BAZAR

Sala polivalentă a Catedralei Neamului este aproape gata

Recent, s-a început montarea eşafodajului şi cofrarea grinzilor sălii polivalente, iar în zona perimetrală a acesteia se lucrează la două plăci intermediare şi la foaier. Potrivit inginerilor responsabili pe şantier, citaţi de agenţia de ştiri a Patriarhiei Române, ultimele lucrările s-au concentrat la subsolul 1 al edificiului unde urmează să fie finalizată şi sala polivalentă. 

„S-au turnat arcele de la foaierul sălii polivalente, elemente care au un mare grad de complexitate şi care au necesitat foarte multă muncă şi atenţie la toate etapele procesului de edificare: armare, cofrare şi betonare. Tot la sala polivalentă s-a început montarea eşafodajelor pentru grinzile plăcii de la cota 0 care va acoperi sala”, a spus Petre Chiuţă, inginer în cadrul sectorului Monumente şi Construcţii bisericeşti al Patriarhiei Române. 

De asemenea, în spaţiul sălii polivalente s-a început montarea eşafodajului care trebuie să susţină grinzile masive, cu o înălţime de aproape 3 metri. În paralel cu aceste lucrări, un alt front de lucru se desfăşoară la nivelul holurilor de acces la sala polivalentă de la subsolul 1, informează agenţia de ştiri. 

„Ne îndreptăm într-un ritm cât se poate de rapid spre zona altarului pentru închiderea armării, cofrării şi betonării la placa cotă 0. Plăcile intermediare sunt plăcile de pe holuri din jurul sălii polivalente care fac accesul în zonele anexe şi în exteriorul edificiului”, a spus inginerul Ion Ion, responsabil cu controlul calităţii de la firma constructoare Bog’Art.

Din cele trei subsoluri ale Catedralei Neamului, două vor fi folosite ca săli polivalente, dar şi pentru cripte sau săli destinate agapelor, conform proiectului prezentat în exclusivitate de B365.RO:

– Subsol 2 (cota minus 16 metri): sală polivalentă ce poate fi folosită, potrivit reprezentanţilor Patriarhiei, activităţilor misionare, catehezelor şi ca spaţiu pentru conferinţe sau agape. Sala polivalentă de 1.684 mp poate funcţiona şi ca paraclis, în partea estică fiind amplasat un altar, cu dimensiunea de 117,7 mp. Tot la 16 metri sub pământ vor funcţiona altarul, sala de consiliu şi mai multe cripte

– Subsol 1 (cota minus 11 metri): sală polivalentă de 2.307 mp, structurată în trei nave, spaţiile fiind separate prin pereţi “mişcători”. La acelaşi nivel vor mai fi amplasate cripte, un cabinet medical, spălătorul de vase şi depozitele de mobilier.

Catedrala Neamului va fi dotată cu adăpost antiatomic, „pentru că aşa prevede legea pentru construcţiile mari” – susţine purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Constantin Stoica. Patriarhul Daniel a sfinţit temelia Catedralei Neamului, la sfârşitul lunii iunie 2012, în ultima casetă a radierului unde a fost coborâtă crucea folosită, în 2007, la punerea pietrei de temelie, precum şi copii după documentele fundamentale ale lăcaşului de cult. 

Dispute din cauza finanţării Catedralei Neamului

Recent, membrii Asociației Secular-Umaniste din România (ASUR) au inițiat o petiţie online, sub forma unei scrisori deschise, adresată primarilor și consilierilor locali, cărora le solicită să refuze cererile Bisericii Ortodoxe Române de finanțare a Catedralei Mântuirii Neamului. „În fiecare an, cel puțin 540 de milioane de euro din bugetele autorităților de stat, centrale și locale, sunt deturnate de la nevoile reale ale noastre, ale contribuabililor, spre a se cumpăra „bunăvoința” ierarhilor bisericești”, se menţionează în petiţia online.

În replică, Biroul de presă al Patriarhiei susţine într-un comunicat remis presei că „în anul 2012, sprijinul financiar pentru repararea şi construirea noi lăcaşuri de cult, consolidarea şi repararea celor existente a fost de aproximativ 50 milioane de lei (aproximativ 11 milioane euro), de aproape 50 de ori mai puţin decât suma menţionată fără niciun fundament real de asociaţia menţionată. Aceste fonduri au fost destinate sprijinirii tuturor Cultelor recunoscute din România, iar nu doar a Bisericii Ortodoxe Române”. 

Colecta naţională, iniţiată de Patriarhia Română, arată că Bucureştiul se află pe primul loc în clasamentul privind donaţiile făcute până în prezent pentru construcţia Catedralei Mântuirii Neamului. BOR explică acest lucru prin faptul că „bucureştenii vor fi beneficiarii direcţi şi permanenţi ai Catedralei, în timp ce credincioşii din ţară şi străinătate vor fi beneficiari ocazionali ai viitoarei Catedrale Patriarhale”, potrivit unui răspuns trimis B365.RO

Citeşte şi Vin bani din America pentru Catedrala Neamului. 


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button