Școala online din pandemie, între dezamăgire și speranță. Învățătoarea Consuela Colțan: Cred că trebuie să dăm toți un reset

Limitări majore în școala online din pandemie pentru mulți elevi. Pe lângă criza medicală de care ne apropiem cu pași repezi, în România există o altă criză majoră în care suntem scufundați de ani de zile, Educația. B365.ro a discutat recent cu un altfel de dascăli privind recentele probleme cauzate de închiderea școlilor și realizarea cursurilor online. Situația este una complicată și diferă de la caz la caz și de la profesor la profesor. Acesta nu este un simplu articol, ci o serie întreagă de discuții, interviuri și relatări ale profesorilor, elevilor, părinților și tuturor celor implicați practic în viitorul acestei țări. În primul episod, am discutat cu învățătoarea Consuela Colțan despre școala online.

Chiar dacă pandemia coronavirus s-ar putea sfârși în câțiva ani, în momentul în care un vaccin va fi disponibil și lumea va începe să se imunizeze, efectele unei școli online deficitare s-ar putea resimți pentru ani întregi, un alt șir de generații de sacrificiu într-o țară lăsată pradă analfabetismului funcțional și miserupismului cronic.

Profesorii și elevii, lăsați să se descurce singuri

Mulți dintre elevii și profesorii din București și din țară nu au dispus de mijloacele tehnice necesare realizării cursurilor online. Un sondaj recent, realizat în rândul cadrelor didactice, arată că 37% dintre cadrele didactice din România fost obligate să-şi achiziţioneze un laptop/tabletă pentru a putea preda. Totodată, 33% dintre profesorii repondenţi au plătit din propriul buzunar peste 1.000 de lei pentru a putea preda online.

Mai mult, părinții au fost cei care au trebuit să pună la dispoziția odraslelor un calculator sau o tabletă, alături de o conexiune la internet pentru a face posibilă școala online, cu toate că există numeroase promisiuni în rândul administrației centrale. Totuși, nu puțini sunt cei care nu își permit o astfel de investiție, așa că elevii sunt privați de dreptul lor la educație. Diferenețele se vor vedea în timp.

Cadrele didactice, nepregătite în fața școlii online

Același sondaj mai arată că aproximativ 66,2% dintre cadrele didactice spun că au nevoie de cursuri de perfecţionare pentru a putea preda online, iar 45,7% dintre repondenţi afirmă că autorităţile locale nu au ajutat în niciun fel şcoala în această perioadă, conform unui sondaj realizat de Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”.

De abia de marți, 10 octombrie, după luni întregi de pandemie, la câteva zile după apariția acestui sondaj, profesorii au început să primească cursuri de instruire online pe pagina de Youtube a Ministerului Educației, potrivit unui anunț făcut de ministrul Monica Anisie.

B365.ro a discutat recent cu Consuela Colțan, un alt fel de cadru didactic, care simte și înțelege cu adevărat dorința de dezvoltare și învățare a celor mici. Doamna Colțan este învățătoare de 26 de ani și predă la Școala Gimnazială Nr. 280 din Sectorul 5 al Capitalei. Mai mult, este Consul al Spațiului – ESERO România.

Orele dânsei și modul interactiv în care predă și inspiră copiii poate fi considerat unic în România. Prezentăm mai jos răspunsurile integrale oferite, deoarece, în aceste momente, nu avem loc de scurtături, alături de o serie de clipuri interactive realizate alături de elevii săi.

Consuela Colțan, despre școala online din pandemie

B365.ro: Au trecut deja luni bune de școală online. Sunt cadrele didactice pregătite pentru școală online? Atât tehnic, cât și din punct de vedere al tehnicilor de predare?

Consuela Colțan: Nu pot să generalizez cu privire la acest subiect. Așa cum sunt diferențe de statut social și acces la educație între elevii din mediul rural și cei din mediul urban, tot aceleași diferențe sunt și între cadrele didactice.

