul Naţional. Printre rolurile pe care le-a avut pe scena teatrului se numără Lola, din „Îngerul Albastru” şi Kathleen Hogan, din „Park your car in Harvard Yard”.

În ceea ce priveşte filmele şi serialele, Maia Morgenstern este cunoscută pentru rolurile avute în „Cel mai iubit dintre pământeni” (1993), „Patimile lui Hristos” (regia Mel Gibson, 2004), „Domnişoara Christina” (2013), „Aniela” (2009) şi „Iubire şi onoare” (2010-2011).

Actriţa a primit în 2012, în Franţa, Ordinul Artelor şi Literelor în grad de cavaler, iar anul acesta a fost decorată de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional „Pentru merit” în grad de mare ofiţer.

De asemenea, fostul canoist Ivan Patzaichin va primi titlul de cetăţean de onoare „în semn de recunoaştere a activităţii sale şi a contribuţiei la dezvoltarea şi promovarea valorilor sportive româneşti”, se arată într-un alt proiect de hotărâre.

Ivan Patzaichin s-a născut în 1949, în Tulcea, şi a absolvit Institutul de Educaţie Fizică şi Sport. A participat la probele de 1.000 şi 500 de metri la kaiac-caone la cinci ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară în Mexico (1968), Munchen (1972), Montreal (1976), Moscova (1980) şi Los Angeles (1984), unde a cucerit patru medalii de aur şi trei de argint. A câştigat 22 de titluri la 11 ediţii ale Campionatelor Mondiale, de unde s-a întors cu nouă medalii de aur, patru medalii de argint şi nouă medalii de bronz.

În 1972, la Jocurile Olimpice din oraşul bavarez, Ivan Patzaichin a vâslit la calificările pentru proba de canoe 1 pe 1.000 de metri cu pagaia ruptă, pentru că organizatorii nu au observat asta şi nu au intervenit. Sportivul a făcut atunci contestaţie, a intrat în recalificări şi a câştigat şi finala.

Patzaichin deţine titlurile de Maestru Emerit al Sportului, Maestru Internaţional al Sportului şi Antrenor Emerit. În 1990, Comitetul Olimpic Internaţional i-a oferit cea mai înaltă distincţie a acestui for, Ordinul Olimpic Colanul de Platină. În 2010, a fost distins cu Decoraţia Regală „Nihil Sine Deo”.

Primăria Capitalei vrea să ofere gratuit Centrului pentru Tineret şi Centrului pentru Seniori spaţii de birouri din incinta Arenei Naţionale, pentru „buna desfăşurare a activităţii”

Potrivit proiectelor de hotărâre, Centrul pentru Tineret a trimis o adresă Primăriei Capitalei în luna martie, cerând atribuirea în folosinţă gratuită a unui spaţiu de 299,3 metri pătraţi din incinta Arenei Naţionale, în timp ce Centrul pentru Seniori a trimis o altă adresă în luna aprilie, pentru a solicita un spaţiu de 272 de metri pătraţi, pentru „buna desfăşurare a activităţii”.

Cele două centre aflate în subordinea municipalităţii ar urma să folosească gratuit aceste spaţii de birouri din incinta Arenei Naţionale până la finalul anului viitor.

Înfiinţarea Reţelei Metropolitane „Asistenţă pentru Seniori – Respect pentru vârsta a treia” – fiecare sector va avea câte un nou cămin pentru persoanele vârstnice

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) va dezbate în şedinţa de joi proiectul propus de primarul general, prin care Primăria Capitalei, prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială, va înfiinţa Reţeaua Metropolitană „Asistenţa pentru Seniori-Respect pentru vârsta a treia”, care va fi compusă din şase cămine destinate persoanelor vârstnice, câte unul în fiecare sector.

„Programele şi măsurile dedicate persoanelor vârstnice reprezintă o prioritate pentru actuala administraţie şi o preocupare constantă pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii lor. Primăria Municipiului Bucureşti a adoptat mai multe măsuri dedicate segmentelor vulnerabile, inclusiv persoanelor vârstnice, iar înfiinţarea de noi centre de îngrijire a acestora este o adevărată necesitate în condiţiile în care numărul celor care au nevoie de îngrijiri speciale este în continuă creştere”, susţine primarul Gabriela Firea.

Conform municipalităţii, proiectul va fi implementat cu ajutorul companiilor municipale Imobiliară Bucureşti S.A. şi Medicală Bucureşti S.A., care vor identifica spaţii imobiliare adecvate derulării în condiţii optime a activităţilor căminelor, iar în colaborare cu DGASMB aceste cămine vor fi operationalizate, reabilitate şi dotate corespunzător.

Primăria Capitalei spune că, potrivit datelor statistice oferite de Institutul Naţional de Statistică, în anul 2017 în Bucureşti erau înregistrate 425.782 de persoane cu vârsta peste 60 de ani, reprezentând 22% din totalul populaţiei Capitalei. De asemenea, potrivit datelor Direcţiilor Generale de Asistentă Socială şi Protecţia Copilului de sector, există 9.520 de persoane vârstnice cu dizabilităţi, acestea reprezentând grupa cu cel mai înalt risc de dependenţă.

Municipalitatea precizează că are deja un cămin dedicat persoanelor vârstnice, respectiv Căminul „Academician Nicolae Cajal”, unde se asigură servicii comunitare pentru 80 de persoane vârstnice aflate în dificultate şi că se află în curs de dare în folosinţă un al doilea cămin pentru bătrâni, Centrul rezidenţial Sfânta Teodora, care va oferi servicii pentru aproximativ 120 de persoane vârstnice dependente.

Un complex cu bancă de alimente, cantină socială şi centru de asistenţă pentru mamă şi copil

Primăria Capitalei vrea să înfiinţeze un complex cu suprafaţa de aproape 6.400 de metri pătraţi, format din bancă de alimente cu spaţii de depozitare, o cantină socială cu 200 de locuri, centru de formare profesională, centru de tranzit pentru tinerii care ies din sistemul de protecţie a copilului şi un centru de urgenţă pentru mamă şi copil.

„Am considerat necesară această iniţiativă pentru că municipiul Bucureşti este singura capitală europeană care nu are o astfel de bancă de alimente care să răspundă nevoii de hrană a copiilor şi adulţilor provenind din familii defavorizate”, se arată în proiectul de hotărâre.

Astfel, banca de alimente va primi donaţii de alimente de la producătorii din industria alimentară şi retaileri, şi le va da mai departe organizaţiilor neguvernamentale sau chiar direct categoriilor defavorizate.

Municipalitatea propune ca de serviciile băncii de alimente să beneficieze cei cu un venit mediu lunar sub nivelul aprobat al Indicatorului Social de Referinţă (500 de lei), însă precizează că ulterior va fi organizată o dezbatere publică pentru a vedea dacă există şi alte categorii de persoane care ar pute beneficia de aceste servicii, precum refugiaţii, solicitanţii de azi sau persoanele afectate de fenomenele meteo din Bucureşti.

În prezent, în Bucureşti sunt înscrise la cantinele sociale aproximativ 1.000 de persoane.

În ceea ce priveşte centurl de formare profesională, acesta va organiza cursuri de bucătari, ajutor de bucătar, ospătari, cofetari şi patiseri, cu durata de 720 de ore, pentru persoanele defavorizate, şimeri de lungă durată, tineri care ies din centrele de plasament, victime ale violenţei domestice,mame cu copii mici şi nivel scăzut de calificare, care vor beneficia, de asemenea, şi de servicii în sistem rezidenţial în cadrul complexului.

Valoarea totală a investiţiei este de 72,4 milioane de lei.

viewscnt