Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția

13 apr. 2021
110514 Afișari
Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
Casa cu cele mai frumoase tavane pictate.Foto credit Faber Studio.

Casa de pe strada Dionisie Lupu se află într-una dintre cele mai vechi zone din București, Arthur Verona-Icoanei-Pitar Moș. Aici, concentrația de clădiri de patrimoniu din Micul Paris de odinioară este impresionantă. Irina Bossy Ghica, stră-stră-nepoata lui Grigore Cantacuzino supranumit “Nababul”, unul dintre cei mai bogați români din toate vremurile, a cumpărat imobilul care se afla într-o stare avansată de degradare și a reușit să-l restaureze cu prestația celor mai renumiți arhitecți, meșteri și restauratori din țară. Mai jos, “Make Bucharest Great again” sau cum a fost salvat de la distrugere totală un palat de o rară frumusețe.

O clădire bătrână, impunătoare, care și-a păstrat secretele peste o sută de ani. Un palat care stă în picioare pe strada Dionisie Lupu din București încă din anul 1860, atunci când familia de boieri Miclescu l-a construit ca să-i fie reședință. Erau vremuri în care zona era plină de livezi și de grădini, iar Mitropolitul Dionisie Lupu, de unde vine și numele străzii, avea acolo mai multe proprietăți.

casa bossy ghica
Interior, dupa restaurare, foto credit Faber Studio prin bunăvoința doamnei Anca Dina, Editura ACS.

Casa Miclescu a supraviețuit tuturor războaielor și cutremurelor. Apoi, în anul 1948 a fost naționalizată. După 1989, a fost părăsită și vandalizată, o soarta comună pentru cele mai multe clădiri de patrimoniu din București. Aceeași poveste, aceleași distrugeri.

CASA, BOSSY, GHICA
Curtea casei Miclescu Bossy Ghica inainte de restaurare. Foto credit Vlad Group.

Parchetul Versailles a fost complet distrus, erau mormane de gunoi în fiecare încăpere”

Irina Bossy Ghica, proprietar : “Noi am găsit-o într-un hal fără de hal, cu apă care curgea din pod pe parchetul Versailles care a fost complet distrus, cu mizerie, umezeală și cuvinte obscene mâzgălite pe pereți. Erau mormane de gunoi în fiecare cameră. Am făcut sacrificii mari ca să cumpăr si să restaurez această cladire. Vreau să fiu mândră de strămoșii mei, și, ca și ei, să contribui la intreținerea si imbunătațirea patrimoniului care face istoria României”.

irina, bossy ghica
Irina Bossy Ghica a salvat o clădire istorică, de o mare valoare arhitecturală si culturală. Foto credit Case cu blazon.

Irina Bossy Ghica poartă numele lui Ion Ghica, mare om politic si diplomat care a fost botezat chiar de Mitropolitul Dionisie Lupu, ce coincidență. Doamna Ghica a fost jurnalist BBC și Reuters. A lucrat 25 de ani în administrație pentru guvernul Franței, dintre care opt în Ministerul Culturii și la Direcția pentru Cultură și Patrimoniu a Primăriei Parisului. Se trage dintr-o familie istorică, cu blazon, și crede că Bucureștiul mai are șanse ca să-și redobândeasca frumusețea și faima pe care le merită.

casa bossy ghica
In fiecare incapere din casa Miclescu Bossy Ghica a fost descoperit cite un tavan pictat diferit. Foto credit Faber Studio.

Irina Bossy Ghica, proprietar: “Satisfacția de a restaura casa Miclescu și de a-i reda splendoarea este imensă și vine după multe sacrificii, o greutate a fost și costul, eu am cumpărat-o ca să stau în ea, doar că restaurarea a durat doi ani și nu m-am mai mutat. Am vrut să salvez această bijuterie care risca să se năruie, ajunsese o primejdie publică. De altfel, familia noastră mereu a clădit ceva in tară. Strămosul meu, „Nababul” a construit palate prin care dorea să arate țării si lumii intregi că România este egala celorlalte state civilizate”. În timpul lucrărilor de consolidare, muncitorii au rămas fără glas când, într-una dintre camere, sub parchet, au găsit un schelet. Ce căuta un schelet acolo?

Foto credit Faber studio.

Era un schelet ascuns, deci era o crimă la mijloc”

Șerban Sturdza, arhitect: “Așa este. Am găsit un schelet care era îngropat la vreo 50-60 de centimetri într-o cameră, deci era clar că era un schelet ascuns, deci era o crimă la mijloc. A venit Poliția de Omucideri, povești, au constatat că scheletul este mai vechi de 30 de ani și nu i-au dat atenție. Se găsesc multe, se găsesc arme, diverse lucruri în casele astea”.

Tavan inainte de restaurare, foto credit Vlad Group.

De schelet nu s-a mai ocupat nimeni, asa că nu o să știm niciodată ce s-a întâmplat acolo, cum și când, poate doar Aghata Christie, dacă ar mai trăi, ar putea să scrie despre asta, insă ar trebui să improvizeze mult și să-și imagineze și mai mult.

Dar, marile surprize abia urmau să vină. Sub câteva straturi de vopsea au fost descoperite picturi murale excepționale la nivelul tavanelor, atât la parter, cât și la etaj. Impactul emoțional a fost enorm. Arhitectul Șerban Sturdza a condus lucrările de refacere și restaurare.

Foto credit Faber studio.

