Şarlatanul Bechir, trimis după gratii după ce a înşelat clienţii cu aur contrafăcut, în Bucureşti

de:
11 oct. 2012
23 afișări
Şarlatanul Bechir, trimis după gratii după ce a înşelat clienţii cu aur contrafăcut, în Bucureşti

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în data de 25.02.2012, inculpatul IAŞAR ŞEFCHET, zis ,,Bechir”, membru al clanului „Săceanu” din Municipiul Constanţa, le-a indus în eroare pe părţile vătămate G.F. şi G.G.D. cu prilejul vânzării către acestea a unei cantităţi de 2,5 kg de metal nepreţios despre care a pretins că este aur provenind dintr-o mină din Rusia şi în acest mod le-a cauzat părţilor vătămate un prejudiciu de 72.000 de euro.

În data de 01.03.2012 Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că, în data de 25.02.2012, în incinta unui hotel din Bucureşti s-a săvârşit infracţiunea de înşelăciune ce a făcut obiectul dosarului.
Din actele dosarului a rezultat că inculpatul Iaşar Şefchet a reuşit să câştige încrederea părţii vătămate G.F. vânzându-i la o dată anterioară o cantitate de aur veritabil.
În luna februarie 2012 inculpatul Iaşar Şefchet a luat legătura cu părţile vătămate şi le-a comunicat că deţinea cantitatea de 2,5 kg de aur de 24 de karate pe care dorea să o vândă.
Ulterior, inculpatul a recurs la un scenariu menit să înlăture orice bănuială a părţilor vătămate G.F. şi G.G.D. şi le-a încredinţat acestora cu titlu de mostră câteva granule confecţionate din aur pentru ca acestea să verifice în prealabil autenticitatea metalului pe care îl oferea spre vânzare.
Deşi inculpatul le-a creat părţilor vătămate impresia că această mostră făcea parte din cantitatea de metal pe care urma să le-o vândă, în realitate mostra respectivă era menită să le câştige pe deplin încrederea şi să le convingă să cumpere o cantitate de metal nepreţios în schimbul sumei de 72.000 de euro.
După ce părţile vătămate s-au convins că mostra respectivă era confecţionată din aur au fost de acord cu încheierea tranzacţiei remiţând suma stabilită. Inculpatul a reuşit să reintre în posesia mostrei de aur veritabil, invocând faptul că „dorea să o păstreze ca amintire”.
Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică efectuat în cauză a concluzionat că granulele aurii vândute de inculpat părţilor vătămate nu conţin aur. O parte dintre aceste granule este confecţionată la suprafaţă dintr-un aliaj de cupru-zinc, iar în secţiune dintr-un aliaj de cupru-zinc-magan, iar o altă parte este confecţionată atât la suprafaţă cât şi în secţiune dintr-un aliaj de cupru-zinc.
Dosarul a fost înaintat, pentru judecarea cauzei, Tribunalului Bucureşti.

Cookies