ESENTIAL

Lacul Morii ar putea îneca Bucureştiul: Analiză apocaliptică la Primăria Generală

Un lucru dovedit de testul timpului este ca în cazul unor ploi torenţiale, zonele inundabile în Bucureşti sunt Giuleşti-Sârbi, Bulevardul Iuliu Maniu, Apărătorii Patriei, Progresului şi 1,5 kilometri de pe Şoseaua Alexandriei. Plecând de la acest aspect, în urmă cu aproape un an, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a anunţat că în cazul unor ploi torentiale, Capitala ar putea fi inundată din cauza Lacului Morii. Scenariul cel mai negru, susţinea edilul-şef, ar fi fost cel în care o mare parte a Capitalei s-ar inunda iar apa ar putea ajunge până la etajul 3 al Spitalului Universitar, “dacă se rupe barajul de la Ciurel”.

Dacă numai se crapă atunci poţi sa dai drumul la apă în timp util ca să nu se rupă de tot. Există debuşeuri şi pentru Dâmboviţa, există şi pentru salba de lacuri, dar asta nu înseamnă că stai şi dormi ca să ajungi în situaţiile astea pe care nu şi le doreşte nimeni“, spunea Oprescu la vremea respectivă.

Sorin Gabrea, fost arhitect-şef al Capitalei, crede şi el că situaţia de la Lacul Morii este una periculoasă: „acolo sunt şi diguri făcute din pământ, iar rozătoarele le slăbesc făcându-şi galerii  prin el. Apa se poate infiltra apoi, slăbind rezistenţa” – a declarat arhitectul pentru B365.ro.

Inundaţiile care ar putea duce la epidemii

În “Conceptul strategic Bucureşti 2035”, document asumat de Primăria Bucureşti şi făcut public în urmă cu două săptămâni, se aduce în discuţie hazardul hidrologic. Mai exact, scenariul în care barajul Ciurel ar ceda şi ar inunda Capitala. „În ceea ce priveşte pericolele hidrologice, ele se referă la toate tipurile de vulnerabilităţi. În centrul oraşului, expunerea la creşteri sau la o ruptură a barajului Lacului Morii la est este punctual agravată de vechimea şi sub-dimensionarea reţelei de evacuare: cartierele cele mai sensibile sunt inundate imediat ce intensitatea precipitaţiilor depăşeşte 50-60 mm pe oră”, se arată în documentul primăriei care citează la rândul său un studiu al unor cercetători de la Universitatea din Lyon. Mai exact, este vorba despre cartierele mărginaşe care nu dispun de reţea de scurgere şi de evacuare a apelor şi care sunt cele mai expuse la riscul de inundaţii.(Click pe hartă pentru a mări)

Aceste cartiere au o puternică vulnerabilitate socială şi peste jumătate din clădirile de locuit sunt construite din lemn şi chirpici, deci sensibile la apă. Mai ales atunci când sunt situate în apropierea cursului râului Colentina, la Nord. În plus, aceste cartiere au probleme generale de igienă şi de subreprezentare medicală; inundaţiile ar putea să favorizeze acolo apariţia de epidemii”, se mai arată în document.

Scenariu apocaliptic: apa de 3,3 metri la Eroilor

Declaraţiile primarului Oprescu din urmă cu aproape un an şi temerile legate de hazardul hidrologic incluse în „Conceptul strategic Bucureşti 2035” par să aibă corespondent în unele studii de specialitate. Un grup de profesori de la Facultatatea de Hidrotehnică din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, în frunte cu profesorul Radu Drobot au elaborat în urmă cu câţiva ani un raport intitulat “Modelarea efectului unui scenariu de cedare a barajului Lacul Morii”. Documentul prezintă efectele cedării digului pe malul stâng al barajului Lacul Morii în zona Giuleşti-Sârbi, dar şi în zona centrală a barajului de pământ, dinspre Șoseaua Virtuţii. Simulările sunt terifiante în ambele cazuri. În prima situaţie cartierul Giuleşti-Sârbi ar fi măturat de ape de la un capăt la altul, la un debit ce poate ajunge la 538 m3/s, urmând că mai apoi o parte din Ciurel să se retragă, doar în cazul în care partea din faţă a barajului nu cedează şi se poate astfel goli lacul treptat în Dâmboviţa.(Click pe hartă pentru a mări)

În al doilea caz situaţia este dezastruasă. Apele lacului ar iesi din matca betonată a Dâmboviţei şi ar inunda Bucureştiul de la Vest la Est. Debitul de inundaţie pentru acest scenariu apolcaliptic ar ajunge la 2100 m3/s, iar golirea lacului ar avea loc în aproape cinci ore. Tot în acest caz propagarea undei de inundaţie pe teritoriul Capitalei ar dura cam 13 ore, când s-ar depăşi linia de Centură a oraşului. Adâncimile maxime ale viiturii ar varia de la 3,84 m în aval de punctul de rupere la 1,73 m la intersecţia Șoselei Libertăţii cu Șoseaua de Centură, înspre comuna Căţelu.(Click pe hartă pentru a mări)

