ASCUNSE ÎN BUCUREȘTI

Secretele Bucureștiului | Cartierul în care oamenii fac minuni

Până la Revoluția Industrială, cuvântul "loneliness" nu avea niciun pic de semnficație emoțională. Era tehnic și cinstit, dacă descria solititudinea unui copac singur cuc de pe un deal, izolarea unei case fără nicio altă casă în jur ori singurătatea unui om care mergea doar el pe-un drum. Nu avea tristețea pe care o are, de-atunci încoace, "însingurarea". Practic, până la Revoluția Industrială, nu exista cuvântul "loneliness" așa cum îl știm acum, așa cum îl vorbesc vorbitorii de engleză și așa cum îl traducem noi acum. De la Revoluția Industrială încoace, multe s-au întâmplat și multe s-au schimbat dramatic, dar despre o anume mare schimbare vorbim acum: despre trăitul în afara comunității aceleia în care toată lumea se știa cu toată lumea de-o viață, de la naștere și până la plecare. De ce s-a transformat cuvântul? Pentru că traiul în afara comunității e cumva și în afara naturii umane.

La urma urmelor, suntem ființe sociale. Și, din ce știm până acum, oamenii n-au  prea trăit izolați; tendința naturală este de a exista în cadrul comunităților de diferite mărimi și naturi. În comunități de diferite mărimi și naturi se construiesc relații, se modelează modul în care oamenii au trăit și trăiesc, și-au câștigat și ăși cîștigă existența și, deloc la urmă, au dat și dau sens vieții lor.  

Cum să trăiești mai bine în Cartierul Creativ

Coeziunea comunitară este unul dintre principalele obiective ale Cartierului Creativ, un instrument strategic de dezvoltare urbană și un ingredient esențial pentru creșterea calității vieții. Ba, mai mult, principalul și adevăratul motiv pentru care iubim orașele și cartierele în care trăim.

Din fericire, există din ce în ce mai multe exemple de inițiative și proiecte care au la bază colaborarea și parteneriatul, fie că vorbim de comunitățile din industriile creative, fie de vecini care resuscită scara blocului, de proiecte menite să atragă atenția asupra problemelor generale ale orașului, să găsească soluții punctuale pentru grădinile din cartier. 

Optimsmul de și din cartier

Atât grupurile de inițiativă, cât și proiectele culturale menite să provoace la dialog sau să încurajeze colaborarea și creionarea unor concepte creative comune sunt exemple de optimism și ne arată cum am putea să dialogăm și să colaborăm mai bine pentru un oraș mai bun. 

Grupul de inițiativă Cișmigiu este o comunitate vie, formată din vecini din zona Cișmigiului care își propun să schimbe cartierul într-un loc mai prietenos. 

Un antropolog, doi artiști ilustratori, un manager cultural, un cadru didactic, un arhitect și un inginer au curățat într-o zi de sămbătă ce n-au curățat stăpânii de câini care și-au scos animalele la plimbare prin Cișnigiu

Îi poți găsi în weekenduri în grădinile adiacente blocurilor din cartier, făcând curat, grădinărind, învățând împreună despre peisagism urban, având grijă de un stup de pe un acoperiș din cartier sau studiind peisajul sonor al Cișmigiului. Aceștia au lansat în anul 2016 proiectul „Pictăm zidul dintre oameni”, o acțiune de reactivare a spațiului din curtea blocului Liric, prin organizarea unui eveniment comunitar care să redea o vibrație pozitivă acestui loc, iar în 2017 au lansat Grădina cu Oameni, un proiect de trei ani care are ca obiectiv principal realizarea unei legături între specialiști, comunitate și autoritățile administrative, un proiect care și-a propus să se preocupe de mediul sonor, grădinărit urban, ornitologie și apicultură urbană.

Cocoșar (Turdus pilaris) de Cișmigiu

„Pe scurt, prin intermediul unor ateliere de educație aplicată, mobilizăm comunitatea pentru a îngriji mai bine spațiile verzi din jurul blocurilor și ne propunem să ridicăm nivelul de conștientizare asupra unor probleme legate de sănătate, sustenabilitate și mediu înconjurător”, explică inițiatorii proiectului. Întrunirile din grădinile din cartier au ajuns celebre deoarece la acestea pot participa toți cei interesați de grădinărit sau de o relație mai bună cu vecinii lor de scară (sau de Cartier Creativ!). Din Grupul de inițiativă Cișmigiu fac parte arhitecți, ingineri, specialiști în comunicare, antropologi etc., toți însă se prezintă ca fiind… vecini. Este o inițiativă născută din dorința de a crește calitatea vieții în zona centrală și de a facilita implicarea cât mai multor oameni în soluții mici pentru un cartier mai locuibil și mai…prietenos.

Îi găsiți și aici – gradinacuoameni.ro

Edgar Quinet și Curtea UAUIM

În iunie 2019, a avut loc prima ediție a Atelierelor Street Delivery, pe Edgar Quinet, în zona Universității de Arhitectură „Ion Mincu” (UAUIM), ocazie cu care operatorii culturali din zonă și-au deschis porțile, iar organizațiile preocupate de dezvoltarea sustenabilă a orașului au pregătit standuri și prezențe menite să abordeze teme legate de calitatea vieții, a spațiului public sau de mobilitate. 

Astfel, pentru prima dată, pe strada Edgar Quinet, locurile de parcare au devenit locuri pentru creație, poezie, workshop-uri, cinema în aer liber, ping-pong, ateliere de merindare, tururi ghidate, jocuri de stradă sau intervenții artistice. 

