Se deschid şantiere de amploare în trei zone foarte aglomerate din Capitală

Primăria Capitalei pregătește reluarea lucrărilor la Pasajul de la Mihai Bravu-Văcărești, abandonat de mai bine de un an de zile. În acest scop, municipalitatea a publicat deja un anunț de participare pentru contractarea unei firme de construcții care să finalizeze, în sfârșit, lucrările începute de firma Romstrade a lui Nelu Iordache, care între timp a intrat în insolvență. Bugetul maxim al acestei investiții este de 36 milioane de euro (inclusiv TVA), cu 30% mai mult față de cât era contractul inițial, cu Romstrade. 

Finanțarea pentru acest proiect va proveni, în întregime, de la bugetul local al Primăriei Municipiului București. Termenul pentru finalizarea lucrării impus de Primăria Capitalei este de 15 luni de la încheierea contractului. 

Lucrarile la Pasajul Mihai Bravu – Calea Văcărești au început pe 17 ianuarie 2011. Contactul cu firma Romstrade, care câștigase in 2010 licitatia pentru construirea pasajului, a fost reziliat automat la finele anului trecut, după ce compania a intrat in insolventa in decembrie. Proiectul a fost oprit de mai multe ori de la începutul anului 2011 şi până în urmă cu aproape un an, când lucrările au fost complet sistate. Valoarea contractului cu Romstrade era de circa 97 milioane lei fara TVA, iar termenul de finalizare era primavara anului 2012, termen ulterior schimbat cu toamna aceluiași an.

Patronul companiei alese de Primărie este Nelu Iordache, baron al asfaltului. Acesta a fost arestat în decembrie 2012, fiind acuzat că a schimbat ilegal destinația sumei de 25.000.000 lei, bani europeni, încasați în vederea proiectării și execuției lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad.

„I-am dat 30 milioane lei pentru cei 13 stalpi pe care i-a turnat si rampele de urcare. In rest nu au mai pupat niciun ban fiindca nu si-au facut treaba”, spunea Primarul Sorin Oprescu referitor la lucrările efectuate de Romstrade. 

În prezent, șantierul pasajului stă abandonat din vara anului trecut și dă mari bătăi de cap șoferilor care tranzitează zona. Odată cu reînceperea lucrărilor la acest proiect, zona riscă să fie efectiv sugrumată pentru traficul rutier, mai ales că la nici 1 km distanță urmează să înceapă și lucrările pentru Pasajul Subteran Piața Sudului.

La începutul anului, Consiliul General al Mun. București a aprobat angajarea unor avocaţi care să reprezinte Primăria Capitalei într-un proces pentru banii pe care îi datorează firma lui Nelu Iordache. În martie, municipalitatea a contractat lucrări de conservarea pilonilor deja construiți și de evaluare a lucrării existente.

Tot în august, edilul şef al Capitalei a anunţat că vor începe şi lucrările la pasajul subteran Piaţa Sudului. Acesta este cel mai mare proiect cu fonduri europene derulat în Bucureşti, potrivit datelor centralizate de Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov. 

Cea mai mare finanţare, de 127.140.761 lei (peste 28 milioane euro), a fost contractată de Primăria Capitalei pentru modernizarea infrastructurii rutiere Piaţa Sudului, contractul fiind semnat la sfârşitul lunii octombrie 2012. Primarul general, Sorin Oprescu, a dat asigurări că lucrările la Pasajul Sudului nu vor începe, însă, până ce nu va fi terminat măcar un sens la podul de la Mihai Bravu, deoarece altfel s-ar crea haos în traficul din întreaga zonă. Primarul a avansat drept termen de începere a lucrărilor data de 1 martie 2013. „Undeva spre începutul lui martie, de mărţişor, suntem cu lopeţile pe acolo”, a declarat Oprescu, cu prilejul semnării contractului de finanţare, însă începerea lucrărilor a fost amânată până în august.  

Pasajul subteran de la Piaţa Sudului se va realiza pe direcţia Calea Văcăreşti – Str. Niţu Vasile şi va avea o lungime de 356 de metri, din care rampa spre Văcăreşti, 111 metri, iar rampa spre Niţu Vasile 85 de metri. Lungimea în subteran va fi de 85 de metri, iar înălţimea de 5 metri. Rampa spre Niţu Vasile va fi o rampă unică având câte două benzi de circulaţie pe sens. Rampa spre Calea Văcăreşti va fi formată de fapt din două rampe independente, câte una pe fiecare sens de circulaţie, fiecare având câte două benzi.

