S-a întors norocul la Hanul Evreilor, cândva înfloritor, acum pe ducă. Cine va salva Monumentul Neculescu, pe vremuri plin de prăvălii ținute de negustori israeliți din București

Pe cât este de veche și spectaculoasă istoria Hanului Evreilor sau Neculescu, pe atât e de anonimă și complet uitată. Clădirea din Calea Moșilor a ajuns într-o stare de degradare dezolantă pentru privire, rușinoasă pentru starea patrimoniului de arhitectură din București.

Hanul Evreilor a intrat demult timp în agonie.

Monument istoric de importanță majoră, cândva cu prăvălii la parter și camere de locuit la etaje, Neculescu (sau al Evreilor) este singurul han bucureștean atestat în impresionant de multe documente de epocă, poate cel mai vechi han din București. De la istoricul George Potra aflăm că proprietatea Neculescu a fost constituită în îndepărtatul an 1768, prin comasarea unor prăvălii deja existente.

O parte din Hanul Neculescu sau al Evreilor, loc râvnit, împărțit sau înstrăinat la ananghie de bani, și-a păstrat forma actuală încă din anul 1817

Hrisoave de vânzare-cumpărare sau de închiriere spun povestea unei proprietăți cu vad deosebit de tentant în mahalaua “Carele cu pește cele vechi” numită mai apoi și “Răzvan”, pe Podul cel Mare, adică pe Podul Târgului de Afară, azi Calea Moșilor. Astfel, istoria hanului Neculescu poate fi recompusă în cele mai mici detalii, de la primii până la ultimii proprietari.

Dascălul Șerban, protopsalt la Biserica Domnească, polcovniceasa Bălașa, Alexe Neculescu, Elena Drugănescu (fugită la Brașov în timpul Revoluției din 1821, unde s-a măritat a doua oară), Hristodor Neculescu, Petre Maximovici-sudit rusesc, o serie de negustori evrei, Marița Neculescu, căminarul Mavrogheni, negustorul Panait Nicolau, arendași rău-platnici, și câți mulți alții au stăpânit sau au avut legătură cu această străveche proprietate bucureșteană.

Hanul Neculescu, martor neîntrerupt al vechiului București, clădirea a apucat până și revoluția lui Tudor Vladimirescu. Este singurul han, de început de secol al XVIII-lea, în picioare, există în forma actuală încă din 1817

Conform istoricului George Potra, în “Istoricul Hanurilor Bucureștene”, Hanul Neculescu reprezintă singura proprietate, poate, din București de la care s-au păstrat toate documentele, circa 60, de vânzare-cumpărare în decurs de peste 200 de ani (1650-1860), arătându-se în ele prin câte mâini au trecut anumite parcele, precum și sumele de bani ce s-au plătit.

Recent, Primăria Municipiului București a anunțat că imobilul cu bulină roșie va fi inclus într-un program de restaurare și consolidare

PMB anunță că patru clădiri cu risc seismic vor intra în lucrări de consolidare și reabilitare, două fiind publice și două rezidențiale. Este vorba despre: Pinacoteca București, str. Lipscani 18-20, Clădirea din bd. I. C. Brătianu 10, strada Doamnei, aflată în administrarea MMB, un bloc de locuințe din Calea Griviței 39 și un bloc de locuințe din Calea Moșilor 84 (adică Hanul Evreilor).

Consiliul General al PMB a aprobat indicatorii tehnico-economici, devizele generale și documentațiile de avizare a lucrărilor. Fondurile provin, în cea mai mare parte, de la bugetul de stat, prin programul PNCCRS (Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic). De la bugetul local, vor fi alocați până la 15% din valoarea totală a lucrărilor, bani care, în cazul blocurilor de locuințe, vor fi recuperați de la proprietari, în termen de 5-15 ani.

“Calea Moșilor, o aducere aminte”. Hanul Evreilor (Neculescu) se învecinează cu alte două monumente istorice abandonate, Casa Gheorghief și Sinagoga Beyth Hornidraş Vechi

Arhitecta Adina Șerban a prezentat un proiect de refacere și revitalizare a acestui spațiu urban vechi (Moșilor 72-84), a Hanului Evreilor, la Bienala Națională de Arhitectură 2025 sub titlul “Calea Moșilor, o aducere aminte”

Absolventă a Facultății de Arhitectură, în cadrul UAUIM București, Adina Șerban a participat la diverse concursuri de arhitectură și design, și a obținut primul loc, alături de o echipă formată din 4 membri, la concursul-proiect Laser Valley – Land of Lights.