Atelierele Street Delivery, iunie 2019

Modul Cărturești, Mestesukar Butiq, The Plot și curtea UAUIM au fost principalele „gazde” ale evenimentului, care a numărat și (alte) peste 20 de entități și organizații ce au transformat parcarea dintre Universitatea București și UAUIM într-un spațiu public… real, folosit, activ. Tot în contextul organizării acestui eveniment, au avut loc deja o serie de întâlniri pe tema revitalizării și renovării curții interioare a UAUIM, un proiect necesar și un gest de normalitate în oraș, un proiect care ar dovedi cum dialogul, colaborarea și creionarea unui scop comun pot genera reacții și beneficii în cascadă, în comunitate și… în oraș!

Justin Baroncea, unul dintre cei (foarte) implicați în acest proces, ne-a povestit despre demersurile care s-au făcut până acum, dar și despre planuri. „Am început să folosim curtea interioară la o serie de workshop-uri din cadrul UAUIM încă din 2016, iar în 2018, am deschis pentru prima dată curtea dinspre Edgar Quinet către stradă și către public, alături de Studio Basar, Arhipera, Școala de la Bunești, Pandele Pandele și Aiurart, iar din 2019 s-a implicat și colectivul Street Delivery / Fundația Cărturești, împreună cu Ion Radu (Cărturești Modul) și colectivul The PLOT. Ce ne propunem: în primul rând, reducerea numărului de locuri de parcare, gruparea mașinilor cadrelor didactice într-o singură zonă a curții și deschiderea curții către oraș, atragerea în mod periodic de evenimente culturale în curte și, nu în ultimul rând, plantarea unor elemente majore de vegetație (fiecare eveniment important va fi încheiat cu plantarea unui copac)”. 

Atelierele Street Delivery, iunie 2019

Până acum, au avut loc o serie de întâlniri, alături de The PLOT, Cărturești Modul și echipa Cartierului, pentru organizarea calendarului de evenimente în perioada 2019-2020. „Dincolo de amenajarea propriu-zisă am ajuns la concluzia că să construim un program este cel mai important. Printre primele evenimente pe care încercăm să le aducem în curte sunt expoziții și prezentări legate de TRIENALA de Arhitectură, organizată de cei de la „Arhitext” în toamna 2019. Repictarea periodică a gangului este un alt program stabil în timp. În 2019, a fost repictat de Ion Barbu (tot la un workshop); programul va continua cu un alt artist, invitat pentru atelierele Edgar Quinet din 2020.

Pagina de Facebook a Atelierelor Street Delivery este AICI      

Block. Unblok

Este un proiect-pilot de resuscitat scara blocului, inițiat și semnat Designers, Thinkers, Makers, care a început în septembrie 2018, cu un workshop de design și fabricație cu studenți arhitecți, în cadrul Nod Makerspace, prin care se dorea reamenajarea scării blocului „Liric” de lângă Cișmigiu.

Am stat de vorbă cu Andrei Tache și cu Alexandra Mihailciuc, inițiatorii acestui proiect, care „s-a născut într-un București în care oamenii nu știu care ar trebui să fie standardele funcționale și estetice ale unui spațiu comun sau public, în general”, după cum mi-au explicat. „Istoria e complexă fiindcă blocul, prin natura lui, stă pe un nod de forțe greu de armonizat, mai ales în grupuri eterogene: probleme curente, interese mici și mari, resurse, divergențe, așteptări și deziluzii. Și pentru a contura starea lucrurilor, am hotărât să organizăm, în paralel cu sondarea și cu amenajarea scării, o serie de conferințe pe tema locuirii la bloc, cu Cristi Borcan, Tudor Elian, Șerban Sturdza, dar și o serie de Ateliere de resuscitat scara blocului, deschise celor interesați de acest tip de intervenții”, au povestit Andrei și Alexandra. Ulterior, conținutul prezentării a fost publicat sintetic și distribuit gratuit sub forma unui ziar, «Ghidul locatarului», mic tratat de resuscitare a spațiului comun, care este în continuare accesibil online. Scara blocului Liric a devenit astfel un exemplu de bune practici, dar și un obiectiv turistic în sine și este în continuare vizitată. „Da, vin tineri cu președinții scării lor de mână, indivizi și mici grupuri ce vor, probabil, «să vadă cu ochii lor» dacă e cu adevărat, dacă arată ca în poze, dacă merită. Curioși sau sceptici, critici sau proactivi, noua scară e un pas înainte pentru bloc și este un reper ce aduce lume în Cartierul Creativ”, ne-au explicat Andrei și Alexandra. 

Cei mai mulți orășeni locuiesc la bloc – conform statisticilor, cam două treimi – iar apropierea (dusă până la aglomerare) naște varii nemulțumiri legate de spațiu, vecini, administrație și altele. Aceeași apropiere este și cea care lipsește comunitățile de un spațiu de respirație în care să poată evalua, discuta și rezolva situațiile. E cert că, spațial și conceptual, blocul are limitele lui, iar dacă ele nu pot fi ușor împinse (sau extinse), ar trebui cel puțin ca în interiorul lor să facem ce se poate mai bine. Proiectul Bloc.Unblock a însemnat mai mult decât orice, apropierea de acest fenomen particular și înțelegerea parametrilor lui. Următorul pas, o soluție-catalizator pentru transformarea spațiilor comune prin design, arhitectură și implicare comunitară, încă are nevoie de un timp de dospit. (Andrei Tache)

Nota B365.ro: Mulțumim, Maria Neneciu – Cartierul Creativ pentru tot ce am aflat de la tine și cu ajutorul tău și al vostru! <3

Acesta este încă un pas pe care îl facem împreună într-un parteneriat B365.ro – Cartierul Crativ. Luăm cartierul la picior să-i descoperim oamenii, ideile, străzile, cafenelele, afacerile, planurile, visele. Și le povestim, săptămânal, aici. So nice to meet you! Iată ce am mai povestit până acum:


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button