PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos

Proiectul “Fosta Fabrică Luther” din București este dat drept exemplu de către arhitecții de la 112patrimoniu.ro, care l-au inclus în categoria rară și fericită de “bune practici”. Practic, patrimoniul industrial al fostei Fabrici de Bere Luther sau Grivița – cum era cunoscută în perioada comunistă – nu va fi demolat, ci va primi un mix nou de funcțiuni, care îl vor face autosustenabil. Arealul industrial de lângă Gara de Nord va fi transformat în lofturi, apartamente, spații publice cu restaurant, cafenea, aprozar și brutărie. Astăzi, la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat salvăriii patrimoniului orașului, aflăm cine au fost bavarezii care le-au dat bucureștenilor “cea mai bună bere din lume” și cum va fi revitalizată moștenirea lor extraordinară, cu clădiri Art Deco, istorie și poveste de excepție.

Din 1869, anul în care a fost fondată Fabrica de Bere Luther, și până la naționalizarea ei din 1948, bucureștenii au băut cea mai bună bere din lume. Nu probably the best beer în the world, ci chiar cea mai bună, pentru că acest titlu l-a primit brandul de bere al bavarezului Erhard Luther la Expoziția Universală de la Paris, din anul 1900. Un premiu menținut în timp prin inovații și investiții în instalațiile de bere din fabrica construită lângă Gara de Nord. Pentru un popor obișnuit să se răcorească mai mult cu vin și țuică, berea însemna o noutate.

“Lumea asculta concertele de muzici, cu bere proaspătă Luther, cu crenvurști, cu șuncă, unt și ridichi”

“Balurile de pe vremea lui Vodă Carol I erau ticluite ca reprezentațiile de la teatru și se desfășurau după regului (..). Pentru ceasurile serii, bucureștenii puteau să găsească astfel de distracții prin unele grădini ale orașului ori a celor două (mai târziu trei) fabrici de bere. Pentru muzică și pentru petreceri se mai ducea lumea cartierelor mărginașe la grădinile fabricilor de bere Luther și Oppler, iar mai târziu la aceea a lui D. Marinescu-Bragadiru (..). Lumea asculta concertele de muzici, cu bere proaspătă, cu crenvuști, cu șuncă, unt și ridichi. Tineretul dansa în jurul pavilioanelor, iar copiii se dădeau în leagăne, trăgeau la semn în figurine metalice și își încercau puterea pumnilor în fălcile umflate ale unor manechine anume făcute pentru asta”, astfel descriu ziarele de epocă atmosfera din grădina Fabricii de Bere Luther din Bucureștiul începutului de secol XX. Sursa Cezara Mucenic, Fabrica de bere Luther / Grivița Roșie, biblioteca-digitală.ro.

După moartea fulgerătoare a domnului Luther, Sophie, soția sa, se recăsătorește tocmai cu d-l D. M. Bragadiru, reprezentantul concurenței

Erhard Luther (1841-1890) avea 25 de ani când a venit în România, în anul 1866. S-a căsătorit cu Sophie Karltmayer și a ridicat Fabrica de bere Luther pe o parcelă situată între Șoseaua Basarabilor și strada Fălcoianu, fostă Rosetti. Fabrica producea bere, malț și gheață pentru conservare și, în scurt timp, s-a impus prin calitatea desăvârșită a băuturii; în anul 1883, domnul Luther a devenit furnizor brevetat al Curții Regale a României. După moartea neașteptată a domnului Luther, soția sa, Sophie a preluat conducerea afacerii. Din Anuarul Bucureștilor al anului 1894 aflăm că “forța productivă anuală a fabricii de bere este de 80.000 de hectolitri, în vastele sale pivnițe se află permanent un depozit de 600.000 până la 1.000.000 litri de bere dintre cele mai bune calități”, sursa Cezara Mucenic, Fabrica de bere Luther / Grivița Roșie, biblioteca-digitală.ro.

