SÂNZIENE 2015: Tradiţii şi OBICEIURI de SÂNZIENE (DRĂGAICA), 24 IUNIE

Tradiţii şi OBICEIURI de SÂNZIENE (DRĂGAICA), 24 IUNIE

Sărbătoarea de Sânziene este dedicată fetilității sau cultul soarelui- primul Zeu la care s-au închinat oamenii. Este o celebrare câmpenească, consacrată zânelor bune, cunoscută și ca Dragaica, conform volumului Tradiții și Obiceiuri Românești, coordonat de editura Flacăra.

Sânzienele erau considerate, în credința populară, niște femei frumoase, preotese ale Soarelui, care plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările și vindecă bolile și suferințele oamenilor.

Tradiţii şi OBICEIURI de SÂNZIENE (DRĂGAICA), 24 IUNIE

În ajunul sau în ziua de Sânziene se întâlneau practici și obiceiuri de aflare a ursitei și norocului în gospodărie, iar, în dimineața de Sânziene, înainte de răsăritul soarelui, oamenii strângeau buchete de Sânziene pe care le împleteau în coronițe și le arunca pe acoperișul caselor: dacă coronița rămânea pe casă, superstiția spune că omul care a aruncat-o va trăi mult; dacă aluneca sprea marginea acoperișului sau cădea de pe el, va muri repede.

În noaptea dinaintea sărbătorii, fetele obişnuiau să pună sub pernă flori de sânziene, în speranţa că astfel îşi vor visa ursitul. Femeile căsătorite aveau îşi înfăşurau cu sânziene mijlocul, pentru a nu avea dureri la muncile câmpului. Atât fetele, cât şi femeile, fără deosebire, îşi puneau în păr sau în sân floarea, pentru a atrage atenţia asupra frumuseţii lor.

Tradiţii şi OBICEIURI de SÂNZIENE (DRĂGAICA), 24 IUNIE

Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi „Amuţitul cucului”. Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiu de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară (în jur de 21 – 22 iunie) sau de Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

Potrivit etnologului Marcel Lutic, citat de gandul.info, „sub numele Sânziene se ascund trei elemente strâns legate între ele. Primul se referă la zânele, de obicei bune, zâne extrem de harnice în noaptea de 23 spre 24 iunie, adică noaptea Sânzienelor; al doilea este reprezentat de florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii şi apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu acelaşi nume. Ultimul element vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, şi Drăgaica”.

Tradiţii şi OBICEIURI de SÂNZIENE (DRĂGAICA), 24 IUNIE

Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea, jucând.

„Ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele dau îndărăt, adică nu mai cresc deloc” a adăugat Lutic.