Dealul Mitropoliei se află printre cele mai cunoscute și populare locuri din București, având o însemnătate aparte din punct de vedere istoric și religios. An de an, aici se adună mii de pelerini și credincioși cu ocazia sărbătorilor, dar și cu prilejul praznicului lăcașului de cult, de pe 27 octombrie, pentru a ajunge la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou. Astfel, vă prezentăm povestea Dealului Mitropoliei.
Situat chiar în centrul Bucureștiului, Dealul Mitropoliei se află în același timp „în buricul” târgului, dar totodată departe de zgomotul și traficul din zona Pieței Unirii. Cunoscut și sub denumirea de „Colina Bucuriei”, pe acest deal se află două clădiri cu însemnătate aparte pentru istoria Capitalei, precum Palatul Patriarhal și Biserica Patriarhiei.
Mai mult, până și drumul pietruit care duce la piața de pe deal este cu însemnătate: acesta a fost pavat în perioada interbelică, la dispunerea primarului Capitalei de la acea vreme, Demetru Ion Dobrescu. Pavajul s-a dovedit atât de rezistent încât este folosit și în prezent, fiind unul dintre puținele locuri din București unde pavajul se păstrează încă din perioada interbelică.
Printre cele mai importante și cunoscute biserici din întregul București se numără Biserica Patriarhiei, aflată tocmai în centrul pieței amenajate pe Dealul Mitropoliei.
Trebuie precizat că în jurul anului 1600 aici se afla o viță de vie deținută de Curtea Domnească, însă aici s-ar fi aflat anterior și un mic schit de lemn înainte de ridicarea bisericii. Lăcașul de cult a fost ridicat începând cu 1654, de Constantin Şerban Basarab şi de soţia acestuia, iar construcția a durat patru ani de zile.
Denumită drept Catedrala „Sfinților Împărați Constantin și Elena”, aceasta a fost ctitorită după modelul Mănăstirii de la Curtea de Argeș. Aici vin an de an zeci de mii de enoriași atât cu ocazia sărbătorilor religioase importante, cât și cu ocazia pelerinajului la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou (Basarabov), ocrotitorul Bucureştiului, care se află într-o raclă de argint la această mănăstire încă din secolul al XVIII-lea.
Mult timp, complexul mănăstirii a fost înconjurat cu ziduri de apărare, din cauza vremurilor tulburate, accesul în curtea mănăstirii făcându-se prin clopotnița construită de Constantin Brâncoveanu. Biserica a fost pictată în timpul voievodului Radu Leon, moment în care a devenit reședința Mitropoliei. Forma pe care o are în prezent lăcașul de cult a fost definitivată în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat. Picturile din biserică au fost refăcute în secolul XX.
Palatul Patriarhal a fost ridicat în timpul domniei lui Constantin Șerban Basarab, având la acea vreme rolul de reședință a starețului. Desigur, de-a lungul timpului i-au fost ridicate mai multe corpuri. Totuși, această clădire are o valoare istorică extrem de ridicată, aspect care este marcat chiar pe fațada palatului, unde se pot citi următoarele rânduri:
„În vechea clădire a Adunării – ce se ridica pe acest loc – s-au desfăşurat sub presiunea poporului lucrările Adunării elective din 1859, care a ales la 24 ianuarie pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Ţării Româneşti înfăptuind pe această cale Unirea”
Palatul Patriarhal a fost modificat între anii 1932 și 1935 de arhitectul Gheorghe Simotta, fiindu-i adăugat un corp palatului, format din sala mare a Tronului, cancelariile Patriarhiei, apartamentul Patriarhului precum și alte încăperi anexe.
De asemenea, în fața palatului se află și statuia lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost ridicată în 2004. Surprinzător și dezamăgitor, înfăptuitorul Unirii de la 1859 și primul domnitor modern al României nu avea până atunci nicio statuie în București.
Câteva zeci de ani mai târziu, în 1907, în imediata apropiere a fost ridicat noul Palat al Camerei Deputaților, o clădire impunătoare și elegantă, realizată de arhitectul Dimitrie Maimarolu, cunoscută pentru acoperișul prevăzut cu o cupolă aparte. Palatul este construit în stil neoclasic, cu o fațadă de 80 de metri, fiind prevăzut cu 6 coloane ionice. În interiorul palatului se află o mulțime de picturi și de busturi de marmură și bronz, care înfățișează marile figuri politice din istoria României. De asemenea, aici se află și o bibliotecă ce găzduiește 11.000 de texte de dezbateri parlamentare și monitoare oficiale, dar și peste 7.000 de cărți. Clădirea a fost sediul Camerei Deputaților până în anul 1997, an în care sediul camerei Parlamentului a fost mutat alături de Senatul României în Palatul Parlamentului. Începând cu anul 1997 palatul se află în administrarea Patriarhiei Române.
În prezent, ansamblul de pe Dealul Mitropoliei este o oază de liniște și spiritualitate în centrul zgomotos al Bucureștiului mereu pus pe mișcare, acest loc reprezentând simbioza dintre religie, spiritualitate și istoria României.