Salt în timp, la uimitoarea imagine cu Bucureștiul din 1846, văzută prin planuri vechi, împrospătate în 3D. Totul se află acolo, fiecare casă, copac și viță de vie I INTERVIU

Expoziția “București: O stratigrafie în hărți și planuri” ne invită să plonjam în trecut pentru o călătorie captivantă prin istoria Bucureștiului de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Plecând de la legendarele planuri Borroczyn, redate în 3D cu realism și profunzime de câmp vizual, veți descoperi evoluția Bucureștiului de-a lungul secolelor

Este o reconstituire 3D a orașului așa cum era el în anul 1846, bazată pe planurile originale. De ce să vină lumea la expoziție? În primul rând pentru ca orașul acesta să nu-și piardă istoria și să înțelegem de unde am plecat, să vedem cum de la aproximativ 15.000 de locuințe și in jur de 80.000 de oameni am ajuns unde suntem azi.

Mai jos, interviu cu Ștefan Huțanu, arhitect urbanist și artist 3D, unul dintre curatorii expoziției.

Expoziția curatoriată de arh. Ștefan Huțanu și Mihai Florea, muzeograf al Muzeului Național de istorie a României face parte din programul “Zilele Bucureștiului”. “București: O stratigrafie în hărți și planuri” este deschisă până în ziua de 1 octombrie, de marți până duminică, între orele 12.00-20.00 la ARCUB Gabroveni-Sălile Bolților și Atelier. 

“Puține proiecte și-au arătat interesul de a prezenta faimoasele planuri, sub forma unei experiențe digitale facilitată de actualele tehnologii”

“Expoziția „București, o stratigrafie în hărți și planuri” dorește să readucă în atenția bucureștenilor o poveste care tinde să se transforme în legendă mai degrabă decât în material de studiu. Foarte multă lume cunoaște deja „planurile Borroczyn” care au circulat prin diferite forme mai ales în spațiul web încă din anii 2000-2001. Puține texte explicative au rămas însă să le dezvăluie înțelesul, istoricul, și nu în ultimul rând să separe legenda de faptele și realitățile din arhive și colecții. Și mai puține proiecte și-au arătat interesul de a le prezenta publicului, sub forma unei expoziții tradiționale sau a uneia on-line, cu experiența digitală facilitată de actualele tehnologii. Așa s-a născut ideea de a recupera istoria prilejuită de „legendarele” planuri și a o transfera în zona memoriei”, anunță Mihai Florea, curatorul expoziției, muzeograf al Muzeului Național de Istorie a României.

“Încercarea de prezentare a planurilor în spațiul public s-a concretizat odată cu alăturarea proiectului cartografic la cel digital, dezvoltat de „Lavița Verde” 

“Dacă demersul reușea, urma să ofere posibilitatea de a dezvolta și întregi fără limite proiectul de cunoaștere a istoriei Bucureștiului și prin prisma cartografiei istorice, nu doar prin texte și fotografii. Proiectul a luat startul în 2003-2004, timid și cu multe perioade de staționare și descurajare. După ce în anul 2019 au fost digitizate corespunzător și „planurile Sfințescu” (aceleași planuri Borroczyn, dar redesenate și etichetate cu scrierea latină, perioada de editare a acestora fiind 1915-1916), putem vorbi de revigorarea demersului. Întregirea proiectului cartografic și încercarea de prezentare în spațiul public s-a concretizat odată cu alăturarea proiectului cartografic la cel digital, dezvoltat de „Lavița Verde”.

“Proiectul este destinat publicului neavizat în tainele cartografiei, urbanismului sau al istoriei secolului XIX”

“Cu energia celor două proiecte unite, posibilitățile de exprimare devin mai ușor de prezentat și de înțeles pentru un public neavizat în tainele cartografiei, urbanismului sau al istoriei secolului XIX. Deși pare un proiect pe final, de fapt, putem spune că el abia a început. Dezvoltarea lui va ține de energia pe care o s-o captăm de la publicul doritor de istorie și istorii, de la dorința de a păstra și conserva memoria unui oraș cu o dinamică deosebită, cu tradiții și obiceiuri demult apuse și cu o istorie care coincide cu întreaga istorie națională a României”.

