Școala pierde sute de mii de copii pe drum. “În București, minoritatea cu medii peste 9 concurează pentru liceele bune, dar majoritatea are 5-7. Media normală între 8 și 9 a dispărut”

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat luni, 4 iulie, 2022, că peste 89.000 de candidați au promovat examenul de Bacalaureat. “Rata de promovare din acest an este de 73, 3% – cel mai ridicat nivel de promovare din ultimii 10 ani”. Florina Rogalski, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național Școala Centrală din București, dascăl cu o carieră de 43 de ani în învățământ, spune altceva: “Datele sunt parțial publice și nu pun în evidență adevărata rată de promovare, pentru că interesul Ministerului Educației este să dea impresia unor procente cât mai ridicate, și care să fie în favoarea imaginii sale publice”.

„S-a creat o polarizare radicală între o majoritate școlară cu media între 5 și 7, și o minoritate școlară cu media de 9 și 10”

Prof. dr. Florina Rogalski: “Absolvenții de gimnaziu sunt puși în situația de a nu șți exact cum să opteze pentru liceele dorite, din cauza inflației de note mari. Elevii cu medii generale de peste 9 nu sunt mai mulți de 5000 și ei se vor concura pentru intrarea în cele 10-12 licee foarte bune din București, unde vor intra cu media de peste 9,50. În schimb, cele mai multe licee din București și din țară, vor fi obligate să primească elevi cu rezultate submediocre, mediocre și, cel mult, medii. S-a creat o polarizare radicală între o majoritate școlară cu media între 5 și 7, și o minoritate școlară cu media de 9 și 10. Aproape că nu mai există elevi buni cu media între 8 și 9, care să asigure un nivel normal de intrare intr-un liceu românesc. Deci, ori sunt foarte buni și puțini, ori sunt foarte slab pregătiți și mulți”.

“ Ministrul Sorin Cîmpeanu se laudă cu faptul că elevii au reușit să ia media 5, rezultate care altădată ar fi fost considerate jenante”

Prof. dr. Florina Rogalski: “Este uluitor faptul că atât la examenul de Evaluare Națională, cât și la acela de Bacalaureat, domnul Sorin Cîmpeanu se laudă cu faptul că elevii au reușit să ia media 5, rezultate care altădată ar fi fost considerate jenante pentru absolvențiii ciclurilor școlare. Ministrul Educației a solicitat, în anii școlari anteriori, ca profesorii de la clasele terminale de gimnaziu și de liceu, să facă o pregătire suplimentară cu elevii acestora; elevii în cauză pot participa sau nu la aceste ore de pregătire. De fapt, numai înființarea unor clase remediale, în care elevii care nu au participat la examene sau care au eșuat, să fie inregrati în mod obligatoriu și să fie pregătiți după un orar saptamânal strict și după o programă specială, vizând disciplinele de examen”.

“Ministrul Educației anunț̦ă triumfalist o rată de promovare falsă de 75.2%, calculată greșit, în mod voit, doar la numărul de elevi participanți la sesiunea de Bacalaureat – 2022”.

Prof. dr. Florina Rogalski: Examene Naționale – 2022 Bacalaureat – Observații Statistice

• Elevii înscriși în clasa a XII- a – 152.000.

• Elevii înscriși la Bacalaureat – 121.473.

• Au promovat 91.332 de elevi (din seria curentă și din serii anterioare), adică̆ numai 59% din totalul elevilor.

• Ministrul Educației anunță triumfalist o rată de promovare falsă de 75.2%, calculată greș̦it în mod voit doar la numărul de elevi participanți la sesiunea de Bacalaureat – 2022.

• 30.527 de elevi nu au susținut examenele: corigenții, repetenții, cei cu situații neîncheiate, amânații medical, exmatriculații, elevii plecați cu pă̆rinții lor în străinătate (al căror număr nu este cunoscut), dar mai ales elevii nepregătiți să̆ susțină un examen final de liceu și care s-au autoexclus”.

  1. Este cel mai mic număr de elevi participanți la examenul de Bacalaureat din 1990 încoace; de exemplu, în 2010, erau încă 200.000 de elevi participanți.

  2. În 32 de ani de la Revoluția din 1989, situația școlară din România s-a degradat progresiv, pentru că nu s-a investit corespunzător în sistemul educațional național.

  3. În 2022, rata realăă de promovare la Bacalaureat este de 59%, cu 9% mai puț̦in față de anul școlar 2021, când a fost de 67.8%.

  4. Aș̦adar, 30.527 de elevi nu au participat la examene anul acesta, iar 30.141 nu au promovat, însumând 60.668 de elevi.

