ASCUNSE ÎN BUCUREȘTI

Școala Centrală de Fete din București, restaurare cu bucluc. Fără roșu pompeian, dar cu termopane, ce a fost si ce a ajuns cea mai frumoasă clădire realizată de Ion Mincu

Școala Centrală de Fete din București a trecut prin două războaie, prin regimul comunist și prin 31 de ani de tranziție spre neant, dar tot frumoasă a rămas. Frumoasă și în picioare. Din anul 1977 și până în 2020, clădirea a trecut prin trei lucrări mari de restaurare, unele mai apropiate de spiritul lui Ion Mincu, altele de-a dreptul dezastruoase. În perioada 2008-2012, pe vremea primarului Sorin Oprescu, reabilitarea școlii a fost contractată de Primăria București cu o finanțare asigurată de BEI (Banca Europeană de Investiții). S-au cheltuit 3 milioane de euro pentru lucrări făcute de mântuiala, cu materiale de cea mai proastă calitate, iar multe dintre elementele originale de arhitectură au fost distruse. Pe holuri, roșul pompeian, marca arhitectului Ion Mincu, a fost înlocuit cu o zugrăveala ieftină, în loc de parchet s-a spus dușumea, iar ușile puteau fi scoase din incadrament de elevi, atât de prost erau făcute. Nici astăzi, școala nu are sala de sport, elevii fac mișcare pe holuri sau afară, deși a fost prima instituție de învățământ din țară în care s-a predat gimnastica. Sala de sport a fost în incinta școlii, dar constructorul a făcut două săli de clasă din ea, cu promisiunea că va ridica una în curtea din spate a școlii. Nu s-a ținut de cuvânt. Surse din cadrul institutiei spun că atunci s-au tăiat și copacii, pentru că așa și-a dorit afaceristul Puiu Popoviciu care avea o vilă pe strada Polonă, iar ferestrele din spate dădeau în curtea școlii și îi obturau vederea. Pe 19 martie s-au împlinit 170 de ani de la inființarea Școlii Centrale. Mai jos, un nou episod din seria “Make Bucharest great again”, dedicată restaurării clădirilor monument din București.

Elevii de la Colegiul Național “ Școala Centrală” au astăzi cele mai mari note din țară, numai de nouă și de zece.Toți cei care au învățat sau au predat la “Școala Centrală de Fete” din București au simțit ceva aparte: clădirea lui Ion Mincu impune. Te obligă și te inspiră să fii foarte bun.

 

E ceva în atmosfera, în frumusețea clădirii, este o energie și o distincție, o demnitate”

Profesor Doctor Florina Rogalski: “Rămâne unul dintre cele mai bune licee din țară pentru că există o tradiție pe care trebuie să o respectăm și noi, profesorii, și elevii. Profesorii tineri care intră pentru prima dată aici spun: această școală impune. E ceva în atmosfera, în frumusețea clădirii, este o energie și o distincție, o demnitate. Îți dai seama că aici nu poți să te comporți oricum și aici nu poți să predai oricum. Mi se pare foarte important că generațiile de profesori și de elevi au lăsat niște urme spirituale cu care noi intrăm în contact și trebuie să fim și să ne purtăm la înălțimea lor. Rezultatele sunt atât de bune, încât cei mai mulți elevi de-ai noștri au burse de merit. Pentru că eu sunt dirigintă la clasa a 12-a, am pregătit rezultatele reale pe care elevii le-au obținut în semestrul întâi. Trei copii au obținut medii generale de zece, în clasa a 12-a, două fete și un băiat. 20 de copii au obținut medii generale peste nouă, doar patru copii au obținut medii de peste opt, cea mai joasă medie a fost de 8.83. Iar media pe clasă este de 9.44. Iată că și în situația în care am învățat on line, ei au obținut astfel de rezultate excepționale”.

fotografie, prof. Rogalski
Prof. Dr. Florina Rogalski este cel mai vechi si mai respectat dascăl al Colegiului Național „Scoala Centrală”.

