S-a găsit Kokoreç la Galata Midyeci, în București colț cu Istanbul

21 iul. 2023
9928 afișări
S-a găsit Kokoreç la Galata Midyeci, în București colț cu Istanbul

Îl întreb pe turc, zic:

– Bre, de când ai deschis Kokoreçăria asta?

– Deschis o lună și ceva, cam așa, zice el de colo.

– Și merge? Că ai aicea La Băiatu peste drum, ai Porcii Comozi, ai chinezesc, pizza, hipsteri, o grămadă.

– Merge. Am deschis pentru turci, știi? Și au năvălit românii. Câtă frunză, câtă iarbă.

Și am râs amândoi ca doi proști. Unul moldovean, altul turc. O singură plită, un rotisor, o tejghea și două mese afară. Ăsta e tot „arsenalul” turcului care a deschis în Amzei, pe strada Tache Ionescu nr.1 (vizavi de La Baiatu), ceea ce se numește Galata Midyeci. Dar a agățat și un rotisor cu Kokoreç acolo, să fie, iar românii au reacționat mai repede la mirosul de oaie decât la cel de midii. Clasic carpato danubiano pontic.

Încă nu mi-a fost dat să vizitez Turcia, de aceea am mers la pomul lăudat, mai ales că sunt mare fan oaie și, mai nou, organe. Dar gătite bine. Mă rog. Ca și tine, știu că Kokoreç este un simbolul culinar al Turciei, o mâncare tradițională turcească, populară și apreciată, preparată din măruntaie de miel (sakatat). Intestinele subțiri de miel de lapte sunt înfășurate pe o țepușă lungă și apoi coapte în voie, rezultând o textură fragedă și o aromă specifică, cu iz de oaie. De obicei, se mănâncă în sandvișuri (jumătate de pâine albă) sau în lipie cu diverse condimente și garnituri.

Meniul Galata Midyeci e foarte variat: poți savura midii, supă de fructe de mare, kofte, kavurma, calamari, Kokoreç, Zeytin Pane sau chiar Trilece, un superb desert turcesc cu 3 tipuri de lapte. Și pe toate le face 1 singur om! Unul!

Eu am comandat niște Kokoreç și niște Kofte Sultan Ahmed, să vedem ce poate. Între timp, au apărut doi turci și s-a încins discuția. Turca pare o limbă făcută pentru reclamații și galerii de fotbal. Cel puțin așa sună în urechile mele. Nici nu mai știu dacă sunt în Amzei sau în Istanbul.

Judecata de Acum

Kokoreç Galata Midyeci | 65 lei

Turcu meu a tăiat o felie de Kokoreç, a tocat-o frumos pe plită, a tăiat o roșie și le-a prăjit la un loc. Seul de miel se prelingea liniștit, totul se perpelea la un loc, frumos. Pac, a tăiat în două o jumate de pâine albă și a așezat-o la prăjit pe aceeași plită, între aromele de miel și roșie. Tot procesul e un spectacol, mai ales dacă prinzi și o conversație în turcă. La final, a așezat în pâine tot amestecul de carne și mațe prăjite și roșii, i-a dat o folie și ăla e Kokoreçul. Băi, bun! Gustos, ușor de mâncat, cu arome destul de intense de oaie, totul într-o jumătate de pâine albă și pufoasă. Iar dacă pui ca mine, un ayran lângă, experiența e completă. E o chestie pe care n-o recomand neapărat la ora 20:00 (ora la care am balotat eu), dar pentru fanii oaie e destul de mișto. Gustos al naibii Kokoreçu ăsta. Dar, dar, dar…65 de lei, să-mi fie cu iertare, mi se pare puțin cam mult. M-am gândit bine și cred că, în general, n-aș plăti mai mult de 35 de lei pe așa ceva. CEL MULT 40.

Sultan Ahmed Kofte la farfurie | 45 lei

Înseamnă 7 pârjoluțe de mici dimensiuni, din carne de vită 80% și oaie 20%, însoțite de salată, orez și niscavai cartofi. Și dacă Kokoreçul nu e pe gustul tău sau ție se pare prea scump, mergi pe Sultan Ahmed Kofte și pune și ayran lângă. E un combo cu care nu ai cum să dai greș neam veci pururi. Pur și simplu n-ai cum. Chifteluțe delicioase din carne proaspătă, gătite pe aceeași UNICĂ plită, cu garnitură de orez și o salată dulce acrișoară cum le place turcilor. Nu e un preparat picant, deci poate fi mâncat de către oricine. Tacâmurile, ce-i drept, sunt cam neîndemânoasă, de aceea îți recomand să le mănânci cu mâna, că nu moare nimeni. Sigur voi mai trece pe la Galata Midyeci pentru Sultan Ahmed Kofte. Hai că-mi plouă-n gură. Iar.

Total Galata Midyeci: 120, cu tot cu ayran.

O să mai mănânc pentru tine de la el: Da. Poate nu atât de des pe cât mi-aș dori, dar da.

Să ne fie de bine. Am mâncat și azi pentru tine.

Uite aici și pagina lui de Facebook.

Alte locuri pe unde-am mai mâncat pentru tine:

Cookies