Din ceea ce știu eu, profesorii au folosit în activitatea didactică propriile dispozitive, sunt rare cazurile în care au primit din partea comunității sprijin de ordin tehnic, oferindu-le mijloacele necesare continuării activității în mediul online, iar cele din școli sunt vechi și nu funcționează așa cum ar trebui. Ce să mai vorbim de gospodării sau școli fără acces la internet (chiar școala în care funcționez, aflată în sectorul 5, abia în această vară a implementat rețeaua de internet în toate sălile de clasă).

Lipsa dispozitivelor și a unei conexiuni stabile la internet sunt problemele cu care ne confruntăm cu toții, elevi, părinți și profesori. Copiii nu au tablete sau laptopuri, telefoanele nu pot fi utilizate pe platformele și aplicațiile necesare, iar conexiunea la internet lasă de dorit în multe zone ale țări.

În ceea ce privește tehnicile de predare, aici ține de profesionalismul fiecărui profesor, de cât de mult își respectă meseria, elevii și pe sine. Oferta de cursuri de formare a fost extrem de bogată și a venit din partea CCD-urilor, a organizațiilor private din domeniu, chiar și a ministerului. Cursurile și atelierele de formare, în marea lor majoritate, au fost gratuite și s-au desfășurat pe toată perioada verii și continuă și acum.

Cancelaria virtuală a funcționat și continuă să funcționeze foarte bine, învățăm continuu unii de la alții, s-au constituit grupuri de suport, se realizează întâlniri online, în funcție de nevoile sau problemele cu care ne confruntăm. Există mulți profesori autodidacți, care au reușit să se adapteze vremurilor, să se reinventeze și chiar să devină ”neoficial” mentori pentru colegii lor.

B365.ro: Cum s-a schimbat modul de predare în cadrul școlii online?

Consuela Colțan: Modul de predare depinde de stilul didactic al fiecărui profesor. Pentru cei care nu foloseau deloc, înaintea pandemiei, mijloace moderne, platforme, site-uri, modul de predare s-a schimbat radical și brusc. De aici poate, teama unora dintre colegi, refuzul, o oarecare opoziție sau înverșunare.

Lipsa competențelor de utilizare a platformelor online a fost dublată de cea a competențelor de proiectare curriculară pentru mediul online, pe care, sincer, niciunul dintre noi nu le deținea. Dar, încet-încet, toate aceste bariere dispar, căci orice profesor dorește binele elevului său, dorește ca acesta să progreseze în formare, să evolueze.

Chiar și profesorii obișnuiți cu tehnica și cu un stil de predare modern, au fost nevoiți să își schimbe instrumentele de predare, să își adapteze metodele și mijloacele și să gândească modalități de evaluare eficientă și obiectivă a elevilor în online. Nu este ușor să muți în online, peste noapte, tot procesul educațional, însă un profesor cu spirit creativ, dă dovadă de originalitate și are un stil aparte de a preda chiar și în mediul virtual, aducând inovații prin care îi captează pe elevi, îi scoate din rutina zilnică și îi provoacă la o învățare activă.

Nu în ultimul rând, colaborează eficient cu familia copilului, iar în această perioadă grea, din păcate, relația școală-familie nu a funcționat optim peste tot. Pandemia a accentuat ”prăpastia” dintre profesori și părinți, uneori pe bună dreptate, căci nu toți profesorii au fost dispuși să se adapteze noilor condiții de predare, așa cum nici unii părinți nu au conștientizat că fără ajutorul dumnealor, învățarea nu poate continua.

Cred că trebuie să dăm toți un reset

Ce ar trebui să se întâmple? Cred că trebuie să dăm toți un reset, să uităm vechile animozități, să ne reconsiderăm atitudinea față de școală, pentru că cel care va avea de câștigat va fi copilul, viitorul adult. Dar nu doar noi trebuie să facem acest lucru, ci și clasa politică, care ar trebui să pună pe primul plan educația, să-i acorde finanțare corespunzătoare și sprijin real.

