Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată

Ansamblul urbanistic al Sălii Palatului (format din Sala de Congrese a P.M.R/P.C.R, parc și blocurile de pe străzile Ion Câmpineanu și Știrbei Vodă), face parte din patrimoniul de arhitectură socialistă al Bucureștiului și, la sfârșitul anilor ’50, reprezenta mândria noii orânduiri, “cel mai important centru urban” din România.

Oficial, Bucureștiul avea de acum un singur centru, cel din Piața Sălii de Congrese a Partidului Muncitoresc Român, Sala Palatului Republicii Populare România.

Cum și de ce a apărut porțiunea falsă și hilară din cortina de blocuri de la Sala Palatului

La sfârșitul anilor ’50, Gheorghe Gheorghiu-Dej și conducerea de partid și de stat se pregăteau pentru Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Român, desfășurat în perioada 20-28 iunie 1960, cu invitat special Nikita Hrușciov, prim secretar al C.C al P.C.U.S și președinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S.

Se lucra cu frenezie, în ritm susținut, la edificarea Sălii de Congrese a P.M.R și a blocurilor care o încadrează.

Pentru că vizavi de Sala Palatului existau două blocuri-plombă, de abia definitivate în anul 1959, după bombardamentele din 1944, și care stricau imaginea unitară a frontului de blocuri noi, acestea nu au fost demolate, ci acoperite pe acea porțiune de construcții butaforie.

Apartamentele imaginare din blocul de pe str. Ion Câmpineanu aveau chiar și perdele de fereastră, semn că acolo locuiește cineva, deși totul era de ochii lumii, o iluzie

Mai jos, deslușim misterul cortinei-păcăleală, interviu cu arh. Alexandru Panaitescu (autor al volumului “De la Casa Scânteii la Casa Poporului. Patru decenii de arhitectură în București 1945-1989”, editura Simetria, 2012).

Reconstituim etapele sistematizării zonei “Piața Sălii Palatului” cu articole publicate de Revista Arhitectura în anii 1959/1960 și imagini din Arhiva U.A.R.

Mulțumim doamnei arh. Ileana Tureanu, președinta U.A.R, pentru fotografii și documentație.

Apartamentele din blocurile de la Sala Palatului au suprafețe meschine și bucătării-chicinete de 4 mp. În prezent, un apartament cu 2 camere, de 31 mp, se vinde cu 100.000 de euro

La parterul blocurilor de la Sala Palatului au fost deschise magazine de prezentare, luminate feeric noaptea, o mare cofetărie la mezaninul Blocului Turn (15 etaje) cu priveliște asupra Sălii Palatului, dar și Complexul Gospodina-Bufet unde “omul nou” se putea îndestula cu preparate și semipreparate culinare, dacă tot avea bucătărie de 4mp.

Piața Sălii Palatului, “primul ansamblu arhitectural central, închegat, armonios și unitar al Bucureștiului, așa cum nu au putut și nici nu ar fi putut visa să proiecteze arhitecții în epoca burgheziei”

Unitar și special conceput să pună în valoarea obiectivul “Sala Palatului R.P.R”, ansamblul noii piețe a fost gândit să exprime idealul comunist de locuire: apartamente minimale, cu autoservire la parter.

La sfârșitul anilor ’50, zona construită din spatele Palatului Regal a fost radical sistematizată. A dispărut grădina de două hectare a Palatului Regal, au fost dărâmate trei biserici și imobile interbelice, iar în locul lor au apărut 9 blocuri moderniste pentru acea epocă, zugrăvite în culori pastelate, cu 1000 de apartamente cu suprafețe meschine.

Au fost demolate bisericile Brezoianu (1710), Stejarul (1763) și Calvină (1866) și au dispărut și străzile din spatele Palatului Regal: str. Palatului, str. Modei, str. Imperială și str. Sf.Ionică.

„Un amănunt interesant: toate apartamentele – ale căror pereți vor fi tapisați – vor avea mobilă special studiată şi de bună calitate. Bucătăriile vor fi modern utilate cu mobilier fix, frigidere etc”

Revista Flacăra, din aprilie 1959, anunța glorios demolarea “clădirilor insalubre” și împrejmuirea zonei cu garduri de șantier din papură.