Prof. Dr. Florina Rogalski are o carieră de 41 de ani în învățământ, dintre care, în ultimii 31 de ani, a fost și este profesor de limba și literatură română la Colegiul Național “Școala Centrală” din București. Are o legătură specială cu acest loc fermecător, provine dintr-o familie cu o lungă tradiție didactică. Bunicul său patern, Victor Rogalski a fost în prima generație de profesori universitari la ASE, iar mătușile sale, Angela și Alice Rogalski au fost profesoare la Școala Centrală în perioada interbelică.

scoala, centrala, de fete
Scoala Centrala, cea mai frumoasa cladire proiectata de arhitectul Ion Mincu.

Bucureștiul îi datorează enorm lui Ion Mincu, un stil arhitectonic și clădiri irepetabile

Întemeietorul arhitecturii naționale, părintele stilului Neo-Românesc, Ion Mincu a absolvit în anul 1884 “Academia de Belle Arte” din Paris ca arhitect diplomat al guvernului francez. A murit în 1912, la numai 60 de ani. Îi datorăm foarte mult. Un stil arhitectural și clădiri din țară și din București irepetabile. Printre marile sale proiecte se numără clădiri publice (Bufetul de la Șosea, Școala Centrală de Fete, Palatul Administrativ din Galați), reședințe private (Casa Lahovary, Casa Robescu, Casa Nicolae Petrașcu din Piața Romană, dependințele casei Vernescu), arhitectură religioasă (porticul-lapidariu ce înconjoară incinta din jurul Bisericii Stavropoleus, biserica din Valea Călugărească) și multe proiecte de restaurare (Casa Monteoru, Casa Vernescu și Biserica Stavropoleus).

Ion Mincu s-a inspirat din arhitectura bisericească atunci cind a proiectat Scoala Centrală.

Școala Centrală de Fete, capodopera lui Ion Mincu inspirată din arhitectura bisericească

Dintre toate lucrările sale, Școala Centrală ramâne cu totul aparte. Compoziția clădirii are, cel mai probabil, ca sursă de inspirație ansamblurile mănăstirești Hurez din Oltenia, Antim și Văcărești din București, caracterizate prin simetrie și prin regularitatea planurilor dreptughiulare.“Mincu era de la început stăpânit de convingerea cea mai puternică în neântrecuta frumusețe a artei clasice, arta sublimă. Mincu a avut convingerea potrivit căreia fiecare țară are datoria să-și dezvolte arta națională”, Ermil Pangrati, discurs la înmormintarea lui Ion Mincu, în 1912.

scoala, centrala, de, fete, poza
Scoala Centrală se remarcă prin regularitatea planurilor dreptunghiulare.

Prima reconsolidare și restaurare importantă a Școlii Centrale s-a întâmplat în anul 1977, după cutremur. Galeria vitrată a școlii a fost conservată, cea mai întinsă și mai frumoasă lucrare de acest tip din România. De asemenea, a fost refăcută zugrăveala cu roșu pompeian, culoarea particularitate-temă a lui Ion Mincu, inspirată din călătoriile sale de studii la Pompei. “După prima impresie, culeasă din contactul cu galeria, ochiul se întoarce către pereții interiori, descoperind un colorit intens și neașteptat. Pe toată înălțimea, peretele e vopsit cu un roșu cald, ale cărui tonalități pompeiene se completează cu soclul negru, fără că acesta să creeze un efect sumbru”, din lucrarea Prof. Dr. Mihail Caffe “Arhitectul Ion Mincu”.

scoala, centrala, de, fete
Rosul pompeian, inainte de restaurarea din anul 2008.
În 1977, clădirea este restaurată cu atenție, după planurile originale

Prof. Dr. Bogdan Georgescu a absolvit Liceul Zoia Kosmodemianskaia în anul 1979 și astăzi preda la Facultatea de Medicină Veterina Bucureșți. Își amintește: Am făcut ore printre zgomote de bormașină, ciocănit în piatră, vopseluri etc. Dar totul se făcea sub stricta supraveghere a celor de la Monumentele de Arhitectură și s-au respectat cât s-a putut de mult planurile lui Ioan Mincu. Îmi amintesc cu câtă migală muncitorii curățau fiecare frunză de acant de la colonadă din jurul curții interioare, câtă grijă aveau de geamurile de la pridvor (acum sunt din plastic!), și când s-a terminat, clădirea arăta excepțional, galeria roșu pompeian strălucea, la fel tavanele cu pictura aferentă. Era cel mai frumos liceu. Și așa a rămas pentru mine. O instituție de invățământ și cultură”.

