Șapte pasaje şi tuneluri subterane se construiesc în Capitală VIDEO ȘI HARTĂ

Cinci pasaje subterane şi două supraterane vor fi construite în următorii ani în Bucureşti. La două se lucrează deja, alte două încep anul acesta, două tuneluri subterane sunt în curs de aprobare, iar ultimul este în aşteptare de fonduri europene. Conform calendarului oficial, primul care va fi terminat este Pasajul Pipera. Mai exact, inaugurarea ar trebui să aibă loc în luna octombrie, conform primarului general, Sorin Oprescu. Proiectul vizează lărgirea la şase benzi a şoselei Pipera (faţă de două câte sunt în prezent), între Calea Floreasca şi calea ferată Bucureşti – Constanţa şi constructia unui pasaj prin care să se realizeze supratraversarea bulevardului Barbu Văcărescu şi a Căii Floreasca. VEZI CUM VA ARĂTA

Întreaga lucrare are o lungime de 1.520 metri, între care o porţiune de 470 de metri va fi ocupată de pasajul denivelat peste Barbu Văcărescu şi Calea Floreasca. Supralărgirea Şoselei Pipera costă 143 de milioane de lei, cu 37,78 de milioane de lei mai mult faţă de costul stabilit iniţial, majorare care s-a făcut în 2011, prin intermediul unui act adiţional, semnat pe 15 februarie.

Pasajul suprateran Mihai Bravu – termen de finalizare aprilie 2012

Pasajul suprateran Mihai Bravu ar trebui finalizat în luna aprilie a anului viitor. Lucrarea a fost suspendată deja de două ori de Prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei, pentru că Primăria nu avea un Plan Urbanistic Zonal aprobat pentru lucrare. În final, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat însă PUZ-ul pentru proiect, iar lucrările au fost însă reluate. Potrivit specialiştilor implicaţi în realizarea lucrării, noul pasaj va fi realizat după ultimele norme europene, astfel că va avea o durată de viaţă de cel puţin 100 de ani şi va fi mult mai sigur în cazul unui cutremur.

Viitorul pasaj suprateran va face legătura Calea Vacăreşti şi Șoseaua Mihai Bravu, peste Splaiul Unirii şi va avea câte două benzi pe fiecare sens. Lucrarea va consta de fapt din două pasaje supraterane paralele pe direcţia Calea Văcăreşti – Mihai Bravu, câte unul pentru fiecare sens de circulaţie. Lungimea totală a lucrării este de 644 metri.

Pasajul subteran Charles de Gaulle – lucrările încep la sfârşitul anului

Lucrările la Pasajul rutier Charles de Gaulle ar trebui să înceapă luna viitoare. În acelaşi timp se va lucra şi la parcarea subterană ce va fi construită în acelaşi loc. Pasajul subteran va fi construit pe direcţia Bulevardului Aviatorilor şi va avea o lungime totală de 1392 metri. Lucrarea va consta de fapt din două pasaje subterane, câte unul pe fiecare sens, care vor fi construite de o parte şi de alta a staţiei şi galeriei de metrou. Mai exact,  intrările şi ieşirile în pasaj se vor face din aleile aflate de o parte şi de alta a Bd. Aviatorilor. În acest scop va fi dezafectată parţial zona verde care separă aleile de drumul principal şi se va ocupa o bandă din bulevard. Pe fiecare sens, lăţimea va fi de 8 metri. Respectiv se vor asigura 2 câte benzi de circulaţie.

Lucrările la pasajul rutier vor fi demarate la sfârşitul acestui an. Primăria va începe însă de la sfârşitul acestei luni lucrările la parcarea subterană de Piaţa Charles de Gaulle. Accesul în parcare va fi asigurat şi din pasajul rutier.

Pasajul subteran de la Piaţa Presei Libere

Lucrările la Pasajul subteran de la Piaţa Presei Libere ar trebui să înceapă în acest an, şi, potrivit municipalităţii va fi construit într-un timp record de doar zece luni.

Pasajul va face legătura între Șos. Bucureşti – Ploieşti şi bulevardele Kiseleff şi Mărăşti. Lungimea totală a lucrării va fi 740 de metri din care pasajul propriu zis va avea 190 m, iar rampele vor avea o lungime de 140 m. Se va intra în pasaj de pe Șoseaua Bucureşti-Ploieşti, din dreptul Fântânii Mioriţa şi se va ieşi fie spre Bd. Kiseleff, fie spre Bd. Mărăşti. Astfel, aproximativ la jumătatea pasajului, se va realiza o ramură ce asigură ieşirea spre bulevardul Mărăşti. Această ramură va fi alcătuită dintr-un tronson de tunel cu o lungime de 130 m şi o rampă de ieşire cu o lungime de 140 m.

“După realizarea PUZ-ului de către firma câştigătoare a licitaţiei şi aprobarea acestuia de organismele abilitate, va fi eliberată autorizaţia de construire şi vor fi demarate lucrările”, au precizat pentru B365.ro, reprezentanţii Primăriei Capitalei. Construcţia pasajului este programată să înceapă în acest an şi va dura zece luni.