B365.ro: Cum s-a schimbat comportamentul elevilor în timpul orelor online? Sunt atenți, pun întrebări? Se simte lipsa socializării fizice?

Consuela Colțan: Un studiu recent, realizat de Salvați Copiii, referitor la efectele psiho-emoționale ale școlii online, atată că 47% dintre elevi au simțit tristețe, furie, neputință, chiar și plictiseală în această perioadă.

Profesorii au încercat să se autodepășească, învățând, din mers, cum să folosească platformele educaționale, cum să realizeze predarea online, cum să le capteze atenția elevilor și cum să facă învățarea atractivă și, în același timp, temeinică. Resursele educaționale s-au dovedit a fi foarte diverse, adaptate particularităților de vârstă și captivante, din punct de vedere vizual și auditiv. De aceea, copiii au fost, la început, fascinați de mediul digital interactiv, dinamic, colorat, ludic și mai puțin stresant. Însă, pe măsură ce această perioadă se prelungește, se observă pierderea entuziasmului și a motivației în rândul elevilor, nevoia de socializare și de interacțiune directă devenind tot mai acute.

Nu trebuie să uităm că un profesor educă nu numai prin ceea ce știe, dar mai ales prin ceea ce este. Suntem modele pentru elevii noștri în orice moment și le suntem sprijin moral acum, mai mult decât oricând, ajutându-i treacă mai ușor peste restricțiile impuse, să rămână optimiști și să-și consolideze, în continuare, valori și atitudini precum: solidaritatea, empatia, cinstea, respectul, spiritul de într-ajutorare, iubirea faţă semeni.

B365.ro: Ce se întâmplă cu elevii care nu au înțeles o anumită lecție? Sunt ajutați ulterior?

Consuela Colțan: Școala online are limitele ei, cu impact negativ asupra învățării eficiente, întrucât o latură importantă a actului didactic față-în-față nu se poate face virtual. Astfel că, sprijinul pe care îl ofereai elevilor cu dificultăți de învățare este greu de dat acum, de la distanță. Chiar dacă profesorul își cunoaște bine elevii și știe cine are nevoie de sprijin suplimentar, acest lucru s-ar putea realiza, eventual, ulterior activității de predare online, prin interacțiune individuală, personalizată.

Acest ajutor acordat elevilor depinde de disponibilitatea profesorului, de deschiderea părinților și de dorința elevului de a progresa. Cert este că, după încheierea acestei perioade de pandemie, va fi mare nevoie de gândirea și aplicarea unor planuri de învățare remedială, pentru a atenua efectele negative ale școlii online și pentru a asigura înțelegerea noțiunilor ce urmează a fi predate.

B365.ro: Elevii se simt pregătiți pentru viitoarele Evaluări Naționale?

Consuela Colțan: Această generație de elevi, cea care va da Evaluarea Națională anul acesta, este acea generație cu adevărat ”de sacrificiu”, căci ei au fost primii elevi de pregătitoare, cei care nu au avut niciodată manuale pe bănci, în prima zi de școală, cei care au învățat după o programă nouă și cărora li s-a schimbat total structura examenului. Mă doare sufletul pentru ei, cu atât mai mult cu cât sunt generația mea anterioară de copii, nevoiți să treacă acum și prin perioada cruntă a pandemiei.

Dragii de ei sunt obișnuiți cu emoțiile examenelor căci au susținut toate evaluările naționale din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Ei au fost primii care au dat acest tip de evaluare, introdusă în 2014. Am încredere în ei, sunt copii ambițioși și ”căliți” de sistem, dar în același timp mă gândesc că acum au cea mai mare nevoie de noi, de profesori, de părinți, de consilieri școlari, de psihologi. Unde este această echipă?… Dacă este, funcționează?… Este copilul pe primul loc în cadrul procesului de învățământ, așa cum se spune?… Mă tem că răspunsul la toate aceste întrebări îl vom afla în vara anului viitor și sper, din tot sufletul, să fie unul pozitiv.