fatada, scoala, centrala
Fațada Scolii Centrale avea o culoare usor galbuie care imita piatra de calcar. Imagine dinainte de restaurarea din 2008.
2008: 3 milioane de euro pentru o restaurare în bătaie de joc. „Clanțele rămâneau in mâna elevilor”

În anul 2008, clădirea se afla într-o stare jalnică, ornamentele din curtea interioară, precum și medalioanele cu inscripția SCF erau deteriorate, tencuiala era căzută sau crăpată, mozaicul de pe holuri, avariat. Prof. Dr. Florina Rogalski se afla în Școală atunci. Am venit aici acum 30 de ani, în anul 1990. Ultima restaurare, cea din 1977, s-a făcut mai minuțios și mai bine și cu mai mult respect pentru valoarea arhitecturală a clădirii. După aceea, în perioada 2008-2012, patru ani de zile interminabili, s-a făcut o reabilitare și restaurare contractată de Primăria București cu finanțare asigurată de BEI, adică de Banca Europeană de Investiții. A durat foarte mult, nu s-au folosit materiale de calitate și, totuși, suma cheltuită a fost uriașă, în jur de vreo 3 milioane de euro. E adevărat că avem o suprafață foarte mare, Școala Centrală se întinde pe 8500 de metri pătrați. Era pe vremea lui primarului Sorin Oprescu”.

scoala, centrala
Termopan si zugrăveală vesela la etajul 1, dupa reabilitarea din timpul pandemiei.
Clădirea riscă să piardă acel aer aparte pe care i l-a dat marele arhitect Ion Mincu”

Concluziile arhitectului Monica Badiu în studiul “Școala Centrală din București” sunt: “Înlocuirea ramelor originale din fier original de la geamuri cu cele din lemn stratificat și geam termopan, consider că reprezintă o adevărată problemă în restaurarea clădirii. Aceasta riscă să-si piardă acel aer aparte pe care i l-a dat marele arhitect Ion Mincu. Într-un proces de restaurare, și mai ales în restaurarea unui monument istoric, trebuie avută în vedere echiparea construcției cu sisteme moderne care să facă cât mai ușoară și comodă folosirea clădirii, dar totodată acestea nu trebuie să afecteze principalele elemente prin care clădirea se distinge. Spre exemplu, geamurile termopan asigura o mai bună termoizolare, dar nu se pot compara estetic cu ramele de fier ale geamurilor, ce plasează clădirea în acea epoca a arhitecturii neo-românești”.

scoala, centrala
„Cei care au lucrat pur si simplu nu stiau ce inseamnă rosu pompeian, au facut un crem”.
Ferestrele realizate din fier cornier se vor înlocui cu geam termopan”

Proiectul de restaurare și reabilitarea a Școlii Centrale din anul 2008 a prevazut “restaurarea finisajelor (refacerea tencuielii interioare, zugrăveli, pardoseli parchet clasic și gresie nouă în culorile și sortimentele existente, vopsitorii) la sălile de clasă, dormitoare internat, grupuri sanitare, amfiteatru, sala de mese, laboratoare. Repararea tâmplariei exterioare vechi din lemn și înlocuirea ferestrelor existente la porticul interior. Ferestrele realizate din fier cornier cu geam simplu, se vor înlocui cu ferestre din lemn stratificat cu geam termopan. Ușile metalice decorative de acces în curtea interioară se vor menține, urmând a fi revopsite. Restaurarea fațadelor și a ornamentelor în relație cu prevederile Expertizei tehnice avizate de MCC. Repararea, recondiționarea și restaurarea elementelor de mobilier și a lambriurilor aflate în camerele de la parter și etaj, reamenjarea amfiteatrului. Repararea și restauratea scărilor din lemn.”.

scoala centrala

Eu nu am schimbat o sută de ani parchetul ăla, nu am vrut. Au pus o scândură nenorocită care s-a umflat”

B365: Au fost înlocuite ramele originale și s-a pus termopan?