“În urma desfacerii căsătoriei dintre mine și d-l D.M Bragadiru, mi-am schimbat firma fabricei mele de bere în aceea de Sophie E. Luther”

Sophie se recăsătorește în anul 1894 cu reprezentantul concurenței, dl. Dumitru Marinescu-Bragadiru, la rândul său proprietar de mare fabrică de bere, pentru ca în luna martie a anului 1905 să o găsim cu căsătoria desfăcută. Cu această ocaziune doamna Sophie publică un “anunciu” în Revista Poporului. “Anunciu. Am onoarea a aduce la cunoștința generală că în urmă desfacerii căsătoriei dintre mine și d-l D.M Bragadiru, mi-am schimbat firma fabricei mele de bere în aceea de Sophie E. Luther, adică vechia firmă. Luîndu-mi așa dar libertatea comercială continui înainte cu fabricarea berei ce am întreprins timp de peste 30 de ani”. Căsătoria și desfacerea ei au fost ținta ironiilor bucureștenilor, ziarele de scandal publicând cu plăcere epigrame malițioase; chiar și Nenea Iancu Caragiale s-a făcut părtaș la corul celor care spunea că Sophie s-a căsătorit din interes, pentru afacerea cu bere, și tot din interes a divorțat. In anul 1905 fabrica trece în proprietatea fraților Carl și Eugen Czell, industriași din Sibiu, ca urmare a tranzacției de vânzare dintre Sophie și frații Czell, sursa Cezara Mucenic, Fabrica de bere Luther / Grivița Roșie, biblioteca-digitală.ro.

“Ca aspect este o curățenie exemplară atât a mașinilor, materialelor, butoaielor și sticlelor, precum și a lucrătorilor”

“Mașinile, zgomotul și fumul sunt departe de vecini. Fabrica are local propriu cu 10 corpuri de clădire toate în bună stare, latrine în mai multe părți și regulamentare. Curățenie este peste tot. Ca aspect este o curățenie exemplară atât a mașinilor, materialelor, butoaielor și sticlelor, precum și a lucrătorilor. Are medic al fabricii și lucrătorii sunt asigurați pentru accidente”, ne spune un act de inspecție a igienei din fabrică. Bombardamentele din 4 aprilie 1940 afectează aparatura de răcire și secția Fermentație a fabricii, apoi vine comunismul și Fabrica își schimbă denumirea în Grivița Roșie.

Moștenirea familiei Luther: clădiri valoroase pentru istoria patrimoniului industrial din București

Din moștenirea fondatorilor s-au păstrat trei clădiri istorice reprezentative pentru etapele prin care a trecut acest tip de industrie. Imobilele au fost incluse în Lista Monumentelor istorice, ca fiind valoroase pentru patrimoniul industrial local. La vremea ei, Fabrica de bere Luther a reprezentat unul dintre primele proiecte de mixed-use din Europa, care integra centre de producție, centre logistice, locuințe multifamiliale pentru angajați, casa austeră a fondatorilor de religie protestantă- Erhard și Sophie-, terase, berarii, spații publice, un teren de tenis. Acesta a fost trecutul; de aici încolo are cuvântul viitorul.

Cum arată viitorul fostei Fabrici de Bere Luther

Proiectul ”Fosta Fabrică”, dezvoltat de Luther Imobiliare, se construiește astăzi pe o suprafață de aproximativ 1, 2 hectare, prin restaurarea și conversia clădirilor monument care au supraviețuit în timp și construcția unor imobile noi. În Mălțăria cu arhitectură Art Deco vor fi 31 de lofturi (spații industriale convertite în spații de locuit) precum și funcțiuni publice la parter și la subsol. În Orzărie vor exista spații de birouri și co-working, instalații de bere, restaurant, cafenea, spații culturale, spațiu muzeal. În Corpul Administrativ, conectat cu Casa Luther, vor fi spații de birouri, brutărie și bistro, restaurant și wine bar. În clădirea nouă cu apartamente, la parter, vor fi food court, aprozar și salon de înfrumusețare.

“Luther nu a fost o simplă fabrică, a fost prima fabrică cu structura metalică din Europa”

Raluca Antonescu, manager de proiect: “Vorbim despre restaurare, consolidare și reconversie, deaorece clădirile vor capătă și o nouă utilizare pentru ceea ce a supraviețuit din fosta Fabrică de bere Luther. A supraviețuit timpului un ansamblu de patru monumente și un teren liber de orice construcție, care așa a fost de la bun început, pentru că acolo a fost hipodromul și terenul de tenis al Fabricii Luther. Luther nu a fost o simplă fabrică, a fost prima fabrică cu structură metalică din Europa și în acel proiect existau un hipodrom, un teren de tenis, un spațiu în care se puneau în scenă piese de teatru și o piațetă cu un obelisc minunat, care a fost demolat de comuniști. Au supraviețuit Orzăria, Mălțaria și casa Luther, imobilul auster în care au locuit fondatorii fabricii, Erhard și Sophie Luther. A mai rezistat și un zid foarte lung, spectaculos, pe strada Fluviului, care este rezultatul unei demolări făcute nu știm când exact. Acesta este ansamblul de patrimoniu care dă valoare proiectului nostru”.

