SĂRBĂTOARE 27 OCTOMBRIE: SFÂNTUL DIMITRIE CEL NOU (BASARABOV). Tradiţiii de SÂMEDRU

SĂRBĂTOARE 27 OCTOMBRIE: SFÂNTUL DIMITRIE BASARABOV, Ocrotitorul Bucureştiului. Tradiţiii de SÂMEDRU:

Romanii au unit, cu incetul, sarbatoarea Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de mir, cu ajunul ei si cu cea a Sfantului Dimitrie Basarabov, facand una singura: Sâmedrul, o sarbatoare care tine trei zile, informează crestinortodox.ro.

Sâmedrul este, pentru spiritualitatea populara bucovineana, patronul iernii pastorale, al anotimpului pastoral fertil.

Sâmedrul, „placut lui Dumnezeu pentru batranetea sa”, este socotit a fi si patronul caselor si paznicul care-i apara pe oameni de fiarele salbatice. 

Impreuna cu San-George, Samedru imparte anul pastoral in doua anotimpuri simetrice: vara pastorala (23 aprilie-26 octombrie), ce are ca miez al timpului sarbatoarea de Sant-Ilie ( 20 iulie), si iarna pastorala (26 octombrie si 23 aprilie), cu miezul timpului la 16 ianuarie (San-Petrul de iarna).

Aceasta divinitate populara este in opozitie cu San-George: daca prima incuie iarna si inverzeste intreaga natura, Samedru desfrunzeste codrul si usuca toate plantele de pe camp.

SĂRBĂTOARE 27 OCTOMBRIE: SFÂNTUL DIMITRIE CEL NOU (BASARABOV), Ocrotitorul Bucureştiului. Tradiţiii de SÂMEDRU

Credintele si legendele populare il infatiseaza pe Samedru ca pe un batran obisnuit, pastor sau crescator de vite. Acum, in plina toamna, intr-o perioada de imbatranire simbolica a timpului, se considera ca zeitatea populara murea si invia simbolic in cadrul unui ceremonial nocturn asemanator revelionului, numit „focul lui Samedru”, la care participa intreaga comunitate.

Tinerii adunau din timp, pe inaltimile din jurul satelor, gramezi de lemne si de cetina uscata, in mijlocul carora infigeau un brad verde, reprezentare fitomorfa a lui Samedru. Focul era aprins in noaptea ce premergea sarbatorii si era intretinut cu lemne uscate, paie si resturile ramase de la melitatul canepii. In jurul lui se mancau ofrandele aduse de femeile vaduve, se bea si se petrecea toata noaptea. Dimineata, la plecarea spre sat, flacaii luau cativa taciuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau gospodaria si pomii din livada.

SĂRBĂTOARE 27 OCTOMBRIE: SFÂNTUL DIMITRIE CEL NOU (BASARABOV), Ocrotitorul Bucureştiului. Tradiţiii de SÂMEDRU

Fiind un important stalp calendaristic, sarbatoarea concentra numeroase acte ritualice cu caracter apotropaic, de purificare si de divinatie precum si practici de pomenire a mortilor si de pronosticare meteorologica. Ciobanii isi aruncau cojoacele in mijlocul tarlei pentru a proba cum va fi iarna. Daca pe cojoc se aseza o oaie alba se considera ca iama va fi lunga si aspra iar daca se aseza o oaie neagra se preconiza ca iarna va fi blanda.

Samedru era socotita si ca o zi a soroacelor, cand se terminau invoielile incheiate intre stapanii oilor si ciobani la San-George, de unde si zicerea ca „la San-George se incaiera cainii iar la Samedru se sfadesc stapanii”.

SFÂNTUL DIMITRIE BASARABOV- DE CE ESTE CONSIDERAT OCROTITORUL BUCUREȘTIULUI

Nu se cunoaste cu exactitate cand a trait Sfantul Dimitrie din Basarabi. Ipoteza cea mai vehiculata este aceea ca a trait in sec. al XIII-lea, in timpul „imperiului” vlaho-bulgar de la Tarnovo, intemeiat de fratii Petru si Asan. Dincolo de controversele istorice, ramane viata lui. Iubind viata monahala, se va retrage intr-o pestera, dedicandu-se postului, rugaciunilor si privegherilor, izolat cu totul de lume. Nu se stie cati ani s-a nevoit in aceasta pestera, nici cand a trecut la cele ceresti. Insa, inzestrat inca din timpul vietii cu darul facerii de minuni, si-a cunoscut dinainte ceasul mortii. Traditia spune ca s-a asezat singur intre doua lespezi de piatra, ca intr-un sicriu, fiind acoperit in timp de apele raului, informează crestinortodox.ro.

Sfântul Dumitru Basarabov este prezent în prim-planul stemei întrucât este patronul orașului București. Numele lui a rămas legat de Capitală întrucât moaștele lui au fost aduse aici de către un general rus, care a dispus trimiterea lor în Rusia. După ce cortegiul a ajuns în București, un negustor bogat cu numele Hagi Dimitrie și mitropolitul Grigorie II al Țării Românești l-au rugat pe general să le lase Mitropoliei, ca o mângâiere pentru pagubele materiale și suferințele îndurate de români în cursul razboiului ruso-turc. Cererea a fost ascultată și moaștele au fost așezate în catedrala mitropolitană din București, în iulie 1774. Mai multe informații despre elementele stemei Bucureștiului găsiți aici.

In anul 1918, cand Bucurestiul era ocupat de trupele germane, mai multi soldati bulgari au patruns pe furis in catedrala, au luat racla cu Sfintele Moaste si, urcandu-le intr-o masina, au pornit spre Dunare, spre a le duce in Bulgaria. Sfantul nu a vrut insa sa plece din Bucuresti, deoarece, in noaptea cu pricina si a doua zi, tot orasul a fost cuprins de o ceata deasa si nefireasca. Nemaigasind drumul, soldatii bulgari s-au chinuit ore intregi sa iasa din oras, iar masina s-a defectat. Iesind din oras foarte tarziu, acestia au fost prinsi din urma, in dreptul localitatii Calugareni. Pelerinajul care a urmat intoarcerii Sfintelor Moaste a durat aproape o luna.

CUM A AJUTAT SFÂNTUL DIMITRIE BASARABOV BUCUREȘTIUL

Una dintre primele minuni savarsite de SFÂNTUL DIMITRIE BASARABOV asupra orasului Bucuresti a fost izbavirea acestuia de o cumplita epidemie de ciuma. In anul 1814, in vremea domnitorului Caragea, orasul a fost cuprins de o epidemie de ciuma. Pentru ca ciuma facea tot mai multe victime, la cererea domnitorului, calugarii de la Catedrala au luat Moastele Sfantului Dimitrie si le-au scos in procesiune, ocolind orasul si facand rugaciuni catre sfant, pentru izbavirea de ciuma. Incepand din acea zi, ciuma a incetat sa mai faca noi victime.