Arh. Adina Șerban: Pe situl studiat, pe parcelele 82 şi 84 au rămas încă în picioare, dar într-o stare deplorabilă, Hanul Evreilor și Casa Gheorghief (ulterior a fost transformată și ea în han).

„Hanul Evreilor funcționează în prezent la parter sub formă de magazine mici şi diverse cu accese individuale din Calea Moșilor”

Partea din spate însă este locuită ilegal de un număr neidentificabil de persoane, care tratează cu ignoranță o clădire de patrimoniu. Hanul se încadrează în categoria B de monumente, la fel ca şi cel de la numărul 82, Sinagoga Beyth Hamidraș Vechi la nr. 74 şi un imobil la nr. 72. Ultimele trei menționate sunt abandonate.

“Dacă vorbim despre vocația locului, nu putem ignora statutul comercial și de ateliere meșteșugărești pe care îl avea zona”

Arh. Adina Șerban: De altfel, observăm şi faptul că centrul istoric este tăiat de axa nord-sud, atenția căzând mai mult pe partea de vest a lui. Deşi cândva centrul era citit împreună, bulevardul I. C. Brătianu este astăzi perceput ca limită.

Intenția este de atrage interesul cetățenilor și către această zonă și de a reîntregi mental imaginea centrului. Tot aici ne lovim și de aspectul funcțional al centrului, caracterizat de diversitate (spații comerciale, de consum, bănci, instituții de învățământ, locuire, cultură).

“Noua intervenție va consta într-un mix de funcțiuni strânse în jurul unei școli de restaurare de obiect ce nu ține de învățământul de stat”

Arh. Adina Șerban: Ansamblu de clădiri va îngloba spații comerciale, ateliere de restaurate, spații de expunere, centru de expertiză și evaluare de antichități și cazare de tipul apart-hotel.

“Se propune conversia Sinagogii părăsite în bibliotecă de specialitate și arhivă a centrului de restaurare”

Arh. Adina Șerban: Din punct de vedere al gabaritului toate clădirile noi se vor se va raporta la existent și la reglementările menționate prin PUZ (alipiri la calcane, retrageri, completarea fronturilor). Pe lângă acestea se va păstra în interiorul parcelelor spațiul verde, de tipul curte interioară-specific zonei și care poate fi accesat prin ganguri, acoperite sau nu.

Se creează un traseu pe parcursul căruia se găsesc mai multe astfel de curți, spațiul interior al parterelor deschizându-se spre ele. În acestea se vor desfășura evenimente de natură culturală și comercială ( expoziții, workshop-uri, târguri de antichități).

Noile clădiri vor păstra pe cât posibil amprenta la sol a vechilor clădiri. De asemenea se vor păstra fațadele vechi ce creează frontul continuu la Calea Moșilor, folosind metoda constructivă de retenție a fațadei. Cele noi vor fi o reinterpretare a imaginii celor vechi, folosind materiale moderne.

Hanul cu prăvălii din mahalaua Răzvan se află peste drum de biserica Răzvan, o zonă cu o istorie negustorească vibrantă, faimoasă

După cercetarea numeroaselor documente, George Potra ne spune istoria proprietății, și a clădirilor ridicate, în volumul “Istoricul Hanurilor Bucureștene”, editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, paginile 173-174.

În timpul domniei lui Brâncoveanu, terenul, pe care a fost ridicat hanul, era mare și aparținea părintelui sau “moșului”, dascălul Șerban, apoi, prin vânzare și părți date de zestre, el s-a micșorat și împărțit la diferite persoane

Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, o parte din prăvălii și teren erau în proprietatea polcovnicesei Bălașa și o alta în a cumnatului ei Șerban, protopsalt la Biserica Domnească. Bălașa însă, după moartea soțului ei, împreună cu fiul său Paraschiv paharnic, având nevoie de bani, în 1754 și 1758 vinde cumnatului său trei prăvălii care se aflau în fața Podului cel Mare, al căror teren avea o deschidere de circa 12 stânjeni și lungime de 27 de stânjeni, ajungând până la gardul bisericii Stelea.