“Escelenta bere Luther”, medalia de aur pentru cea mai bună bere din lume la Expoziția Universală de la Paris din anul 1900

Raluca Antonescu, manager de proiect: “Mălțăria are arhitectură Art Deco, de restaurarea ei se ocupă domnul dr. Ing Paul Ioan, care spunea că i-a fost mai greu să facă Mălțăria decăt Cazinoul din Constanța, la care a lucrat. Este o clădire foarte aparte. Și Orzăria are elemente de Art Deco; ambele sunt construite după anul 1920. Am lucrat cu trei istorici pentru studiul de arhitectură și pentru studiile istorice. Am găsit documente din care reiese că Sophiei Luther i se propune să crească producția de bere, dar ea refuză pentru că nu vrea să reducă înalta calitate a băuturii. În anul 1900, cu Sophia la conducerea fabricii, are loc marea Expoziție Universală de la Paris. De acolo avem trei albume, pe care autoritățile franceze le-au tipărit; sunt trei cărți imense, una dintre ele este puțin arsă și trebuie restaurată. De acolo aflăm faptul că eticheta de bere Luther primește Medalia de Aur pentru cea mai bună bere din lume. Abia după aceea apar articole și în presa din România, pentru că la vremea respectivă berea nu era încă în topul preferințelor bucureștenilor. După acest premiu, Gazeta Săteanul scrie:“A trebuit ca escelenta bere produsă la marea fabrică de bere a doamnei Sophia Luther să concureze în străinătate cu cele mai renumite beri din toate locurile și să dobândească medalia de aur la aceste expozițiuni, pentru ca această bere să-și poată ocupa locul ce pe drept i se cuvine. Numai după ce ne-au deschis streinii ochii, ne-am convins”.

“Valoarea proiectului este dată de aceste momumente, pentru că altfel ar fi fost doar un bloc nou lângă Gara de Nord”

B365.ro: Din ansamblul Fabrica de Bere Luther faceți o conversie cu un mix nou de funcțiuni. Practic, transformați ruinele în resurse profitabile.

Raluca Antonescu, manager de proiect: “Valoarea proiectului vine din aceste momumente, pentru că altfel ar fi fost doar un bloc nou lângă Gara de Nord. Este nevoie de o clădire nouă acolo, pe acel teren liber de construcție, la o retragere de aproximativ 40 de metri. Chiar și așa va fi o clădire dominantă. Noi ne-am gândit, am încercat ca blocul să nu domine monumentele, dar este prezent și ne asumăm construcția lui. Va avea o arhitectură care te duce cu gândul către mid-century modern design; am avut ajutorul arhitecților de la biroul de proiectare Tecon, fondat de arhitectul Bogdan Babici. Echipa de arhitecți a făcut o treabă extraordinară, împreună cu inginerii de la PC Construct, biroul fondat de profesorul Paul Ioan, care are o extraordinară expertiză în proiectare de structuri de monumente. Am găsit niște schițe care ne arată că exista o șină de tren care pleca din Gara de Nord, înconjura Orzăria, clădirea care este mai aproape de Podul Basarab, și se întoarcea la Gara de Nord. Pe o parte se descărcau cerealele și pe partea cealaltă se încărcau sticlele de bere și mergeau pentru distribuție în toată țara și către export”.

“În România nu există lofturi, la Fosta Fabrică vor fi primele; ne bucurăm că putem să facem dreptate acestui patrimoniu industrial”

B365. ro: Cum vor fi aceste lofturi?

Raluca Antonescu, manager de proiect: “În România eu nu știu să existe lofturi, aș vrea și eu să le văd dacă sunt, noi am căutat să le vedem în toată Europa. Loft, în strictul sens al cuvântului, înseamnă să iei o fabrică și să o convertești în spațiu de locuit. Nu știu să fie fabrici convertite în spații de locuit în România. Noi am mai căutat arhitectură industrială, ne-am uitat la Fabrica Bragadiru, la Fabrica de Pâine, care era aproape, pe Plevnei, dar nu a fost chip să încercăm să facem ceva cu ele pentru că acele clădiri erau și mai degradate decât ceea ce am găsit noi aici. Iar prețurile nu erau compatibile cu restaurarea, erau compatibile cu dat jos totul și făcut apoi blocuri de 12 etaje. Aici, la Fosta Fabrică, există un echilibru fin dar este foarte realizabil. Ne bucurăm că putem să facem dreptate acestui patrimoniu”.