Într-una din zilele lunii aprilie, 1959, porțiunea cuprinsă între Palatul Republicii Populare Române, str. Pictor Grigorescu, Luterană și 13 Decembrie a fost îmbrățișată de familiarele îngrădituri din papură: se deschidea un vast șantier de construcții care va da Capitalei prima piață integral amenajată: Piața noii săli a Palatului R.P.R.

Clădiri vechi, multe din ele insalubre, având posibilități minime de cazare, case ce nu mai puteau fi împrospătate prin nicio reparație au căzut sub loviturile tărnăcoapelor. Și pe locul lor a început construcția a 9 blocuri moderne cu câte 8 și 15 etaje. La data când vizitam imensul șantier (26 mai 1959) amplasamentul celor 9 blocuri de locuințe se profilează distinct. Toate construcțiile au fost „atacate” (este termenul folosit de constructori!).

La 30 decembrie 1959, cele 900 de apartamente cuprinse în aceste blocuri urmează a fi predate… la cheie. Multe din cele 9 blocuri vor avea magazine cu profil corespunzător atât necesităților celor circa 4.000 de locatari, cât şi a celui mai important centru urban ce se va crea aci.

Revoluția comunistă a obiceiurilor de viață a început cu apartamentele sociale de la Sala Palatului. Gospodinele erau îndemnate “să-și reducă activitatea culinară” și să meargă la cantină, în chicinete doar să încălzească mâncarea

Au fost construite blocuri cu 8 etaje și blocul turn cu 15 etaje, cu aproape 1000 de apartamente în toate clădirile de pe conturul pieței și pe strada 13 Decembrie. Majoritatea apartamentelor (60%) au două camere, cu o suprafață locuibilă de aproape 31 metri pătrați. Restul apartamentelor (40%) au 3 camere cu o suprafață de cca 37 mp iar apartamentele duplex 42 mp.

Situația specială a acestei piețe importante și centrale, pe de-o parte, și schimbarea care începe deja să se facă simțită și se va accentua tot mai mult în viitorul apropiat, a felului de viață (fie prin luarea mesei la cantine-restaurant, fie în special prin reducerea activității culinare a gospodinei numai la încălzirea unor mâncăruri gata preparate sau semipreparate în exterior, au permis așezarea bucătăriilor de dimensiuni minimale (cca 4mp) în interiorul apartamentului, fiind ventilate prin curți interioare”.(Arh. Anton Moisescu în Revista Arhitectura R.P.R, nr. 4, 1959, “Locuințe în Piața noii Săli a Palatului R.P.R)

“Ca să arate cât mai bine frontul blocurilor din fața Sălii Palatului, planurile apartamentelor prevedeau ca bucătăriile și băile să nu fie amplasate pe fațada principală”

Arh. Alexandru Panaitescu: Proiectul urmarea ca din fața Sălii Palatului să nu vezi bucătăria și baia lui cutărică. Blocurile au niște mici curți interioare în spate, de aproximativ 6 metri, unde băile și bucătăriile sunt aerisite și vag luminate. După ce că sunt foarte mici, ele nu beneficiază de lumină naturală, cel care locuiește la etajul 9 poate că mai are ceva lumină, dar cel de la etajele 1, 2, 3, nu.

Am fost recent într-o astfel de bucătărie, la etajul 5 al unui bloc, și pereții curții interioare sunt negri, coșurile acelea imense s-au înnegrit și n-a mai stat nimeni să le văruiască, priveliștea fiind o monstruozitate.

Pe lângă lipsa de lumină, o problemă o reprezintă și mirosurile, poate că la etajul 2 cineva gătește tocană și cel de la 3 face fasole cu cârnați. Bucătăriile au fost gândite nu ca să gătești. Sunt pentru cineva mai becher, care mănâncă în oraș. O astfel de abordare nu a ținut exclusiv de politică, ci de un anumit formalism arhitectural. Așa se întâmpla și la blocurile interbelice, construite prin anii ’30: bucătăriile erau mici și dădeau spre spatele blocului.

Cortina de blocuri de la Sala palatului era menită să ascundă vechiul țesut urban. Așa a apărut porțiunea falsă

La prima vedere, blocul de pe str.Ion Câmpineanu 29C, cu cele patru coloane cu balcoane, nu are nimic special.  Lotul nou de blocuri intra în contradicție cu două blocuri-plombă, realizate în anul 1959, pe strada Poiana Narciselor, fostă 13 Decembrie.

Pe porțiunea centrală a cortinei, marcată de un portic, pe unde se face trecerea spre str. Poiana Narciselor, nu s-au mai făcut blocuri, ci un “ecran” care obtura tot ce nu era în linia frontului de construcții noi.

Arh. Alexandru Panaitescu: Blocurile plombă (P+5, P+6) nu au fost demolate, dar din înălțimea lor au sacrificat jumătatea dinspre str. Poiana Narciselor. Blocul care a rezultat a ieșit mult mai îngust și, pe o porțiune, mimează că ar avea apartamente în spate, dar ele nu sunt.

Adevărul este că tot ansamblul are un caracter butaforic, frontul blocurilor nu a ținut seama cu nimic de țesutul urban din spatele lui.

Arh. Alexandru Panaitescu: Punctul nevralgic se află în zona blocului cu portic la parter. Dacă te plimbi pe acolo, la un moment dat se face o trecere care te scoate în strada Poiana Narciselor. Pe porțiunea aceasta s-a făcut un experiment, au fost construite apartamente duplex, adică apartamente pe două niveluri, de trei camere.

Sigur că erau interesante pentru acea epocă, iar în unul din ele a stat Dan C. Mihăilescu, care povestește că nu a știut cum să plece mai repede de acolo.

Apartamentele nu erau foarte confortabile, preluau de fapt o idee de la arhitectul Le Corbusier, care făcuse la Marsilia apartamente de acest gen, foarte minimale, adică dormitorul era un spațiu în care intra un pat.

Am o cunoștință, care acum are vârsta de peste 80 de ani, este singură, locuiește la Sala Palatului și îi convine să stea acolo. Are un apartament de 2 camere și frecventează Ateneul, teatrele, pentru că dacă să stai ultracentral este foarte ușor să te conectezi cu viața culturală a Bucureștiului.

Blocurile de la Sala Palatului au reprezentat un model, iar arhitectura lor o regăsim, cel puțin la tratarea fațadelor, în cartierele Balta Albă, Drumul Taberei, etc.

Regimul instaurat în 30 decembrie 1947, în urma abdicării forțate a Regelui Mihai, miza pe expresia arhitectural-urbanistică a noului centru politic și cultural al Bucureștiului. În mijlocul pieței trona noua Sală de congrese a Palatului R.P.R

Arh. Alexandru Panaitescu: În perioada 1956-1958, Gheorghe Gheorghiu-Dej și conducerea de partid au vrut să facă o sală nouă în vederea desfășurării Congresului al III-lea al P.M.R, prevăzut să aibă loc în 1960, la împlinirea a 15 ani de la 23 august 1944.

Lucrarea a fost încredințată arhitectului Horia Maicu (Haim Goldstein), un bun arhitect, cu experiență, în vogă, arhitect-șef al Capitalei apreciat de regimul comunist și care se ocupase și de edificarea Casei Scânteii.

Horia Maicu avea un dezvoltat simț al politicului și, în 1958, după dezghețul și schimbările din URSS și de la noi, realismul socialist ilustrat de Casa Scânteii nu mai era apreciat.

Horia Maicu propune proiectul Sălii Palatului, în colaborare cu arh. Tiberiu Ricci care făcuse Casa Radiodifuziunii și mai târziu, spre sfârșitul anilor ’60, clădirea TVR. Horia Maicu preia lucrarea Sala Palatului și o definitivează într-un mod extrem de spectaculos pentru epoca respectivă, în care îmbină un anumit modernism cu elemente oarecum clasice, profilurile în arcadă de pe laturile clădirii.