Ștefan Huțanu are 37 de ani și a absolvit Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, secția Urbanism. De 10 ani lucrează în publicitate ca artist 3D, la un studio din București. Este creatorul unui proiect original, reconstrucția 3D a orașului București, a caselor și a oamenilor care au trăit aici, pe care o realizează cu ajutorul AI și a 3D-ului, plecând de la planșe din planul Borroczyn.

“De când vizitatorul intră pe ușa expoziției și până pleacă, de la un capăt la altul, totul este extraordinar”

B365.ro: Cu ce a venit Lavița Verde, adică Ștefan Huțanu, în expoziție? 

Ștefan Huțanu: Am fost responsabil de întregul proces de design al expoziției, de la crearea afișelor până la aranjarea meticuloasă a planșelor pe pereți. De la momentul în care vizitatorii pășesc pragul expoziției până când pleacă, fiecare detaliu contribuie la o experiență cu totul remarcabilă. Ceea ce oferim bucureștenilor sunt planuri și hărți care, în mare parte, nu au mai fost prezentate publicului. Acestă expoziție prezintă o colecție unică de documente, unele dintre ele poate că nu au mai fost văzute de mulți ani.

“100 de planșe din planul Borroczyn au fost scanate și extrase digital de pe suportul lor de arhivare; multe sunt mâncate de vreme”

Ștefan Huțanu: Când este vorba de fotografii de epocă, în expoziția noastră avem o panoramă unică, realizată de Carol Szathmari din Turnul Colței, expusă într-o dimensiune generoasă. În ceea ce privește planurile, suntem mândri să prezentăm 100 de planșe din planul lui Borroczyn. Acestea au fost scanate cu o calitate mult îmbunătățită față de ce s-a făcut în trecut și au fost extrase digital de pe suportul lor de arhivare. Ceea ce puteți vedea în expoziție sunt planșele originale în toată splendoarea lor. Publicul va putea să observe că unele dintre ele au fost afectate de trecerea timpului, prezintă semne de uzură sau pot fi rupte în anumite locuri, dar acestea sunt planșele originale la scară 1:1. Aceste documente captivante ocupă cea mai mare parte a expoziției, aducând cu ele o bucată autentică din istoria orașului nostru. 

“O machetă ne arată zona centrală, mănăstirile Bucureștiului, casele dar și vegetația; fiecare copac se află la locul lui”

Ștefan Huțanu: Avem patru panouri de mari dimensiuni, dintre care unul a fost realizat de către mine integral iar trei in colaborare cu Mihai Florea. Acest panou se bazează pe planurile urbanistului Cincinat Sfințescu și pe planul lui Borroczyn, oferind o reconstrucție 3D detaliată. Fiecare casă este reprezentată în relief, oferind astfel o perspectivă tridimensională. Acest panou se extinde pe o zonă mai mare decât planurile vechi, cuprinzând și zona exterioară a Bucureștiului. De asemenea, în expoziție, prezint o machetă la scară 1:5000, care, deși nu este foarte mare, surprinde cu acuratețe zona centrală a Bucureștiului și mănăstirile sale, precum Mihai Vodă, Radu Vodă, Mitropolia și o parte din Calea Moșilor și Calea Mogoșoaiei. Această machetă reconstituie orașul așa cum arăta în anul 1846. Ceea ce o face specială este faptul că nu se limitează doar la clădiri și construcții anexe, ci surprinde și vegetația – fiecare copac de pe planul original se regăsește la locul său, inclusiv vița de vie. Totul este integrat cu topografia terenului din acel an, oferind o imagine completă a vremurilor de atunci.

“Veți vedea o imagine din satelit a Bucureștiului, peste care am adăugat manual limitele orașului pentru a evidenția evoluția sa în timp.”