“Credem că vom putea să venim cu ceea ce lipsea în București, cu această consistență dată de istorie; va există și foarte mult spațiu public amenajat”

B365. ro: Tot proiectul se învârte în jurul acestor clădiri istorice?

Raluca Antonescu, manager de proiect: “ Exact, de aceea ne-am și dorit să facem proiectul acesta. În anul 2017, când am achiziționat terenul, noi am ridicat niște drone să vedem cum arată toată această zona. Vorbim de o zonă care este lângă metrou, lângă Gară, lângă Dâmbovița. Am descoperit un fel de mare centru părăsit, deși se află realmente la zece minute de Piața Victoriei, într-o zonă foarte bună. Credem că vom putea să venim cu ceea ce lipsea în București, cu această consistență dată de istorie. Vom avea și foarte mult spațiu public. Proiectul de restaurare și reconversie este început, în afară de blocul de locuințe, de clădirea cea nouă. Înțelegem de ce se fac mai greu acest gen de restaurări și de ce se face mai mult fațadare. Am fost în mai multe capitale europene și am văzut mai multe dezvoltări de genul acesta, dar foarte puține restaurări. Legea permite să pastrazi doar fațada și, în rest, poți să faci totul nou. Au mai fost altfel de execuții în București, care nu sunt nereușite, dar au fost făcute într-un alt demers. Noi nu am dorit să avem doar o fațadare, ar fi fost ca și cum am fi încercat să vindem o caroserie goală”.

“Identitatea, istoria sunt resurse materiale care la rândul lor produc resurse, numai că într-un timp mult mai lung”

Raluca Antonescu, manager de proiect: “Să faci restaurare și să faci și dezvoltare, pe lângă faptul că este cumplit de costisitor, este și foarte greu de susținut ca business, dar nu este imposibil. Trebuie să începem să schimbăm mentalitățile. Dacă dezvoltatorul are mentalitatea să facă un proiect rapid, pe care să-l vândă imediat în Spania, acela nu este un dezvoltator care poate să gândească un proiect ca al nostru. Proiectul rapid nu ar avea transcendență, identitate, istorie; dispar o grămadă de alte lucruri care sunt cel puțin la fel de valoroase ca resurse și care, la rândul lor, produc resursă materială, numai că într-un timp mult mai lung”.

“Vor fi construite 31 de lofturi în Mălțarie, parterul este o minunăție superbă de șase metri înălțime, cu coloane și ferestre foarte frumoase”

Raluca Antonescu, manger de proiect: “Cel mai mult s-a lucrat până acum la Mălțărie. Noi estimăm că, din acest moment, va mai dura doi ani până când proiectul va fi definitivat. Vor exista foarte multe funcțiuni noi. Vor fi construite 31 de lofturi în Mălțărie, parterul este o minunăție superbă de șase metri înălțime, cu coloane și ferestre foarte frumoase. Vom reface o parte din instalația fabricii de bere pentru că ne dorim să invităm cât mai multe etichete românești, care au facilități de producție mai mici și fabrică bere, să preia prin rotație utilizarea acestei instalații pentru a face acolo rețetele lor”.

Proiectul “Fosta Fabrică” va avea un restaurant cu chefi tineri și muzică live, cafenea, wine bar, aprozar și brutărie

Raluca Antonescu, manager de proiect: “Acolo va fi un restaurant, care nu va avea un caracter de berărie clasică cu cârnăciori în meniu. Va avea un caracter dat de conceptul de fine dining al bucătăriei românești. Va exista și o cafenea, un wine bar, restaurant cu muzică live, o brutărie, un aprozar în care vor vinde 70 de fermieri români, care vor livra și legumele fresh pentru restaurante, dimineața. Toată investiția este făcută de noi, iar fiecare operator va veni doar cu echipa. Ca model de business, operatorii nu vor plăti o chirie; vor plăti o cotă parte din încasări. Astfel, ei devin partenerii noștri sau noi ai lor, în sensul în care ne asumăm împreună investiția. Cu alte cuvinte dacă ei fac bani, face și investitorul, dacă nu, nu. Va exista și un spațiu de tip muzeal în care toată istoria fabricii Luther va fi expusă; specificul locului trebuie respectat”.

