Scările Fericirii din București. Povestea „portalului” către unul dintre cele mai frumoase cartiere din Capitală

14 oct. 2022
13934 Afișari
Scările Fericirii din București. Povestea „portalului” către unul dintre cele mai frumoase cartiere din Capitală
Scările Fericirii din București. Povestea „portalului” către unul dintre cele mai frumoase cartiere din Capitală. Sursa foto: Chestiuni Serioase blog

Construite acum aproape un secol, Scările Fericirii sunt unul dintre multele puncte de atracție din frumosul cartier Cotroceni, fiind totodată și calea de acces către acest cartier blocat în timp, comparativ cu zonele din jur în care se construiește și se dărâmă pe nerăsuflate într-o mișcare parcă fără de sfârșit. În continuare vă vom prezenta povestea acestor scări dar și scandalul în care acestea au fost implicate în urmă cu doar doi ani.

Scările Fericirii, cum sunt numite acum scările devenite între timp vedete pe Instagramul bucureștean, sunt treptele adiacente străzii dr. Grigore Romniceanu care fac legătura între cartierul Cotroceni (mai exact partea sudică a acestuia) și străzile dr. Romniceanu și dr. Lister. Astfel, putem spune că Scările Fericirii sunt chiar poarta de acces către cartierul Cotroceni.

Scările Fericirii, „poarta” către frumosul cartier Cotroceni

Un aspect extrem de interesant despre aceste trepte este acela că sunt construite în cornișa Dâmboviței, astfel că scările sunt realizate în panta abruptă și înclinată care reprezintă albia extinsă a râului care străbate Capitala, aceasta fiind totodată dovada clară că aproape întregul cartier Cotroceni se află în „valea” Dâmboviței.

Istoria Scărilor Fericirii începe acum aproximativ un secol, în jurul anilor ’20, pe când cartierul Cotroceni încă nu era la fel ca în ziua de azi și aici începeau să apară vilele impunătoare din prezent în locul caselor vechi din vatra Mănăstirii Cotroceni (care se afla pe locul unde acum găsim Palatul Cotroceni). Scările au rezistat cu brio de-a lungul anilor, fiind un proiect realizat ca la carte, cu trepte mici, din piatră, delimitate de elemente metalice pentru a le face mai rezistente în fața uzurii. Totodată, scările ofereau un aer parizian zonei datorită balustradei metalice decorate cu motive specifice care se afla pe mijlocul acestora.

Din păcate, Scările Fericirii au intrat într-un con de umbră mai ales în ultimele 3 decenii, fiind ignorate sau reparate sumar și prost de autoritățile locale, astfel că scările deveniseră mai degrabă un pericol public. Treptele de piatră fuseseră refăcute din ciment de slabă calitate, bucăți din balustrada originală erau rupte sau desprinse iar delimitatoarele metalice care ofereau odinioară protecție treptelor s-au rupt în timp și au devenit pericol de împiedicare pentru cetățeni.

Sursa foto: SimonaMocanu.ro

Scandalul în care au fost implicate Scările Fericirii

Acum doi ani, la scurt timp după începerea pandemiei de COVID-19, Primăria Sectorului 5, condusă de Daniel Florea la acea vreme, a realizat o nouă serie de lucrări care s-au dovedit a fi din păcate tot la fel de slabe din punct de vedere calitativ: treptele au fost retrasate strâmb, tot din ciment, nicidecum din piatră iar treptele erau pe deasupra și inegale.

Mai mult, balustrada din anii ’20, care avea elemente de feronerie similare cu cele de pe malul Dâmboviței sau de pe faleza Cazinoului din Constanța, a dispărut și a fost înlocuită de balustrade ce aveau să fie puse pe marginea treptelor, contrar proiectului original. Treptele au fost totodată colorate în culorile curcubeului, fapt care a transformat locul într-unul dintre cele mai populare locuri pentru poze din oraș, dar și care a inflamat unele spirite care spuneau că noua înfățișare a scărilor aduce prea mult cu steagul comunității LGBTQAI+.

În cele din urmă, după ce opinia publică a aflat la scară (no pun intended) largă despre modul în care au fost restaurate Scările Fericirii, autoritățile locale au invocat faptul că locatarii din zonă nu sunt de acord cu „coloritul” treptelor și acestea trebuie refăcute în cel mai scurt timp. Totuși, de această dată lucrările au fost realizate mai calitativ, însă nu de ajuns: treptele sunt mai puțin inegale și strâmbe și au fost acoperite cu placaje de marmură și granit cu adeziv doar pe partea superioară a treptelor, balustrada a revenit pe mijlocul treptelor însă din păcate este departe de calitatea lucrării inițiale iar curcubeul a fost vopsit din nou pe trepte, pe latura care a rămas neplacată.

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.
Sursa foto: Facebook/Rezistența Urbană

 

Cookies