Dascălul Șerban a dat proprietatea de zestre fiicei sale, măritată cu Alexandru (Alexe) Neculescu logofăt de vistierie

Dascălul Șerban, protopsaltul, mergându-i treburile bine, prin cumpărarea celor trei prăvălii pentru care plătise 305 taleri și cu celelalte prăvălii ce le avea moștenire de la părinți, izbutește să facă un lot neguțătoresc important în centrul comercial al orașului, de pe urma căruia, din chirii, obținea un frumos venit anual, scrie George Potra.

Având se pare o singură fiica, la căsătoria acesteia cu Alexandru (Alexe) Neculescu logofăt de vistierie, dascălul Șerban îi dă ca zestre întreaga proprietate.

La rândul lui și Neculescu, după moartea socrului său, mai cumpără cu 100 de taleri, în 1768, și ultima prăvălie ce o mai avea paharnicul Paraschiv, fiul Bălașei, și astfel face o proprietate anume- Hanul Neculescu-care se întindea de pe Calea Moșilor pe o distanță de circa 120 m, începând din actuala stradă Radu Calomfirescu și până aproape de fosta librărie Sfetea, iar în adâncime de peste 50 m, ceea ce totaliza o suprafață de aproximativ 6000 metri pătrați.

Așezat în imediată apropiere de Târgul Cucului și de întreg centrul comercial al Bucureștiului, prăvăliile hanului Neculescu au fost închiriate de diferiți meșteșugari și neguțători, din care, o parte, erau evrei askenazi

Unii din evreii ajunși în București în timpul războiului dintre Austria, Rusia și Turcia din 1788 au cumpărat partea de apus a terenului hanului pe care, în 1789, și-au construit o sinagogă, fiindu-le mult mai aproape aici decât aceea care exista în mahalaua Popescului.

Beth Hamidraș, sinagoga evreilor askenazi care aveau prăvălii la Hanul Neculescu, există și azi și e ruinată precum hanul

Sinagoga Beith Hamidraș (Casa Învățăturii, Sinagoga Veche sau Sinagoga de la Sf. Gheorghe), ridicată în 1781, se află lângă Hanul Evreilor, după ce a funcționat în subsolul casei și magazinului unui bijutier, de unde schimbarea numelui, și anume- „Beth Hamidraș – Dania lui Haim Ioines Giuvaergiul”. În anul 1830, comunitatea evreiască a extins clădirea care a ars însă în Marele foc din 1847, fiind reconstruită spre a doua jumătate a secolului al XIX-lea. De atunci o rozetă a rămas deasupra intrării principale.

Sinagoga fost jefuită și incendiată de legionari în ianuarie 1941, 23 de credincioși prinși, în timpul slujbei religioase, au fost uciși. Edificiul a fost restaurat si modificat în anul 1947 și, în prezent, se află într-o dezolantă avansată de degradare, aidoma Hanului Neculescu.

Prăvăliile Hanului Evreilor (Neculescu) erau pline de marfă străină, la mare căutare fiind mirodeniile și fructele exotice, orientale

Nu putem decât să ne imaginăm viața plină belșug și culoare din curtea hanului Neculescu.

Prăvăliile erau pline îndeosebi de produse alimentare aduse de peste Dunăre, la care s-au adăugat apoi articole de drogherie, farmacie și cărți, aduse din Viena. Cele mai cerute erau mirodeniile, apoi untdelemnul, zahărul, orezul, măslinele, fructele aduse din Orient (smochine, stafide, alune, migdale, portocale, lămâi). De obicei aceste mărfuri erau aduse de negustorii străini, care le vindeau cu ridicata la negustorii cu amănuntul sau “cu paralâcul”.

De multe ori prețurile de vânzare a acestor mărfuri erau foarte mari, ceea ce a făcut ca stăpânirea să fixeze narturi (prețuri maximale) din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea ( Sursa: George Potra, “Istoria Hanurilor Bucureștene”.)

