SĂRBĂTOARE 1 SEPTEMBRIE: Începutul anului bisericesc şi Sfântul Simion Stâlpnicul- OBICEIURI

de:
31 aug. 2015
15 Afișari
SĂRBĂTOARE 1 SEPTEMBRIE: Începutul anului bisericesc şi Sfântul Simion Stâlpnicul- OBICEIURI

SĂRBĂTOARE 1 SEPTEMBRIE: Începutul anului bisericesc şi Sfântul Simion Stâlpnicul- OBICEIURI.

Conform volumului Tradiţii şi obiceiuri româneşti, coordonat de editura Flacăra, în ziua de 1 septembrie îl pomenim pe Sfântul Simion Stâlpnicul şi pe mama sa, Marta. În credinţa populară, Simion Stâlpnicul este cel care, stând într-un picior, pe un stâlp înalt, susţine cerul şi pământul.

Se crede că el îl duce pe om de la pământ la cer, pe scară, dacă e sărbătorit aşa cum se cuvine. Când nu e destul de sărbătorit de către oameni, Sfântul Simion se răzbună provocând cutremure şi furtuni. Totodată, se crede că, cine va munci în această zi, se va transforma în stâlp de piatră.

Deoarece acest sfânt ţine anul, adică noul an bisericesc, se spune că, aşa cum e ziua lui, va fi tot anul. Astfel, dacă dimineaţa e ploioasă, şi primăvara va fi la fel. Dacă la amiază e frumos, anul întreg va fi unul frumos şi, dacă toată ziua plouă sau e soare, anul va fi ploios, respectiv secetos.

Dacă Sfântul Simion e posomorât, toamna va fi rea şi oamenii nu-şi vor putea strânge recoltele. Dacă va tuna în ziua cu pricina, toamna va fi lungă.

Spre deosebire de anul civil care incepe pe 1 ianuarie, anul bisericesc incepe pe 1 septembrie. Potrivit traditiei mostenita din Legea Veche, in aceasta zi s-a inceput creatia lumii si tot in aceasta zi Si-ar fi inceput Mantuitorul activitatea Sa publica, informează crestinortodox.ro.

SĂRBĂTOARE 1 SEPTEMBRIE: Începutul anului bisericesc şi Sfântul Simion Stâlpnicul- OBICEIURI.

La romano-catolici, anul bisericesc incepe cu prima duminica din Advent, adica duminica cea mai apropiata de 30 noiembrie, deci cu aproximativ patru saptamani inainte de Craciun. Si evreii incep anul bisericesc in luna septembrie

Evreii incep calendarul cu luna Tisri, adica cu septembrie. In prima zi din luna septembrie, evreii aveau zi de odihna si aduceau Domnului ardere de tot. Mai existau si alte motive pentru care evreii serbau in mod deosebit luna septembrie. In aceasta luna, apele potopului au scazut si corabia lui Noe s-a oprit pe Muntele Ararat; Moise a coborat de pe Sinai cu tablele Legii; s-a inceput construirea cortului Domnului.

Calendarul iulian si gregorian

Inainte de Hristos existau doua sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor – de 365 zile, care era mai corect, dar nici el perfect si altul al romanilor – de 355 zile. Insa, ramanea anual o diferenta de timp de zece zile intre aceste doua sisteme, si chiar intre fiecare dintre ele si calendarul solar.

Dupa aceasta constatare s-a simtit nevoia de indreptare a lor si a punerii lor in acord cu calendarul ceresc. Aceasta a facut-o intai imparatul roman Iuliu Cezar, in anul 46 i.Hr., adoptand sistemul de calcul egiptean, dupa care acesta s-a numit „calendarul iulian”. Dupa acest calendar a mers apoi intreaga crestinatate timp de 15 secole. Si tot de calendarul iulian s-a servit si Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325) la calcularea datei Pastilor.

Deoarece intre calculul calendarului iulian de 365 de zile si 6 ore si cel al calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute si 46 secunde rezulta anual o diferenta de 11 minute si 14 secunde, s-a ajuns dupa 330 de ani la o diferenta de trei zile (cu cat a ramas in urma calendarul iulian).

Astfel ca, in vremea Sinodului I Ecumenic, echinoctiul de primavara se afla la 21 martie in loc de 24 martie, cat a fost in anul 46 i.Hr., cand imparatul Iuliu Cezar a indreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare in calcularea datei Pastilor, ziua de 21 martie, cand a fost atunci echinoctiul de primavara.

Specialistii astronomi au constatat ca, si dupa aceea, din 123 in 123 de ani echinoctiul de primavara retrogradeaza cu o zi. Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, invatatii vremii – in Rasarit ca si in Apus – au sesizat faptul si au propus conducatorilor Bisericii indreptarea calendarului, pentru ca tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a facut o reforma, suprimand zece zile din calendar, astfel incat data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

SĂRBĂTOARE 1 SEPTEMBRIE: Începutul anului bisericesc şi Sfântul Simion Stâlpnicul- OBICEIURI.

Cookies