Sărăcia energetică din România – ce este, de ce e îngrijorătoare și câți români suferă din cauza ei

13 sept. 2021
2872 Afișari
Sărăcia energetică din România - ce este, de ce e îngrijorătoare și câți români suferă din cauza ei
Sărăcia energetică din România - ce este, de ce e îngrijorătoare și câți români suferă din cauza ei

Sărăcia energetică e o problemă veche în România, dar acum, odată cu scumpirea curentului electric și a gazelor, va ajunge la dimensiuni și mai mari. Sunt estimări care spun că, pentru 45% dintre familiile de români, facturile la gaz și lumină devin o povară teribilă, dacă nu chiar insuportabilă. Iar sărăcia energetică este o problemă nu doar în sate, ci și în zonele urbane, inclusiv în București.

Pe scurt, sărăcia energetică este imposibilitatea sau cvasi imposibilitatea oamenilor de a-și asigura energia pentru încălzit, iluminat, pentru făcut mâncare sau pentru răcit gospodăria. 

Sărăcia energetică în București – câteva cauze

În București, ca și în alte orașe din țară, o cauză importantă a sărăciei energetice este ineficența energetică a locuințelor, dublată de niște sisteme de termoficare praf. De fapt, știm cu toiții despre ce vorbim – de pildă, căldura nu numai că e scumpă, dar se pierde pe drum, iar consumatorii plătesc pierderea. Desigur, în cazurile extrem de rare pentru multe cartiere în care căldura chiar pornește la drum de la producător spre consumator.

Îți recomandăm să citești și:

Potrivit unui studiu citat de infoclima.ro, aproximativ 90% dintre cele 5,6 milioane de clădiri din România sunt rezidențiale și au construite cu precădere între anii 1960 și 1980, deci în perioada comunistă. Blocurile comuniste au fost ridicate fără nicio preocupare pentru eficiența energetică, iar oamenii au ajuns proprietarii unor locuințe nu numai că prost încălzite, ci adesea greu de încălzit. 

Sărăcia energetică – vârf iminent în toamna – iarna 2021

Vine un sezon de mare sărăcie energetică, pentru și mai mulți români – estimează cercetătorii. Explicația este destul de simplă: pe un fond locativ așa cum tocmai a fost descris, vin facturile semnificativ mai mari la curent electric și gaze, în condițiile în care veniturile sunt, în esență, cam aceleași. Iar aceste facturi mai mari apar exact în momentul în care nevoia de energie e mai mare – toamna, consumul crește de energie, în mod evident.

Sunt estimări care vorbesc despre dificultăți majore, ba chiar și imposibilitatea de a plăti facturile la energie care pe care, în acest sezon rece care vine, le vor resimți 45% dintre familii. Este un procent uriaș: aproape jumătate dintre români nu ăși pot permite să-și încălzească locuințele, să și le lumineze, să ăși aprindă focul la aragaz…

Șttim ce s eîntâmplă în astfel de situații: oamenii, pe de-o parte, adună restanțe/datorii, pe de alta, recurg la solușii disperate, cum ar fi încălzirea unei singure camere.

Cât de tare se dârdâie în clădirile din România

ÎÎn studiul „Sărăcie energetică în clădirile din România”, semnat de mai mulți cercetători ai Centrului pentru Studiul Democrației, se arată că

  • 13% din familiile din România trec sub pragul de sărăcie după ce-și plătesc facturile la energie termică și electrică.
  • 11,7% dintre familii consumă mai puțin decât le trebuie pentru a trăi confortabil.
  • Povara sărăciei energetice e pe umerii a 45,3% dintre familii, pentru care facturile la energie înseamnă o zecime din buget.

Sărăcia energetică – efecte

Sunt numeroase studii care arată că sărăcia energetică poate avea un foarte  serios impact negativ asupra sănătății – deopotrivă dizice și mentale și asupra longevității oamenilor care suferă din cauza ei. De asemenea, poate crește dezechilibrele și inegalitățile  sociale și educaționale.

 

Cookies