  5. Foarte puț̦ini elevi din promoțiile anterioare s-au mai înscris la Bacalaureatul – 2022 (13.020 de foști absolvenți); deci, aceia care au încheiat învățământul obligatoriu nu mai reușesc să susțină examene, neavând un sistem deja format de autopregătire.

  “Concluzie finală: 111.189 de elevi nu și-au finalizat studiile și nu se vor putea încadra profesional și social în societatea românească de astăzi”.

  Conform datelor statistice furnizate de M.E.N., 50.521 de elevi de gimnaziu și 60.668 de elevi de liceu, însumând 111.189 de elevi nu și-au finalizat studiile și nu se vor putea încadra profesional și social în societatea românească̆ de astăzi.”

  Propunere:

  Înființarea unei clase a XIII-a de cursuri remediale, cu o programă specială, axată pe materiile de examene, atât la profilul umanist, cât și la acela realist, clase în care să fie reintegrați elevii rămași fără examene de absolvență.

  

Prof. dr. Florina Rogalski: “ Examene naționale – 2022 EVALUARE NAȚIONALĂ – Observații statistice”

• Elevi înscriși în clasa a VIII- a – 172.822.

• Elevi înscriși la Evaluarea Națională – 155.561.

• Dintre aceștia din urmă au luat note de trecere la probele de examen numai 122.301 din totalul elevilor din această generație: 70.69% – 122.301.

• Ministrul Educației anunț̦ă triumfalist o rată de promovare falsă de 82.4%, calculată greș̦it în mod voit, doar la numărul de elevi participanți la sesiunea de Evaluare Națională din acest an școlar.

• 17.261 de elevi nu au participat la probele de evaluare: corigenții, repetenții, cei cu situații neîncheiate, amânații medical, exmatriculații, elevii plecați cu părinții lor în străinătate (al căror număr nu este cunoscut), dar mai ales elevii care s-au simțit NEPREGĂTIȚI să susțină probele de examen final al gimnaziului și care s-au autoexclus.

• 33.260 de elevi nu au promovat.

• S-a înregistrat un număr enorm de contestații, și anume 21.854, ceea ce demonstrează că elevii nu au capacitatea de a se autoevalua corect.

  Prof. dr. Florina Rogalski: Concluzii:

  1. 50.521 de elevi au înregistrat un eșec școlar.

  2. 57% dintre absolvenții de gimnaziu au probleme de scriere corectă, de ortografie și de punctuație.

  3. 43% din aceștia nu stăpânesc corect gramatical exprimarea în limba maternă și națională; doar 6%!!! dintre elevii de 13-14 ani scriu corect în românește; mulți elevi nu pot efectua operațiile matematice elementare.

  4. 17.261 de elevi neparticipanți și 33.260 de elevi nepromovați reprezintă 50.521 de elevi cu EȘEC ȘCOLAR.

  5. Peste 5000 de școli din România nu sunt racordate la internet; școlile (mai ales cele rurale) nu sunt dotate technic pentru un învățământ online; nici elevii, care au avut acces la mijloacele tehnice necesare, n-au reușit să asimileze toate cunoștințele, conform curriculei școlare, din cauza celor 2 ani și jumătate de pandemie și de vacanțe prelungite, impuse de Ministerul Educației.

  6. Ce se va întămpla cu acei 50.521 de elevi care fie că nu au participat la examene, fie că le- au ratat? Dar ce se va întâmpla și cu elevii care abia au obținut nota minimă de trecere?

7. Ministrul Educației a anunț̦at numai notele extreme obținute de elevi la examene (5 sau 10), omițând intenționat să specifice rezultatele absolvenților pe tranșe de note; astfel se trece sub tăcere faptul că majoritatea mediilor sunt mediocre (de 5 și 6) și mult mai puț̦ine sunt bune și foarte bune (de 8, 9 și 10).

“Profesorii din România nu sunt respectați suficient pentru eforturile lor și nici nu sunt remunerați pe măsură”

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Profesorii din România nu sunt respectați suficient pentru eforturile lor și nici nu sunt remunerați pe măsură. Precizez faptul că au fost eliminate următoarele forme de recompensă pentru profesorii merituoși: salariul de merit ( diferit de gradația de merit), care se acordă anual; fondul de premiere de 2%, realizat din veniturile salariale ale profesorilor oricărei școli din România; cei 100 de euro oferiți anual fiecărui dascăl pentru achiziționarea de cărți. Cel mai important dezavantaj constă în faptul că salariile profesorilor au fost blocate la nivelul anului 2019 și nici nu s-a aplicat corespunzător Legea 153 din anul 2017( care prevedea creșteri graduale de salariu în următorii 4 ani)”.