“Structurile din metal au fost realizate de ingineri austrieci și sunt absolut fabuloase; vom păstra tot ce se poate, tot ce are valoare de arhitectură industrială”

Raluca Antonescu, manager de proiect: “Am găsit pe parcursul lucrărilor multe sticle de bere, cu eticheta de Luther, Bragadiru, sticle foarte interesante și frumoase. Am aflat că sticlele de bere ale Sophiei nu rezistau mai mult de două săptămâni, pentru că nu puneau în băutură conservanți, motiv pentru care berea avea un termen de valabilitate de numai două săptămâni. Am găsit sticle de bere foarte grele, au cel puțin o jumătate de kilogram. Vom păstra o parte din instalațiile care au supraviețuit, partea lor metalică, cu acele conuri care au 9 tone bucata. Structurile din metal au fost realizate de ingineri austrieci și sunt absolut fabuloase. Păstrăm tot ce se poate și are valoare de arhitectură industrială. Ne place mult să intrăm în mălțărie vara, pentru că acolo este extrem de multă răcoare. Pe partea din spate a mălțăriei a fost conceput un tunel de sus până jos care era facut să ventileze, să vânture cantitățile mari de cereale. Este o ventilație naturală foarte plăcută”.

“Orașele din Europa luminată au înțeles demult valoarea construcțiilor vechi și integrarea lor în ceva nou, foarte modern”

B365. ro: În ultimii ani asistăm la demolarea programată a patrimoniului industrial din București și din țară. Recent am scris despre ultimele două exemple, fosta Fabrică Aversa și IMGB. Ce pierdem prin aceste distrugeri?

Emil Ivănescu, președinte Ordinul Arhitecților din România, Filiala București: “Pierdem destul de mult. De fapt, este o negociere -mereu pierdută pentru oraș- între dezvoltarea antreprenorială și patrimoniu. Nu se înțelege, ceea ce orașele europene au înțeles demult, și anume că patrimoniul industrial -și patrimoniul în general-, împreună cu dezvoltarea de proiecte noi pot merge mână în mână. Și pot veni cu o plus valoare. Orașele din Europa luminată, ca să spun așa, și nu numai, au înțeles demult lucrul acesta. Mai nou, investitorii din orașele europene caută aceste situri industriale nu pentru a le demola, ci tocmai pentru a face ceva nou, fie că este un proiect imobiliar sau o zonă de business. Există multe moduri de a păstra ceva existent, nu în totalitate, dar să păstrezi măcar ceva. Să integrezi vechiul în ceva nou și să dai această valoare, pe care numai colaborarea dintre patrimoniu și modernitate poate să o dea”.

“Fosta Fabrică este un proiect de impact european; investitorii puteau să dărâme construcțiile vechi dacă doreau, dar nu au făcut-o”

Emil Ivănescu, președinte OAR- Filiala București: “Din fericire pentru București avem și câteva exemple de bune practici de urmat pentru reabilitarea fondului construit vechi și combinarea lui cu intervenții ultramoderne, vandabile pe piață. Este exemplul fostei Fabrici de bere Luther. Acolo, antreprenorii și dezvoltatorii au fost luminați când au luat acele clădiri de patrimoniu și le-au transformat în ceva nou. Puteau să le dărâme dacă doreau, dar nu au făcut-o, ba din contra construiesc apartamente, iar construcțiile de patrimoniu vor fi transformate în lofturi, adică în locuințe de lux, care se află la mare căutare în toată lumea. Iată că avem un proiect de impact european în București. Pentru că dezvoltatorii au avut un pic de răbdare, nu au dorit să dea faimoasele tunuri, așa cum se dădeau în anii ’90. De fapt aceasta este problema: în realitate oricine își dă seama că avem un patrimoniu industrial valoros, care poate fi reabilitat, dar unii doresc să dea tun după tun, după tun. Și cine pierde? Pierde orașul, în primul rând; și pierde administrația, toți pierdem. Aceasta nu se înțelege. Mai ales în contextul în care UE pune accent și oferă fonduri pentru reabilitarea fondurilor construite și reutilizarea lor. Concepul de New Bauhaus și alte concepte asemănătoare sunt gândite exact pentru a revalorifica aceste situri și pentru a lucra cu ele”.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții

• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele

• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele