S-au reluat lucrările la legătura rutieră dintre Vitan şi Dristor – Străpungerea N. Grigorescu-Splai

de:
25 mart. 2014
1 Afișari
S-au reluat lucrările la legătura rutieră dintre Vitan şi Dristor - Străpungerea N. Grigorescu-Splai

Lucrările la Străpungerea Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu au fost reluate în această lună, după ce acest proiect de infrastructură a fost abandonat şi întârziat cu patru ani. „Lucrările s-au reluat de vreo două săptămâni. S-a lucrat la drum, s-au realizat coloanele forate pe malul stâng al Dâmboviţei şi se lucrează la radier, s-au finalizat exproprierile şi a început să se elibereze amplasamentul pe care l-am expropriat, acolo unde aveam clădiri. Acum urmează să se finalizeze partea de reţele edilitare şi partea de drum şi se continuă cu coloanele forate la viitorul pod peste Dâmboviţa şi peste Splai„, a declarat, pentru B365.ro, Ion Dedu, director executiv al Direcției Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei.

În lista obiectivelor de investiţii cu finanţare integrală sau parţială de la buget pe anul 2014 era inclusă şi Străpungerea Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu, lucrare a cărei valoare se ridică la 365,8 milioane lei şi care ar urma să fie finalizată în 2015. Potrivit documentului citat, pentru Străpungerea Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu, Municipalitatea mai are de plătit 321,27 milioane lei, din care va aloca în acest an suma de 40 milioane lei.

În prezent, valoarea totală actualizată a lucrărilor pentru realizarea Străpungerii Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu se ridică la 365.855.000 lei, de peste trei ori mai mult faţă de indicatorii tehnico-economici aprobaţi iniţial, în februarie 2006. Potrivit hotărârii CGMB de atunci, lucrarea ar fi costat 118 milioane lei (27 milioane euro). Câteva luni mai târziu, costul a fost majorat cu 60%. Astfel, potrivit Hotărârii 268 din noiembrie 2006, valoarea totală a lucrării a ajuns la 193 milioane lei (44 milioane euro). Ion Dedu spune că în acest caz indicatorii tehnico-economici au fost actualizaţi cu indicele de inflaţie, conform prevederilor legale.

Indicatorii tehnico – economici exprimă volumul lucrărilor. Ei se stabilesc pe baza unor evaluări de preţuri din lucrările anterioare, iar aceşti indicatori se actualizează în fiecare an cu indicele de inflaţie, în conformitate cu prevederile legale. Actualizarea indicatorilor tehnico-economici este prevăzută strict de lege, nu are legătură cu altceva. Indicatorii iniţiali, în conformitatea cu HCGMB nr. 265/2.11.2006, erau de 193 milioane lei, iar prin 2010 indicatorii actualizaţi ajunseseră la 225 milioane lei. Actualizarea de la 31.12.2013 nu este valoarea lucrării. În indicatori intră: exproprierile, partea de utilităţi s.a.m.d., contractele de proiectare, contractele de consultanţă, absolut tot ce înseamnă cost al lucrării, plus cei 10% – coeficientul de risc pentru cheltuielile diverse şi neprevăzute, care trebuie prevăzute neapărat în devizul general, conform Hotărârii de Guvern nr. 28/2008. În cadrul devizului general există nişte capitole, cu valoarea maximă prevăzută, iar în momentul în care declanşezi procedura de achiziţie se afişează preţul maximal pentru toate contractele de execuţie, inclusiv devieri de reţele. În acest caz preţul maximal cu tot cu exproprieri nu poate depăşi 365,8 milioane lei. La sfârşitul proiectului s-ar putea să ne trezim că există o economie majoră, pentru că, dacă exproprierile au fost calculate iniţial în 2006, pe trendul din 2007, când terenurile aveau o valoare iniţială undeva la vreo 30 milioane euro, exproprierile le-am făcut cu 8 milioane euro, acolo este o economie de 22 milioane euro de la capitolul achiziţie teren, care se înregistrează. Indicatorii sunt cei maximali aprobaţi, iar în orice moment în care te trezeşti că depăşeşti aceşti indicatori, înainte de a face vreo mişcare, trebuie să te îndrepţi către CGMB şi să soliciţi, justificat, modificarea propusă a indicatorilor tehnico-economici„, a explicat Dedu, pentru B365.ro.

Contractul pentru execuţia lucrării (construcţie şi montaj) a fost atribuit pentru 93 milioane lei (22 milioane euro). La aceste costuri se mai adaugă cele pentru proiectare, consultanţă şi asistenţă tehnică şi exproprierile.

Potrivit indicatorilor tehnico-economici lungimea lucrării va fi de 2,458 kilometri.

Străpungerea Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu cu prelungirea Splai Dudescu – Vitan Bârzeşti (spre Olteniţei) face legătura între cartierele Vitan şi Dristor. Lucrările la proiect au început în martie 2010 şi ar fi trebuit încheiate în toamna lui 2012. Lucrarea s-a blocat însă, după ce se finalizase doar 20% din proiect. Ulterior, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, pentru Străpungerea Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu, exproprieri în valoare de 30,9 milioane lei (peste 7 milioane euro), după cum B365.ro informa aici, în contextul în care Municipalitatea voia, iniţial, să ofere despăgubiri de 48 de milioane de euro, pentru 110.000 de metri pătraţi pe care se aflau terenuri şi casele a 726 de proprietari.

Proiectul iniţial prevedea lărgirea Bd. Nicolae Grigorescu la trei benzi pe sens, realizarea unui scuar median de 7-12 metri şi lărgirea trotuarelor la 5 metri. Pentru a se reduce valoarea exproprierilor, Municipalitatea a schimbat proiectul. În forma finală, proiectul prevede şi construirea unui pasaj suprateran peste râul Dâmboviţa la intersecţia bulevardului Nicolae Grigorescu cu Splai Dudescu. Pasajul va avea câte două benzi pe sens şi un scuar median de 12 metri. În lateralele acestui pasaj vor fi construite la nivelul solului două poduri cu câte trei benzi pe sens.

„Lucrarile au fost sistate din cauza lipsei prevederilor bugetare pe anul în curs, în condiţiile în care, primarul general a cerut CGMB de nenumărate ori, delimitarea culoarului de expropriere pentru eficientizarea cheltuirii banilor publici. Proiectul propus urma să aibă 2 benzi pe sens şi trotuare pe fiecare parte, faţă de prevederea iniţială care includea 3 benzi pe sens+spaţiu verde pe mijloc, cu lăţime de 7 metri. Solicitarea primarului general a fost respinsă de fiecare dată de către CGMB, Municipalitatea neputând efectua exproprierile cu puţinii bani pe care acest proiect i-a avut la dispoziţie”, au precizat anterior, pentru B365.ro, reprezentanţii Primăriei Capitalei.

Proiectul nu s-a modificat. Sunt probleme cu utilităţile, pentru că sunt o serie întreagă de utilităţi majore, mă refer la partea de canalizare, reţelele de termoficare şi cele electrice, de înaltă tensiune, pe care trebuie să le mai înălţăm, dar noi ţinem de termenul ăsta: 2015, spre sfârşitul anului. Totul ţine de cât de repede se vor realiza problemele legate de utilităţi, în special cele de la reţelele de înaltă tensiune. Acestea nu fac parte din contractul cu constructorul, este problema noastră, a autorităţii, şi trebuie să ne ajute Transelectrica. Acum se refac studiile de compatibilitate, de coexistenţă a reţelelor. E o situaţie mai specială, dar sperăm să le rezolvăm şi pe acestea până atunci„, a conchis Dedu.

Cookies