Pe direcţia strada Niţu Vasile – Calea Văcăreşti, de o parte şi de alta a pasajului rutier, vor fi realizate şi pasaje pietonale. În plus, va fi construit şi un pasaj subteran pietonal care va face legătura între staţia de metrou Piaţa Sudului şi peroanele staţiei de tramvai de pe Șos. Olteniţei. Un alt pasaj pietonal subteran va fi construit la capătul dinspre str. Niţu Vasile a pasajului rutier (intersecţie str. Niţu Vasile cu str. Secuilor). VEZI CUM VA ARĂTA

De asemenea, la suprafaţă, în intersecţia Calea Văcăreşti – Şos. Olteniţei – Str. Niţu Vasile va fi amenajat un sens giratoriu cu patru benzi de circulaţie. Localele, adiacente rampelor pasajului rutier, vor fi prevăzute cu câte două benzi pe sens atât pe Calea Văcăreşti, cât şi pe str. Niţu Vasile. VEZI PLANUL LUCRĂRII

După cum a declarat Oprescu, tot în august sunt programate să înceapă lucrările şi la pasajul subteran Piaţa Presei. În acest sens, proiectul pentru Pasajul rutier de la Piata Presei Libere a fost adus marți în atenția publicului pentru ultima etapă a dezbaterii publice privind Planul Urbanistic Zonal aferent proiectului. Pasajul de 18 milioane de euro ar urma să fluidizeze traficul în nordul Capitalei, la ieșirea înspre Șoseaua București-Ploiești. Totuși, în cadrul dezbaterii de marți, majoritatea celor care au luat cuvântul din partea societății civile s-au arătat vădit împotriva proiectului care, spun ei, ar fi un nou șantier care să blocheze traficul, fără o utilitate clară și la un cost exagerat.  

Conform proiectului, pasajul rutier subteran se va realiza pe sensul dinspre DN1 spre Soseaua Kiseleff. Șoferii vor intra în pasaj de pe Sos. București-Ploiești, din zona de după Fantana Miorita și vor ieși pe Șoseaua Kiseleff, în zona strandului Tineretului, și pe bd. Mărăști, după City Gate Towers. De asemenea, un pasaj pietonal subteran va fi construit în Piața Presei Libere.  

„Rolul PUZ-ului discutat astăzi este de a putea coordona proiectul tehnic al Pasajului. Valoarea totală este de 18 milioane de euro, bani ce provin în totalitate de la bugetul local. Sper să fie gata în 2015, pentru că va trebui să lucrăm pe bucăți mici, să nu incomodăm traficul. Prin pasajul subteran se va intra după Fântâna Miorița și se va bifurca în subteran către cele două ieșiri, una pe Bd. Kiseleff și una pe Bd. Expoziției”, a declarat Ion Dedu, directorul direcției Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei.

Proiectul pasajului subteran ce datează din 2011 a fost readus de Primăria Capitalei pe lista priorităților pentru următorii ani și a organizat în luna iulie a acestui an procesul de dezbatere publică pentru a putea aproba Planul Urbanistic Zonal aferent proiectului, care coordonează normele urbanistice pentru întreaga zonă a Pieței Presei Libere. Ședința publică în acest scop a avut loc marți la Primăria Capitalei. 

Pasajul subteran de la Piața Presei Libere a reprezentat un proiect controversat încă de la prezentarea sa, rerprezentanții societății civile și ai Ordinului Arhitecților dovedindu-se total împotriva acestuia. De altfel, majoritatea celor care au luat cuvântul marți la dezbaterea publică s-au arătat împotriva acestui proiect. 

Principalul argument adus de cei care sunt împotriva proiectului este faptul că proiectul va atrage și mai mult traficul în nordul Capitalei și descurajează transportul public și va crea dificultăți pentru deplasarea pietonilor. De asemenea, aceștia susțin că proiectul va distruge spațiile verzi de pe Bd. Kiseleff, va spori poluarea în zonă și va fi doar un alt șantier rămas neterminat pe harta Capitalei. 

Argumentul principal împotriva PUZ-ului, invocat de Nicușor Dan, este clădirea înaltă cât Casa Presei Libere prevăzută a fi construită între Bd. Mărăști și Kiseleff, pe spațiul verde de lângă capătul tramvaiului 41. Conform acestora, permiterea construirii unei astfel de clădiri pe spațiul verde este ilegală și ar aduce și mai mult trafic în zonă. Mai multe despre acest subiect puteți citi aici. 

În replică, reprezentanții municipalității susțin că trotuarele din zonă vor rămâne la fel, se vor amenaja și piste de biciclete și pentru a ușura circulația pietonală vor fi construite și alte pasaje pietonale în tandem cu viitoarele stații de metrou de pe viitoarea magistrală de metrou către Aeroportul Otopeni, magistrală trecută însă de Ministerul Transporturilor pe linie moartă. 

Licitația pentru construirea Pasajului Casa Presei a fost deja făcută de Primăria Capitalei în anul 2011. Contractul a fost semnat în luna mai a acelui an consorţiului SC Apolodor Demolari, Eurovia Construct International, TEHCON & Edilitare şi Infrastructura şi SC Consitrans SRL.