Scindare în Biserica Ortodoxă. Izolarea patriarhului Kirill al Rusiei, aliat al președintelui Putin, de către celelalte biserici ortodoxe

14 mart. 2022
747 Afișari
Scindare în Biserica Ortodoxă. Izolarea patriarhului Kirill al Rusiei, aliat al președintelui Putin, de către celelalte biserici ortodoxe

Binecuvântarea totală dată de patriarhul Kirill al Moscovei invaziei rusești din Ucraina a scindat Biserica Ortodoxă mondială, declanșând o rebeliune internă despre care experții spun că este fără precedent, scrie Reuters. Poziția lui Kirill a creat o prăpastie între Biserica Ortodoxă Rusă și celelalte biserici creștine. Printre liderii ortodocși care au criticat războiul din Ucraina se numără patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Teodor al II-lea al Alexandriei și Africii, arhiepiscopul Leo al Finlandei, dar și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu.

Kirill, în vârstă de 75 de ani, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, vede războiul ca un scut de apărare față de Occidentul despre care afirmă că e decadent, mai ales în ceea ce privește acceptarea homosexualității.

Mai mulți experți spun că Putin și Kirill împărtășesc viziunea asupra „Russkiy Mir” sau „lumea rusească”, o idee care leagă unitatea spirituală de expansiunile teritoriale ce vizează anumite teritorii ce au făcut parte din Uniunea Sovietică.

Ceea ce Putin vede ca o restaurație, Kirill vede drept o cruciadă. Însă patriarhul a declanșat nemulțumiri atât acasă în Rusia cât și în rândul unora dintre bisericile din străinătate afiliate Patriarhiei din Moscova.

Din 260 de milioane de creștini ortodocși din lume, aproximativ 100 de milioane trăiesc în Rusia, iar unii dintre cei din străinătate sunt în unitate cu Moscova. Dar războiul a tensionat aceste relații.

Fără rugăciuni pentru patriarhul Kirill

În Amsterdam, războiul i-a convins pe preoții parohiei Sfântul Nicolae să nu îi mai pomenească numele în timpul rugăciunilor. Un episcop rus care a fost în vizită în Europa de Vest a încercat să îi facă să se răzgândească dar parohia a anunțat luni ruperea legăturilor cu Patriarhia din Moscova.

„Kirill pur și simplu a discreditat Biserica”, afirmă Taras Komici, profesor de teologie la Universitatea Hope din Liverpool și membru al Bisericii greco-catolice din Ucraina. „Mai mulți oameni vor să ia atitudine în Rusia dar le este teamă”, le-a spus el jurnaliștilor de la Reuters în timpul unui interviu telefonic.

Ucraina are în jur de 30 de milioane de credincioși ortodocși, divizați între Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Moscovei) și alte două Biserici Ortodoxe din țară. Patriarhul ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului a recunoscut autocefalia (independenția) uneia dintre cele două, Biserica Ortodoxă din Ucraina.

Biserica Ortodoxă a Rusiei consideră Ucraina ca având o importanță crucială întrucât o vede ca leagănul civilizației ruse, misionarii ortodocși bizantini convertindu-l aici în secolul X pe prințul păgân Vladimir I.

Kirill, criticat inclusiv de Biserica Ortodoxă Ucraineană ce ține de Moscova

Mitropolitul Onufrie al Kievului, întâistătătorul bisericii ucrainene ce aparține de Patriarhia Moscovei, a făcut apel la Vladimir Putin „să pună imediat capăt războiului fratricid” în timp ce arhiepiscopul Evloghie din Sumî, un alt membru al bisericii legate de Rusia, le-a spus preoților să nu se mai roage pentru Kirill.

Kirill, care pretinde că Ucraina este o parte indivizibilă a jurisdicției sale spirituale, a rupt deja legăturile cu patriarhul ecumenic Bartolomeu, considerat succesorul spiritual al apostolului Andrei și „primul între egalii săi” în raport cu ceilalți conducători ai Bisericilor Ortodoxe.

„Unele Biserici sunt atât de furioase pe Kirill din cauza poziției sale față de război încât vedem o revoltă în lumea ortodoxă”, afirmă Tamara Grdzelidze, profesoară de Studii Religioase la Universitatea de Stat Ilia din Georgia și fost ambasador al Georgiei la Vatican.

Teologi ortodocși din mai multe instituții prestigioase printre care și Centrul de Studii Creștin Ortodoxe al Universității Fordham din New York și Academia de Studii Teologice din Volos, Grecia, i-au condamnat într-un comunicat comun pe „acei lideri ai Bisericii care își îndeamnă comunitățile să se roage în moduri care încurajează activ ostilitatea”.

Cookies