Brașoveni, rachieri, băcani, pescari, postăvari, găitănari, tutungii, bogasieri, mătăsari, precupeți, bragagii, măcelari, făinari, cafegii, marchidani capanlâi, sticlari, zarafi și hangii făceau parte din breslele orașului, între anii 1788 și 1800 existând peste 50 de bresle în București.

După moartea lui Alexandru Neculescu, hanul a fost împărțit între cei doi fii ai săi și a ajuns “în dărăpănare”

La moartea lui Alexandru Neculescu devenit clucer, hanul a rămas moștenire celor doi fii ai săi: Alexandru, căsătorit cu Elena Drugănescu, și Hristodor, căsătorit cu Elena Băbeanu.

Se vede însă treaba, că hanul nefiind împărțit, ci stăpânindu-l în comun, nici o parte nici alta n-a dat cuvenita atenție pentru întreținerea și repararea lui, când a fost cazul, pentru care motiv “ajunsese la mare dărăpănare din pricină că nu ne trăgea inima nici pă o parte nici pă alta a face trebuinciosul meremet, neștiindu-ne fieștecare partea noastră curată”. (Sursa: George Potra, “Documente privitoare la istoria orașului București, 1594-1821”, București, 1961).

Ambele părți văzând că lucrurile nu se pot îndrepta, la 26 octombrie 1817, au împărțit hanul în două, paharnicul Hristodor dând voie cumnatei sale, Elena Drugănescu, să-și aleagă partea care o dorește. Elena și-a luat partea care avea mai mult teren, iar cele șapte prăvălii cu camerele din spate le-a luat cumnatul său.

Ambii proprietari își luau angajamentul ca ulucile despărțitoare să le facă împreună, după cum și repararea lor când va trebui.

Elena Drugănescu și paharnicul Hristodor aveau, fiecare, prăvălii bogate și cârciumă cu pivniță

Actul de partaj este semnat de Elena Drugănescu (se pare văduvă), de fiul ei Constantin și de fratele ei Gheorghe Drugănescu, ca martori, iar Manole Gugiu dă adeverință la Departamentul de Șapte, unde se autentifică și întărește actul spre “a se păzi în veci nestrămutat”, că rămâne chezaș răspunzător dacă fiul său, Constantin Neculescu, nu va recunoaște vânzarea când va ajunge la vârsta de 25 de ani.

Elena Drugănescu, socotind că este mai practic, arendează partea ei de han pe trei ani, până la Sf. Dumitru al anului 1820, dată de la care n-a mai prelungit contractul fostului arendaș, nefiind mulțumită de el, și-și găsește un alt client în persoană lui Petre Maximovici, “sudit rusesc”

În contractul de arendare se menționează că hanul compus dintr-o cârciumă cu pivniță, cinci camere în spate, șopron cu scânduri și toată întinderea curțîi se dă cu chirie, pe trei ani, pentru 1100 de taleri anual, pe care arendașul să-i plătească cu trei zile înainte de începutul fiecărui an.

Și orice va mai face el pentru a lui trebuință, atât la cârciumă, cât și în curtea hanului, la împlinirea sorocului să ramâie pă seama dumneaei.

În primăvară anului următor însă, izbucnind Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, situația din țară devine tulbure, agravată de lipsuri, sărăcie și armată străină de ocupație, iar proprietăreasă fugită peste munți, la Brașov, nu mai poate să ia legătură directă cu arendașul și nici acesta nu caută nicio modalitate să-i plătească chiria.

Reîntoarsă la București, spre sfârșitul anului 1822 și văzând că, sub diferite pretexte și socoteli de cheltuieli nejustificate, arendașul nu vrea să-i plătească chiria nici pe anul al doilea, nici pe al treilea, îl reclamă la Consulatul respectiv unde-și găsește o parte de dreptate, iar mai apoi “cere să-și afle îndestularea” de la judecătoria Agiei, prin vechil fiul ei, Constantin, deoarece, acum se numește Topliceanu, probabil recăsătorită în timpul cât a stat la Brașov.

După cercetări și interogatorii de o parte și de alta, marele Agă, judecând pricina, găsește că jeluitoarea trebuie să-și primească banii chiriei pe doi ani, plus 150 de taleri prețul a 2000 de hârdaie de nisip pe care arendașul le-a scos din curte și le-a vândut cu câte 3 parale hârdăul.