B365.ro: Care credeți că vor fi consecințele școlii online pe termen lung? Va scădea calitatea educației sau va crește?

Consuela Colțan: Mirajul tehnologiei și euforia folosirii ei în învățare au fost repede înlocuite de lipsa dispozitivelor, de inexistența competențelor digitale în cazul elevilor sau a unora dintre profesori, de diversele limitări ale ”școlii online”, de scăderea motivației pentru învățare.

Unii profesori consideră că dedică mai mult timp pregătirii lecțiilor decât în maniera tradițională și reușesc mult mai greu să motiveze și să mențină treaz interesul elevilor. Dacă la acestea adăugăm lipsa timpului petrecut cu copiii și a sprijinului din partea unora dintre părinți, atunci clar vom vorbi de o scădere a calității educației, o anumită superficialitate a învățării, oferită de mediul online.

Cercetările realizate în ultimii  ani, în diferite ţări la nivel global, au arătat că utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în educaţie contribuie într-o foarte mare măsură la îmbunătăţirea rezultatelor elevilor. Totuși, folosirea în exces a tehnologiei poate duce la pierderea abilităților practice, de investigare a realității, la scăderea motivației învățării și chiar la izolare. Principalul dezavantaj al școlii online este lipsa accesului sau inadaptarea unor elevi sau profesori la tehnologie, dar și diminuarea socializării. Printre avantaje se numără înlocuirea constrângerii cu liberul arbitru, implicarea și responsabilizarea tuturor părților implicate, eliminarea bullyingului, reducerea riscurilor de îmbolnăvire și mai ales transparența totală.

Activitatea didactică este o activitate complexă, cu diverse forme de comunicare, cu feedback acordat în timp real. De aceea, clasa virtuală nu va putea niciodată înlocui clasa reală, cel mult o poate completa.

B365.ro: În încheiere, ce credeți că ar trebui schimbat sau îmbunătățit pentru a crește calitatea cursurilor online? 

Consuela Colțan: În primul rând ar trebui schimbată sau, cel puțin, îmbunătățită ”infrastructura”, eliminând dificultățile de natură tehnică, problemele în stabilirea conexiunii online, în activarea camerei și a microfonului, dificultăți de încărcare a prezentărilor de către profesor sau a temelor de către elevi etc. Toate acestea duc la deturnarea atenției elevilor și a profesorului de la activităților didactice și reprezintă una dintre multele provocări ale acestei perioade.

În al doilea rând, ar fi necesară o formare temeinică a cadrelor didactice pentru predarea online și existența unei biblioteci virtuale de bune practici. Profesorii trebuie să își asume învățarea continuă; nu putem cere elevilor acest lucru, dacă noi nu demonstrăm abilități de învățare continuă, astfel încât să fim la curent cu ceea ce este nou în educație.

Și, nu în ultimul rând, trebuie reconfigurată programa, adaptate conținuturile la predarea online și selectate acele platforme și aplicații, care ne ajută cu adevărat în actul didactic, atât pe noi, cât mai ales pe elevi.

În cazul cursurilor online, diferența o face relația pe care profesorul reușește să o stabilească cu elevii săi, făcând apel la emoție, reușind astfel să treacă dincolo de ecranul laptopului și să ajungă la sufletul copilului. Această relație între cadrul didactic și elev implică: comunicare, empatie, deschidere, respect, corectitudine, ascultare activă, răbdare și multă afecțiune, căci educația fără emoție e doar simplă informare.

P.S: Sondajul prezentat mai sus a fost realizat în perioada 27 octombrie – 2 noiembrie 2020 în rândul cadrelor didactice, pentru a încerca să afle situaţia reală din unităţile de învăţământ în perioada stării de alertă. La chestionar au răspuns peste 8.500 de cadre didactice, cele mai multe dintre acestea (40,4%) fiind în categoria de vârstă 40-49 de ani.