Sala Palatului va avea un mare succes, este apreciată de conducerea P.M.R, de Gheorghe Gheorghiu-Dej, dar și de publicul larg. Fie vorba între noi, deși au trecut 65 de ani de atunci, Sala Palatului rămâne principala sală a țării.

Sala Palatului, simbol al transformărilor politice. “Nikita Hrușciov a rămas cu gura căscată în fața edificiului, la modul propriu”

Arh. Alexandru Panaitescu: În vara anului 1960 are loc Congresul al III-lea al P.M.R, la care a fost invitat și Nikita Hrușciov. Când se întoarce la Moscova, Hrușciov comandă o sală oarecum asemănătoare, dar cu o capacitate aproape dublă. Acestea sunt evenimente determinante pentru ansamblul de blocuri care a fost construit în jurul sălii.

Pe locul Sălii Palatului existau trei biserici, curtea palatului regal, iar în rest erau case și blocuri. Sala Palatului Republicii, cu o semnificație politică deosebită, nu putea să rămână într-o zona amorfă, înconjurată de construcții cu o arhitectură care nu se ridica la nivelul importanței Sălii Palatului.

Arh. Alexandru Panaitescu: Se face sistematizarea întregii zone, în care este cuprins acest paravan de blocuri care începe din Știrbei Vodă (stradă îndreptată, până atunci avea alt traseu), cu un accent vertical, Blocul Turn, care după părerea multora și a mea, a fost neinspirat amplasat. Este o construcție înaltă pusă în vale, într-o groapă. Pe machetă părea deșteaptă treaba, dar în realitate, a ieșit altceva.

Cortina de blocuri începe din Calea Victoriei, de la Atenee Palace, pe latura de nord, latura de sud pe Știrbei Vodă și până aproape de Palatul Telefoanelor, apoi în prelungirea Blocului Kretzulescu, opera arhitectului G. M. Cantacuzino.

„Odată cu amenajarea spațiului verde, a parcului, și construirea blocurilor, reușita cea mai mare rămâne punerea în valoare a Bisericii Kretzulescu, restaurată în perioada interbelică de arh. Ștefan Balș”

Arh. Alexandru Panaitescu: Avem deci Blocul turn în vale și biserica în deal, în ax cu ceea ce era atunci Comitetul Central, Ministerul de Interne.

Cu asentimentul tacit al puterii politice, biserica Kretzulescu nu a fost demolată, cum au fost celelalte alte trei. Avem o bijuterie de arhitectură nu doar salvată, dar deosebit de bine pusă în valoare prin amplasament.

“Poziția și ambientul urban din jurul Bisericii Kretzulescu este cel mai reușit punct urbanistic din București’

B365: Cine a primit repartiție în blocurile de la Sala Palatului, obiectiv strategic. Securiștii?

Arh. Alexandru Panaitescu: Nu neapărat, blocurile au fost croite respectând normele locuințelor colective care se stabiliseră cam în acea perioadă.

Apartamentele au suprafețe mici, foarte chinuite, dar au o calitate esențială: sunt ultracentrale și atunci dimensionarea lor era pentru clasa muncitoare, aidoma blocurilor din Floreasca și a multor alor construcții care s-au realizat în acea perioadă.

Exceptând cartierele Balta Albă, Drumul Taberei, Berceni, blocurile făcute în epoca Dej erau gândite să fie apartamente sociale și erau repartizare nomenclaturii, funcționarilor de linia a doua, a treia sau celor care aveau pile și relații și puteau să dovedească că au dreptul la un apartament.

La fiecare congres al P.C.R, securitatea controla “legalitatea domiciliului populației” din zonă. Ultimul s-a ținut în noiembrie 1989

În Sala Palatului, în noiembrie 1989, Nicolae Ceaușescu a ținut ultimul său discurs, de 6 ore, în cadrul Congresului al XIV-lea al PCR. Prelunga cuvântare a fost întreruptă de 100 de ori de cei 3308 de delegați care au aplaudat furtunos și au scandat “Ceaușescu PCR”, “Ceaușescu Pace’”.

Înaintea Congresului, Securitatea a controlat “legalitatea domiciliului populației în zona din vecinătatea obiectivelor cuprinse în cadrul acțiunii înaintea începerii și în timpul Congresului”, întreaga organizare operativ-informativă a Congresului al XIV-lea al PCR purtând denumirea de cod “Forum 89”, conform unor documente aflate la CNSAS.