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Da, s-au pus termopane, s-au făcut parchetări, parchetul original nu a fost conservat, s-a pus o scândură nenorocită care s-a umflat și acum, la restaurarea din pandemie, au pus parchet. De exemplu, eu am o sală de clasa pe care o păstrez de 21 de ani. Mi s-a încredințat atunci și acolo sunt eu cu elevii mei. Eu nu am schimbat o sută de ani parchetul ăla. L-am raschetat, l-am intreținut, l-am îngrijit. Curtea interioară cu acele geamlâcuri și pridvorul, totul a fost înlocuit”.

B365: Clanțele, mobilierul?

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Au fost înlocuite. Dvs vă dați seama că mobilierul și clanțele erau de peste o sută de ani. Erau făcute pentru totdeauna, așa se construia. Cei care construiau aveau sentimentul acesta al durabilității în timp și construiau cu mare respect pentru Scoală”.

scoala, centrala
Usa cu clanță originală care dă spre curtea interioară a fost pastrată.
Oamenii aceia erau atât de nepregătiți incât nu puteai să-i faci să înțeleagă ce înseamnă roșu pompeian”

B365: Roșul pompeian?

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Am terminat cu roșul pompeian atunci! B365: Dar, de ce? “Eu pot să va spun. Pentru că se vede că dvs știți niște lucruri. Deci, pur și simplu, oamenii aceia erau atât de nepregătiți că nu puteai să-i faci să înțeleagă ce înseamnă roșu pompeian. S-au adus albume cu imagini. Nimic! Ei au făcut un alb și un crem, asta au înțeles. A fost o problemă întreagă, au mai fost cerute niște echipe pentru că ei nu erau în stare să restaureze toate desenele care erau pe tavan, toate incrustațiile, că aici nu mergea, trebuia să aduci niște specialiști, restauratori de meserie. Când au fost adus ceilalți mesteri s-au îngrozit și Direcțiunea de atunci a cerut să fie înlocuite echipele de neprofesioniști”.

scoala, centrala
Etajul 1, internat, Scoala Centrală.

B365: Ați avut puterea să îi dați deoparte?

Prof. Dr. Florina Rogalski : “Da, altfel ar fi fost un dezastru total, adică Școala Centrală ar fi fost distrusă. Spiritul lui Mincu și tot ce-a dorit să facă si a făcut”.

B365: De asemenea, înțeleg că tot ce înseamnă fațada, cu acea piatră aparentă a fost înlocuită cu materiale moderne. Tencuiala exterioară este un alt subiect controversat. Cea originală avea o tentă gălbuie care imita piatra de calcar, comuniștii au păstrat-o, noii meșteri au înlocuit totul.

scoala, centrala
Renovarea de pe vremea primarului Sorin Oprescu a costat 3 milioane de euro.
Râdeau copiii că puteau să rupă cu mâinile clanțele care erau un fel de carton presat”

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Auziți, eu nu știu câți specialiști mai avem. Si, dacă-i avem, aici este lipsă de respect față de monumentul istoric, față de monumentul de cultură. Noi avem o plăcuță care spune că Școala Centrală este un monument de arhitectură, Școala este în același timp subordonată Ministerului Educației, dar și Ministerului Culturii care nu știu cât ne-a ajutat cu adevărat. Sunt puțini specialiști și când sunt, ca să-i aduci în școală, să supravegheze cum se fac lucrările, oamenii aceia trebuie plătiți, ori mentalitatea românească este primitivă. Să faci cât mai repede, cât mai ieftin și cât mai prost. Și, dacă se poate, să iei și mulți bani. Noi atunci am suferit pentru că a trebuit să stăm între 2008-2012 în șantier, noi am făcut și ore și ne mutam dintr-o parte în alta. Nu s-a făcut ce trebuia și foarte multe lucruri au fost înlocuite după opt ani. Râdeau elevii noștri că puteau să scoată ușa din incadrament într-o sală, râdeau copiii că puteau să rupă cu mâinile clanțele care erau doar un fel de carton presat. În timp ce noi am păstrat clanțele vechi la muzeu, avem clanțe care sunt de o sută și ceva de ani. Ele au ruginit, dacă ar fi fost curățate, vreau să spun că erau perfecte”.

scoala, centrala

În pandemie, conducerea Școlii Centrale a obținut fonduri de la Primăria Sectorului 2 și a reușit să refacă ceea ce alții au stricat