Șerban Sturdza: “În general, când ai o casă de genul asta, trebuie să parcurgi niște etape pentru că altfel faci greșeli. Și cea mai importantă etapă este cea care conține un studiu istoric, cercetări în arhive, sondaje. Și atunci, ies la iveală chestiuni care, la prima vedere, mai ales la o casă stricată, nu se observă. Este un subiect care, pentru proprietar sau pentru cine vinde sau cumpără, nu înseamnă nimic. Insă această dezvăluire prin studiul istoric îmbogățește deseori cu atât de multe elemente, încît casa capătă o altă valoare”.

foto credit Vlad Group.

Nimeni nu știa, nici măcar proprietarii nu știau despre aceste plafoane. Prin restaurare, o casă iși poate dubla valoarea”

Șerban Sturdza, arhitect: “Dacă tu cumperi casa cu o sută de lei, s-ar putea ca ea să coste 200 de lei, numai pentru că ai făcut un studiu istoric atent și că ai pus în evidență niște calități, niște elemente istorice, de arhitectură sau de artă și atunci brusc casa își dublează valoarea. În casa Bossy Ghica chestiunea s-a întâmplat așa: nimeni nu știa, nici măcar proprietarii, despre aceste plafoane. Când le-am descoperit, puteam foarte bine să nu le descoperim, pentru că primul lucru în momentul în care intră o echipa pe un șantier este să decoperteze și să dea jos totul. E un procedeu prin care constructorul își arată viteza și interesul pentru clădire. De obicei, dacă nu ai un studiu istoric făcut in prealabil și nu faci sondaje, pierzi șansa de a descoperi lucruri. Proprietarii și-au dat seama imediat, noi am reușit să facem aceste investigații cu Maria Dumbrăvicean și, pur și simplu, cursul proiectului s-a schimbat. Consolidarea a fost reluată, proiectul s-a refăcut în lumina descoperirilor și din motivul ăsta, până la urmă, restaurarea a costat mai mult, timpul a fost mai lung, dar poate că și închirierea a fost la o valoare mai mare. Deci, clădirea, în final, și-a atins niște parametri și a meritat ca efortul să fie susținut și de lungă durata”.

Foto credit Faber Studio.

Maria Dumbravicean a urmat cursurile Facultății de Artă Murală a Institutului “Nicolae Grigorescu” din București și s-a specializat în domeniul protejării patrimoniului cultural al ICCROM, Roma, în anul 1992. Din anul 2011 este doctor în arte vizuale, iar din anul 1995 este cadru didactic al Universității Naționale de Arte din București, Departamentul de Conservare și Restaurare.

Inainte de restuarare, Casa Miclescu Bossy Ghica. Timplăria a fost păstrată si restaurată.

Maria Dumbravicean: “Complexitatea decorului pictat, cu imitații de diferite esențe lemnoase, elemente florale și animaliere, mascheroni, îngerași zglobii (putti) ce poartă coroane de flori, păsări fantastice, completat cu ingeniozitate de decorațiile în stuc, de elementele de tâmplărie de la nivelul ușilor și de feroneria originală, stă mărturie a ceea ce era, odinioară, interiorul luxos al caselor boierești din Bucureștiul de la sfârșitul secolului al XX-lea”. ( “Intervenții în consolidare și restaurare”, Case din București, Valoare prin restaurare, Editura ACS căreia ii mulțumim pentru accesul la fotografiile făcute în timpul restaurării).

exterior, casa Miclescu Bossy Ghica cu o reinterpretare a geamlâcului.

Șerban Sturdza, arhitect: “Fațada clădirii am tratat-o foarte liniștit. S-a dat o singură culoare, simplă, glafurile au fost refăcute, pentru că la un moment dat, într-o noapte, s-au vandalizat toate ferestrele și s-au furat jgheaburile care erau din cupru. Am avut acolo, în timpul șantierului și o școală ah-hoc pentru toți cei interesați de restaurare, ingineri, arhitecți, restauratori, meșteri, tâmplari”.

Foto credit Faber Studio.

Valoarea terenului este mai mare decît valoarea casei și atunci demolează casă”

B365: Patrimoniul Bucurestiului este distrus cu repeziciune. De ce se intâmplă atât de puține consolidări si restaurări?

Șerban Sturdza, arhitect: “Cel mai interesant este un fenomen clar. Și anume că valoarea terenului este mai mare decât valoarea casei și atunci demolează casa. Ori, chestiunea asta, care până la urmă are logica ei, ar trebui să fie echilibrată de o altă logică, de o logică a valorilor culturale ale României. Ar trebui ca prin diverse modalități pe care administrația le impune să poată să ducă la un echilibru. Ori, chestia asta nu se face, se corupe foarte ușor personalul Primăriei, persoanele din avizări și multe altele și atunci se produce distrugerea rapidă. După care, bineânțeles că se scriu articole, se scriu cărți, ce frumoasă era casa și așa mai departe. E cinic și mincinos, dar este o chestie care se întâmplă frecvent și care are consecințe. Una este sărăcirea patrimoniului. A doua este sărăcirea prestigiului, și până la urmă, a mândriei fiecărui om în parte, și bineînțeles, decadența unor principii, aș spune decadența unei națiuni. În final, chestia asta duce la barbarie totală și ăsta este și motivul pentru care încercăm să ne opunem acestui val”.

Casa Miclescu Bossy Ghica tronează astăzi pe strada Dionisie Lupu din București, intinerită si fermecătoare din nou. Iar palatul cu tavanele sale miraculoase vor mai rezistă o sută de ani, cel puțin, dacă va avea stăpâni luminați care să-l prețuiască.

Nota B265.ro:  Povestea acestei case de pe Dionisie Lupu este încă una din seria Make Bucharest Great Again, ceea ce ne dorim cu toții, după cum se poate vedea și mai sus, și mai jos:

Cookies