Sala Palatului a fost construită între anii 1959 și 1960 de arhitecții Horia Maicu, Tiberiu Niga, Tiberiu Ricci, Ignace Șerban, în colaborare cu inginerii A. Cișmigiu și D. Badea pentru structură, inginerii Alexandru Anton Necșulea și N. Wegener pentru acustică, inginerii A. Băilescu și V. Marinescu pentru instalațiile electrice și iluminat.

Detalii aici: EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental

“O dată cu răsturnarea monarhiei, vechiul conținut al fostului palatul regal-devenit proprietatea întregului popor- s-a schimbat, amenajându-se aici Muzeul de Artă al R.P.R, factor activ în dezvoltarea revoluției culturale în țară noastră”

Proiectul de sistematizare al Pieței Sălii Palatului este descris în detaliu de arhitectul Anton Moisescu (șef-proiect Complex) în articolul “Piața Noii Săli a Palatului R.P.R”, publicat în Revista Arhitectura R.P.R, nr.4/1959. 

Ansamblul urbanistic al Sălii Palatului a fost semnat de arhitecții Tiberiu Niga, G. Filipeanu, Leon Garcia și Anton Moisescu.

Arh. A. Moisescu în Arhitectura, 1959: Activitatea de construcție și reconstrucție a Capitalei se desfășoară pe zi ce trece într-un ritm mai impresionant, iar prefacerile adânci ale bătrânei noastre capitale, care la 500 de ani de viață a început să întinerească uluitor de repede, nu mai surprind azi numai provincialii, ci constituie un adevărat caleidoscop și pentru bucureșteni.

Riscul de a nu mai recunoaște orașul devine tot mai mare pentru cei care nu călătoresc destul prin oraș sau nu se îngrijesc să fie informați la zi.

“Nenumărate construcții noi au apărut și apar mereu în toate colțurile orașului și mai ales în centru, care se înfrumusețează și își schimbă fața de la o zi la alta”

 În acest imens șantier de reconstrucție a Capitalei, reconstrucția pieței Republicii constituie ansamblul cel mai important început în acest an.

S-a început aici realizarea unei noi săli a Palatului RPR, pentru adunări, festivități, spectacole, etc, putând cuprinde cca. 3300 de spectatori, iar în jurul acestei săli, pe laturile pieței ce se creează, s-a început construirea unor blocuri de locuințe- cca.1000 de apartamente- care vor constitui cadrul firesc al noii săli și al pieței din spatele Palatului RSR.

Sistematizarea acestui ansamblu situează în centrul de compoziție Palatul Republicii, care împarte întregul ansamblu în două spații cu caracter diferit: platforma superioară-actuala piața a Republicii care urmează a fi în curând sistematizată și lărgită-și platforma inferioară-în fața noii săli-care urmează a fi construită până la sfârșitul acestui an.

“Realizarea pieței noii săli a Palatului R.P.R a făcut necesară restructurarea cu îndrăzneala a situației existente, care prezenta un aspect dezordonat și diform, inadmisibil pentru centrul Capitalei noastre-rezultat al dezvoltării haotice a orașului în vremea burgheziei”

Arh. A. Moisescu în Arhitectura, 1959: Sistematizarea și reconstrucția acestei părți a orașului va constitui un eveniment istoric pentru Capitală. Toate încercările depuse de monarhie în trecut de a realiza un centru nu au făcut decât să mărească haosul din jurul fostului palat regal și să creeze “pustiul de asfalt” menit să țină cât mai la distanță poporul.

Construirea noii săli a palatului dezvoltă și adâncește și mai mult acest nou conținut, aduce în palatul fostei monarhii-unde nu călcau decât magnații financiari și politici ai vremii- masele largi ale oamenilor simpli din popor, ce devin astfel beneficiarii permanenți ai palatului construit din munca lor.

Arh. A. Moisescu în Arhitectura, 1959: Excepție de la regimul general de construcție a blocurilor (parter +9 etaje) va face o singură construcție așezată în colțul de sud-vest al pieței.