Contractul de proiectare şi execuţie a Pasajului Piaţa Presei Libere a fost atribuit Asocierii SC Apolodor Demolari SRL-SC Eurovia Construct International – SC Tehcon & Edilitare şi Infrastructura SRL – SC Consitrans SRL. Valoarea finală pentru care a fost atribuit contractul este de 74,9 milioane lei (18,2 milioane euro). La acest contract se adaugă şi cel pentru consultanţă, pentru care Primăria Capitalei este dispusă să plătească 70.000 de euro. Durata contractului de consultanţă este de 130 de luni, din care 10 luni pe perioada de proiectare şi execuţie a lucrărilor şi 120 de luni pe perioada de garanţie.

Pasaj subteran Piaţa Sudului – în faza de proiect

Pasajul rutier subteran de la Piaţa Sudului este deocamdată în faza de proiect. Pentru această lucrare, Primăria va solicita o finanţare nerambursabilă prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, urmând să suporte de la buget doar cheltuielile neeligibile şi valoarea TVA.

Pasajul subteran se va realiza pe direcţia Calea Văcăreşti – Str. Niţu Vasile şi va avea o lungime de 356 de metri, din care rampa spre Văcăreşti, 111 metri, iar rampa spre Niţu Vasile 85 de metri. Lungimea în subteran va fi de 85 de metri, iar înălţimea de 5 metri.

Rampa spre Niţu Vasile va fi o rampă unică având câte două benzi de circulaţie pe sens. Rampa spre Calea Văcăreşti va fi formată din două rampe independente, câte una pe fiecare sens de circulaţie în parte, fiecare rampă, având câte două benzi.

Odată începute, lucrările vor dura doi ani. Valoarea totală a proiectului este de 128.563.163 lei (37, 9 milioane euro) cu tot cu TVA. Partea neeligibilă a proiectului, pentru care se va plăti din bugetul Primăriei, este de 5.269.035 lei, iar TVA, pe care o va plăti tot primăria, este de 24.883.193 lei. În acelaşi proiect sunt incluse pasajele pietonale subterane aferente, iar costurile mari sunt explicate de primărie prin lucrările de deviere a canalizării. De asemenea, vor fi asigurate patru benzi pe sens în giratoriul Calea Văcăreşti – Şoseaua Olteniţei -Niţu Vasile.

Tuneluri de 2 kilometri pe sub Parcul Herăstrău

Peste câţiva ani, Parcul Herăstrău, va putea fi traversat nu doar de către pietonii ieşiţi la promenadă, ci şi de către şoferi. Aceştia din urmă îl vor traversa însă pe sub pământ. În proiectul aşa numitei autostrăzi suspendate, care va închide inelul median de circulaţie al Capitalei, proiectanţii  au inclus două tuneluri de câte doi kilometri care vor trece pe sub parc şi pe sub lacul Herăstrău. Practic, pentru fiecare sens va fi construit câte un tunel. Tunelul subteran va ajunge până la o adâncime maximă de 25 metri şi va fi construit pe sub magistrala de metrou ce urmează a fi construită în zonă şi va fi prevăzut şi cu ieşiri subterane către şoseaua Bucureşti-Ploieşti. Conform proiectului, s-ar intra în subteran din zona Aerogării şi s-ar ieşi în spatele Casei Presei, zona Tipografilor.

Costurile pentru acest tunel sunt, însă, imense: un studiu efectuat de Proiect Bucureşti arată că tunelul subteran pe sub parc ar ajunge să coste, dacă ar avea trei benzi pe sens, între 70 şi 170 de milioane de euro pe kilometru. Varianta cu două benzi pe sens ar reduce costurile cu 25%.

Tunel de 800 de metri lungime, la 20 de metri sub Palatul Parlamentului

În cadrul proiectului Diametralei Buzeşti -Berzei -Uranus, Primăria intenţionează să realizeze un tunel subteran pe sub Dealul Parlamentului. Conform Planului, magistrala va trece la o adâncime de 20 de metri pe sub Palatul Parlamentului. Este nevoie de coborârea la o asemenea adâncime deoarece Ministerul Apărării deţine o serie de spaţii şi de instalaţii sub Palat. Tunelul va avea o lungime de 800 de metri, iar rampele de intrare vor avea un grad de înclinare de 5%, urmând să aibă şi o lungime considerabilă.

În tunel se va intra din dreptul Institutului Cantacuzino, acesta urmând să traverseze pe dedesubt bulevardul Naţiunilor Unite, Palatul Parlamentului şi Calea 13 Septembrie.

Bulevardul va avea trei benzi pe sens la suprafaţă şi două benzi pe sens în subteran, a declarat pentru B365.ro arhitectul Constantin Enache, proiectantul Planului Urbanistic Zonal al proiectului. Conform aceluiaşi PUZ va fi amenajat un sens giratoriu între Haşdeu, Izvor şi Naţiunile Unite, dar şi un sens giratoriu între Uranus şi Calea 13 septembrie. De asemenea, este prevăzută şi lărgirea bulevardului Izvor.

PUZ-ul trebuie să fie aprobat şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Potrivit studiului de fezabilitate, valoarea estimată pentru acest tronson este de 153 milioane de euro.