Prof. Dr. Florina Rogalski: “A fost un șantier teribil aici, directoarele mele au profitat de pandemie, de faptul că școala era goală și atunci s-a putut lucra masiv. Doamna directoare Vișan, doamna directoare Azamfirei Diana și doamna directoare Smeureanu Andreea. Ele sunt niște doamne care au stat toată primăvara și toată vara și începutul de toamna aici. Ca să poată să fie reabilitată școala, s-a adus mobilier nou în foarte multe săli. Vreau să elogiez fosta și actuala conducere care în perioada martie-septembrie 2020 a fost aici. De data asta și Primăria Sectorului 2 merită lăudată. Au făcut niște lucrări complexe care au durat cinci luni, reparații, igienizări, înlocuiri de mobilier și dotări cu laptopuri, cu calculatoare, cu camere video. Cu table interactive în toate clasele, avem 62 de clase și aproape 1600 de elevi”.

scoala, centrala
Vestitul rosu pompeian inainte de 2008.

B365: Mobilierul vechi nu putea fi reparat și restaurat?

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Nu poți. Costă foarte mult și nu știu care sunt restauratorii de mobilier astăzi. Când am venit aici s-a scos mobilierul vechi, era demodat, erau băncile acelea de două persoane pe șină de fier. Doamnă, ele erau demodate, erau puțin prea joase pentru copiii noștri de astăzi care sunt mult mai dezvoltați, dar erau impecabile. Acelea erau eterne, erau făcute din stejar. Am păstrat noi o bancă tot mai muzeu, erau foarte puternice și foarte bune”.

B365: Unde au ajuns? Ce păcat.

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Nu aș putea să va spun exact ce au făcut cu ele. Noi de obicei când scoatem mobilierul îl dăm către alte instituții școlare care nu au, am mai trimis și în țară, dar ele de fapt erau fără moarte, dacă stai să te gândesti. Iar eu, în toată această perioada până anul trecut, 20 de ani, am rezistat și nu am permis nimănui să-mi schimbe mie parchetul. L-am păstrat pe acela care era și a rezistat extraordinar”.

scoala, centrala
Cu toate restaurarile controversate, Scoala Centrala ramâne foarte frumoasă.
Actualul Teatru Bulandra ne aparține, poate vom putea să-l redobândim”

Prof. Dr. Florina Rogalski: “O parte a spațiului nostru a fost luată după război și nu ne mai aparține. Actualul Teatru Bulandra este de fapt Sala de festivități a Școlii Centrale construită de Elena Malaxa, sora lui Nicolae Malaxa. Elena Malaxa a fost zece ani directoare aici și a remobilat școala, pentru că școala noastră a fost spital de campanie in ambele războaie și la un moment dat, de frig, mobilierul a fost pus pe foc. Cu banii fratelui ei, a remobilat școala și drept mulțumire comuniștii au băgat-o la închisoare pe doamna Malaxa, în anii 50. Teatrul Bulandra se vede că este în spațiul nostru, este la fel construit. Tot teatrul este al nostru, se află în curtea noastră”.

B365: Nu puteți să-l recâstigați?

Ba da, trebuie să facem proces. Să reluăm toate documentele de la Arhivele Statului, este evidentă proprietatea și o recunoaște toată lumea. În clipa în care cineva s-a oprit în fața Teatrului și se uită la frontoane și la construcție, este exact aceeași construcție ca Școala Centrală. Noi avem machetele din ispos și avem documentele care arată tot spațiul Școlii Centrale. Trebuie timp, bani, avocați, oameni dedicați. Dar noi trebuie să fim cu adevărat dascăli de vocație si nu funcționari publici”.

scoala, centrala

Cu sau fără Rosul pompeian, cu termopane cu tot, Scoala Centrală rămâne cea mai frumoasă cladire proiectată de Ion Mincu, o instituție cu un vechi si statornic prestigiu, de un farmec fără vârstă. La mulți ani!

Nota B365.ro: Habar n-avem cum reușește Antoaneta Dohotariu să găsească poveștile formidabile ascunse prin toate colțurile Bucureștiului. Le dibuiește peste tot, o bănuim că poate da și de urma istoriei unei pietricele. Nu trebuie să ne credeți pe cuvânt, e de-ajuns s-o citiți. E cu de toate, inclusiv cu râs. <3

 

 


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button