Aici se va înalta un bloc înalt de locuințe compus din parter-mezanin și 15 etaje, care va puncta ca un accent capătul perspectivei celei mai importante: accesul dinspre strada Luterană. Prin proporțiile sale zvelte, acest bloc va atenua impresia de masivitate și greutate a volumelor din piață, în special a volumului Sălii, care domină și prin masă sa toate celelalte volume.

“Portice puternic luminate noaptea de vitrinele magazinelor vor asigura și la ore târzii aspectul festiv al frontului blocurilor din fața Sălii Palatului”

Arh. A. Moisescu în Arhitectura, 1959: Tocmai pentru a sublinia și mai bine acest lucru, pe fronturile laterale, magazinele au fost așezate numai că niște rapeluri la capetele blocurilor, restul blocurilor constituind un fond mai discret de locuințe.

La parterul și mezaninul blocului înalt de pe latura sudică este proiectat localul unei mari cofetării. Sala propriu-zisă a cofetăriei va fi așezată la mezaninul blocului, având deschisă o frumoasă priveliște asupra pieței.

Complexul Gospodina-Bufet, cu pardoseli din marmură de Sebeș și Ruschita, deservea locatarii cu semipreparate și preparate culinare pentru acasă. A fost așezat strategic pe traseul locatarilor în drum spre sau de la serviciu

Arh. A. Moisescu în Revista Arhitectura, 1962: Celelalte magazine nu prezintă probleme speciale prin profilul lor. O mențiune specială ar trebui poate făcută numai pentru complexul Gospodină-Bufet expres așezat la parterul blocului 3, în colțul dinspre Știrbei-Vodă și Luterană.

Așezarea lui pe traseul fluxurilor principale ale ale locatarilor în drum spre și de la serviciu (scurgerea spre principalele linii de tramvai fiind pe Luterană, Știrbei Vodă și spre Ateneu) va asigura bună deservire a locatarilor cu semipreparate și preparate culinare pentru acasă sau servite chiar în localul bufetului.

Sala de mese avea o linie de autoservire de 12 m. “Timpul în care o persoană trece de-a lungul liniei, adică alege, se servește și plătește fiind în medie de 3 minute”

Modul de viață al noilor locatari din blocurile de la Sala Palatului era prevăzut în detaliu. În revista Arhitectura din anul 1962, unul din arhitecții Sălii Palatului, Leon Garcia, descrie Bufetul de la Sala Palatului.

Într-o sală pardosită cu marmură și înfrumusețată cu decorații murale, linia de “împinge tavă” era prevăzută inclusiv cu “vitrine cu încălzire cu radianți, cu infraroșii” pentru mâncare caldă

Arh. Leon Garcia în Revista Arhitectura, 1962: La parterul unuia din blocurile din jurul Sălii Palatului RPR a fost amenajat un restaurant cu autoservire. A fost amenajată o sală de mese cu 120 de locuri având o linie de autoservire (12 m), restaurant cu mâncăruri calde și reci, bar, bufet cu băuturi, gustări, patiserie.

O sală de vânzare a semipreparatelor (bucătărie de bloc), cu o linie de prezentare (8 m). La subsol au fost amenajate: bucătărie caldă, bucătărie rece, laborator patiserie, încăperi frigorifice, depozite pentru produse uscate, precum și grupul social (vestiare, labavouri, WC).

Linia de autoservire a sectorului restaurant se compune din: secția de platouri, secția de salate, răcituri și antreuri (expuse în vitrine frigorifice), secția de mâncăruri calde și fripturi (expuse pe mese calde și în vitrine cu încălzire cu radianți cu infraroșii), secția de cofetărie, secția de tacâmuri și pâine, casa.

Toate platformele tejghelelor, vitrinelor și meselor de lucru sunt executate din oțel inoxidabil, fețele fiind îmbrăcate cu melatart verde. Toate piesele metalice și liniile de ghidaj al platourilor sunt cromate.

Un client al restaurantului-cantină avea la dispoziție 15-18 minute pentru ocuparea unui loc la “masa de consumație”

Timpul în care o persoană trece de-a lungul liniei, adică alege, se servește și plătește este în medie de 3 minute.