Ștefan Huțanu: Știam de aceste planuri încă din timpul facultății, iar unele au fost prezentate în spațiul public de-a lungul anilor. Cu toate acestea, niciodată nu au fost reunite într-un ansamblu și prezentate la o astfel de scară detaliată. Cele 100 de planșe au fost meticulos conectate pentru a crea un mozaic impresionant, format din trei panouri mari cu dimensiuni de 3 pe 3 metri fiecare. Primul panou ne oferă privirea asupra planului original din 1846, iar cel de-al doilea panou este o copie realizată de Cincinat Sfințescu, arhitectul șef al Capitalei, în anul 1915. Ultimul panou al acestui imens mozaic prezintă planul Borroczyn, suprapus peste situația actuală a orașului. Veți putea observa și o imagine din satelit a Bucureștiului, peste care am trasat limitele orașului pentru a evidenția evoluția sa impresionantă, dezvăluind cât de mult ne-am schimbat și dezvoltat de-a lungul timpului. Această reformulare accentuează impactul și semnificația acestor planuri și oferă o perspectivă clară asupra modului în care expoziția evidențiază evoluția orașului București.

“Nu s-a schimbat atât de mult orașul, într-adevăr blocurile și clădirile noi mai ascund din aceste elemente, dar un ochi atent le poate observa”

Ștefan Huțanu: Este foarte interesant că s-au păstrat majoritatea străzilor care apar și pe planul Borroczyn, au rămas acolo, chiar dacă într-o formă modificată. Clădirile sunt aliniate, dar străzile sunt tot acolo, în mare parte. Unele locuri au dispărut, dar vedem bisericile, repere care au rămas pe poziție. Nu s-a schimbat atât de mult orașul, într-adevăr blocurile și clădirile noi mai ascund din aceste elemente, dar un ochi atent le poate observa.

“Noi am prezentat la Noaptea Muzeelor și o animație în jurul orașului, pe care am adus-o în expoziție”

B365.ro: Pentru tine este definitivarea proiectului 1844-1866, vine în continuarea lui? 

Ștefan Huțanu: Prezentarea pe care am realizat-o la expoziție a fost o încercare de a aduce în fața publicului o parte a materialului pe care-l dețin. Din păcate, datorită limitărilor de timp și resurse, nu am putut expune tot materialul pe care-l am. Am lucrat în ultimele 2 luni la panouri, la organizarea lor în așa fel încât să poată fi citite ușor și înțelese. Macheta a durat în jur de o lună, o parte din ce am avut în 3D am printat în râșină .A fost un volum destul de mare de muncă, eu îmi dedic pentru proiectul Lavița Verde cam 2 ore pe zi, de data asta au fost undeva la vreo 8 ore, în afară de job, care și acela îmi ocupa 8 ore. Am lucrat undeva la 15 ore pe zi, dar este o bucurie. Noi am prezentat la Noaptea Muzeelor și o animație pe care am adus-o în expoziție, o animație 360 de grade în jurul orașului, mai colorată, pe care am notat cateva repere. În viitor, încercăm de Zilele Bucureștiului să facem și ceva interactiv un video maping pentru macheta si panorama lui Szathmari să poată fi vizionată cu ochelari 3D.

B365.ro: De ce să vină lumea să vadă treaba asta futuristă și în același timp cu substanță și poveste veche?

Ștefan Huțanu: Ca să vadă partea cea mai interesantă a Bucureștiului, cea de dinainte de marile lucrări editilitare, înainte de Cuza și retrasarea Dâmboviței sau a bulevardelor istorice. Sunt elemente pe care puțini bucureșteni le știu, în afară de cei care sunt pasionați cu adevărat și chiar au cercetat istoria orașului. 

Proiectul este inițiat de Primăria Municipiului București, în colaborare cu ARCUB- Centrul Cultural al Municipiului București, Muzeul Național de Istorie al României și Ministerul Culturii, având ca parteneri Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu și Lavița Verde.