În anaforeaua prezentată domnului Ghica Dim. Ghica, la 20 ianuarie 1823, marele Aga spune: Părerea mea într-aceasta-și chip este, iar hotărârea cea desăvârșită rămâne a să face de către înălțimea ta.

Suntem siguri că hotărârea Domnitorului a fost de a i se plăti Elenei Drugănescu (acum Topliceanu) suma ce i se cuvenea. În 1825, Elena Drugănescu locuia în Hanul Constantin Vodă, ocupând 4 camere pentru care plătea chirie, cu aprobarea boierilor caimacani.

Urmașii fiului Elenei Drugănescu, Constantin Neculescu, al căror nume nu-l cunoaștem, au renunțat la partea lor de han și pe locul lui, la sfârșitul secolului trecut, au construit o frumoasă și monumentală casă cu etaj care se poate vedea și astăzi.

Cealaltă jumătate de han alcătuită din șapte prăvălii cu etaj deasupra și camere în spate, cu anexe și curte mare, situat pe Podul Târgului de Afară, rămăsese în stăpânirea lui Hristodor Neculescu

În august 1823, Hristodor Neculescu căsătorind pe fiică-sa Marița cu căminarul Mavrodoglu, în afară de alte bunuri, îi dă ca zestre întreg hanul. Aceasta, împreună cu soțul ei, după 23 de ani de stăpânire “cu bună pace și fără vreo călcare de către nimeni”, rămânând văduvă și în strâmtoare de bani, pentru a-și plătit anumite datorii, vinde hanul lui Panait Nicolau pentru 75.000 lei “pe care i-am și primit pă toți deplin în mâinile mele”.

Se menționează în același timp că prin zapisul de vânzare i se dă cumpărătorului toate actele vechi, în număr de 40 “atingătoare de veche stăpânire și împrejurimile ce după vreme au avut hanul acesta”.

În 1846, hanul Neculescu se învecina în partea de apus cu stolnicul Constantin Neculescu (fiul Elenei Drugănescu), în partea de răsărit cu proprietatea clucerului Ianache Arion și cu Ulița Băltărețului, unde se afla poartă cea mare a hanului și fierăria, iar la nord cu Podul Târgului de Afară. La sud nu se mai învecina cu grădina bisericii Stelea, ci cu casele vistierului Ioan Lățeanu.

„Hanul Evreilor” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare.

Ce am mai scris se află aici:

• Destinul amar al Vilei profesorilor Perianu. Nepoata lor ne spune povestea casei cu prăjituri din Cotroceni, opera primei femei arhitect din București
• EXCLUSIV I Misterul seifului imposibil de deschis din Vila Gh. Tătărescu. Reședința din inima Bucureștiului a fostului premier poate fi vizitată pentru prima dată
• FOTO I Moștenirea lăsată Bucureștiului de prima femeie arhitect din țară. Povestea personalității care a cucerit breasla dominată de bărbați și minunata ei casă cu pălărie
• Gara Băneasa, simbol regal al Capitalei, e pe linie moartă. Deși are valoare uriașă, clădirea modernistă lipsește din Lista Monumentelor din București
• Palatul prezidențial din Neptun, unde soții Ceaușescu fugeau vara din București. Secretele faimoasei vile, dezvăluite de arhitectul care a proiectat-o
• FOTO I Mascaronii, misterioase chipuri care păzesc casele de epocă, adunați într-o colecție de o mare frumusețe. Cine e visătorul care inventariază fețele Micului Paris
• Renaște Casa Tattarescu, singura reședință în formă de han din București. Incredibila poveste a nepoatei marelui pictor, îngăduită de comuniști să trăiască în imobil până la sfârșit
• Blocul Gioconda, cândva cel mai înalt din București, și fabuloasa poveste a locului cu 300 de ani de istorie. Acolo a fost un Palat domnesc. De ce a fost demolat
• Casa lui Constantin Argetoianu, marele boier căruia nu i se cunoaște mormântul. Monumentul a fost proiectat de un “vechiu arhitect din București”
• “Casa cu marchiză persiană” s-a întors în viața Bucureștiului. A fost reședința generalului Argeșanu, supranumit “Ghiță Soldatul”, fost prim-ministru asasinat de legionari
• EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari
• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care