Cadența trecerii consumatorilor în dreptul casei este de 8 persoane pe minut, debitul liniei fiind de 480 de persoane pe oră. Având în vedere că durata ocupării unui loc la masă de consumație (în restaurantele cu autoservire) este de 15-18 minute, numărul necesar de locuri este de 120.

Mesele de consumație au blatul de melacart în diferite culori. Dimensionarea meselor este făcută în funcție de mărimea platourilor (35×48), fiind necesar ca patru platouri să acopere întregul blat.

Sălile de consumație au pereții îmbrăcați cu material plastic pe suport textil, pardoselile sunt din marmură de Sebeș și Rușchita.

Pentru iluminatul artificial s-a prevăzut un amestec de lumină fluorescentă și incadescență care să asigure 180 lucși. (Arhitectura R.P.R 1962, arh. Leon Garcia. Autori Garcia și Edgar Walter, decorații murale Ion Oroveanu, vitralii G. Ispir și Renata Duncan).

Ideea cantinelor-restaurant a fost dezvoltată de Nicolae Ceaușescu cu circurile foamei

B365: Alexandru Panaitescu, de unde a venit ideea apartamentelor cu bucătărie foarte mică și autoservire în preajmă?

Arh. Alexandru Panaitescu: Soluția aceasta se purta și în anii ’70, în 1971 eram student în anul IV, am avut de proiectat un bloc și profesorii ne spuneau: Puteți să faceți bucătăria fără lumină și aerisire naturală, ci cu aerisire mecanică.

Unii din profesorii noștri mergeau pe ideea că oamenii vor mânca la “Gospodina”. Ideea a fost dezvoltată la dimensiuni gigantice în timpul lui Nicolae Ceaușescu cu Circurile Foamei care trebuia să găzduiască fabrici de mâncare, dar de asta am scăpat. Trebuia să te duci la circul foamei din Piața Unirii sau din Pantelimon cu sufertașul și să-ți iei mâncarea.

Ideea era că femeile nu mai au timp și nu mai sunt interesate să gătească. În concepția momentului nu era vorba de o bucătărie, ci de o chicinetă în care gospodina să vină și să încălzească mâncarea.

„Față de alte locuri din București, se mânca bine la acest mare self-service, adică “împinge tavă”, de la parterul blocului dinspre str. Știrbei Vodă”

Tovarășele care locuiau la Sala Palatului coborau la “împinge tavă”, cumpărau sarmaua, pilaful și ciorba și acasă doar le încălzeau.

Astfel, a fost ignorată complet tradiția culinară națională. Pe de altă parte, nu s-au făcut prea multe magazine de tip Gospodina.

B365: În articolul semnat de arh. Leon Garcia în Revista Arhitectura se spune că bufetul avea decorații murale și marmură, deci era frumos la cantină.

Arh. Alexandru Panaitescu: Poate să fie frumos și să mori de foame. Acestea erau magazine reprezentative, unități speciale de prezentare a brânzeturilor, salamurilor, etc. La piața Romană, la blocul Leonida exista magazinul Vânătorul unde, în anii ’60, se găseau iepuri împușcați, lișite, etc.

B365: În concluzie, ansamblul de locuințe de la Sala Palatului reprezintă un model sovietic de locuire?

Arh. Alexandru Panaitescu: Ideea a venit oarecum pe filiera sovietică, dar proiectul a avut ca punct de pornire arhitectura occidentală. În perioada anilor ’50, după război, în toată Europa a fost o criză groaznică de locuințe.

Arhitectura pe care o vedem la Sala Palatului, care după aceea în anii ’60 a fost reluată și în Balta Albă și în Drumul Taberei și peste tot în țară, a fost inspirată în special de arhitectura franceză. Când am fost în 1991 la Paris, în jurul orașului am văzut nenumărate cartiere asemănătoare cu Balta Albă.

Ansamblul Pieței Sălii Palatului nu a fost de inspirație sovietică, ci de inspirație comunistă.

„Blocurile din Piața Sălii Palatului” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care