Ambele scenarii ale oamenilor de ştiinţă au un caracter extrem, atât în ceea ce priveşte evolutia lăţimii breşei din dig, cât şi timpul de cedare. Dintre cele două scenarii aduse în prim plan, cele mai grave consecinţe se produc în cel de-al doilea caz, când digul ar ceda în zona Șoselei Virtuţii. În acest caz ar fi afectată o suprafaţă de aproximativ 25,75 km2, pe o lungime de aproape 20 km. Se apreciază că situaţia cea mai severă survine pe primii 4,5 km (zonă din aval de lac până la str. Vasile Pârvan), corespunzător primelor două ore de propagare a undei de inundaţie. (Click pe hartă pentru a mări)

Reţeaua de canalizare

În “Conceptul strategic Bucureşti 2035”, de vină pentru o posibilă inundare a centrului Capitalei, în cazul în care ar ceda partea de est a digului Ciurel, ar fi vechimea şi sub-dimensionarea reţelei de evacuare. Însă potrivit ApaNova, studiul pe care se bazează aceasta concluzie este depăşit. “De exemplu, datele despre repartiţia populaţiei, urbanizarea zonelor limitrofe, echiparea cu reţele edilitare apă-canal sunt schimbate sensibil după 10 ani de explozie imobiliară”, se arată în răspunsul ApaNova, la solicitarea B365.ro

De altfel în document se menţionează că “dezvoltarea explozivă a zonelor impermeabilizate(n.r.- carosabil, construcţii, curţi şi parcări betonate) asociată urbanizării unor zone verzi anterior a pus o «presiune» deosebită asupra canalizării orăşeneşti”. Mai mult, la acest lucru se adaugă şi faptul că încă mai exista zone în Bucureşti unde canalizarea lipseşte cu desăvârşire. “Există zone, aflate în studiu sau chiar în execuţie, unde se lucrează la extinderea reţelei de canalizare, în sistem separativ (apele uzate menajere se preiau separat de apele pluviale): Bucureşti-Măgurele-limita administrativă, zona de Nord- Otopeni (în execuţie), zona Gradinile Fundeni, zona Plumbuita, zona Petricani sau zona cuprinsă între b-dul Nicolae Grigorescu, b-dul Theodor Pallady, Splaiul Unirii”.

Centrul Capitalei stă pe mlaştină

O posibilă inundare a Capitalei ar avea loc şi din cauza terenului pe care este amplasat oraşul. Câmpia Bucureştiului are altitudini de până la 115 m, în partea nord-vestică, şi 50-60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviţei, arată manualele de geografie. Cea mai mică altitudine se înregistrează în zona parcului Unirii acolo unde ajung toate apele subterane care se scurg din dealurile din jur. „Toata zona este o mlaştină. Se numeşte Valea Dâmboviţei şi este foarte întinsă. Singurul loc în care se ridică este Casa Centrala a Armatei, la Capşa şi Știrbei Vodă. Restul, inclusiv parcul Cişmigiu este pe nămol. În faţa liceului Gheorghe Lazăr, spre exemplu, tremură şoseaua la trecerea unui autobuz. E nămol, nu-i pământ. De-aia toate construcţiile metroului “plâng”. Și la Izvor şi la Unirii. Totul este sub presiune”, explică arhitectul Gheorghe Beznilă, „părintele” staţiilor de metrou Unirii 1 şi Unirii 2. În acest context s-ar putea pune şi problema inundării a întregii reţele de metrou bucureştene. Mai ales că dincolo de acest aspect în imediata vecinătate a Lacului Morii se afla doua guri de metrou: Petrache Poenaru şi Crângaşi.

Oficial, barajul este sigur până în 2016

Protocoalele de siguranţă impun în acest moment ca tipurile de construcţii precum barajul Ciurel să fie monitorizare tot timpul. Se fac săptămânal măsurători la aparate de măsură şi control, iar, zilnic, observaţii vizuale. Din analiza măsurătorilor efectuate în data de 08.06.2011 la sistemul piezometric al barajului(n.r. – de măsurare a presiunilor ridicate din interiorul digului), nu se confirmă existenţa unor fenomene de exfiltraţii”, a declarat pentru B365.ro purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale ,,Apele Romane”, Ana-Maria Agiu.

Barajul Lacul Morii a fost expertizat în anul 2009 privind evaluarea stării de siguranţă. Construcţia, ridicată în 1986, a obţinut autorizaţia de funcţionare în siguranţă de la Comisia Centrală de Avizare a Ministerului Mediului şi Pădurilor cu nr. 569/26 octombrie 2009 pe o perioadă de şapte ani. „Atât din măsurători, cât şi din observaţiile vizuale, nu sunt modificări ale parametrilor urmăriţi şi nici fenomene atipice de comportare”, mai spune Agiu, care adaugă că barajul „e cea mai solidă construcţie după Palatul Parlametului”.

Barajul de 15 m înălţime, cu un corp central de beton, prelungit cu diguri de pământ longitudinale cu o lungime totală de 7 km, ascunde un volum de apă de 14,7 milioane m³, având o tranşă de atenuare a viiturilor de 1,6 milioane m³.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button