“Romarta Copiilor”, blocul socialist de pe Calea Victoriei, a fost cândva un templu al cărții. Cine a inventat brandul “Romarta” și cum a fost deturnat

Blocul Romarta Copiilor, cu faimosul său magazin universal cu articole pentru cei mici, a fost edificat la sfârșitul anilor ’50 ca o construcție “plombă” pe Calea Victoriei.

Pe locul edificiului, realizat în stil modernist socialist, se afla Palatul Editurii Cartea Românească, cea mai mare și mai importantă editură din Bucureștiul interbelic și din Romania, edificiu distrus de bombardamentele aliaților din 4 aprilie 1944.

Romarta (artă românească), prima consignație de carte deschisă de marele colecționar Krikor H. Zambaccian pe Calea Victoriei

Bombardamentele aliaților din aprilie 1944, de la mică înălțime, au țintit zone emblematice ale Bucureștiului. Au avut de suferit: Cercul Militar, sediul ziarelor din Sărindar (Palatul Universul), Teatrul Național, zona Câmpineanu-Brezoianu, Cișmigiu, Ateneul Roman, corpul central al Universității, etc.

Blocul ”plombă” socialistă, numit inițial “Magazinul Copiilor”, a fost impus intr-o zonă dominata de clădiri interbelice de mare valoare arhitecturală, precum Palatul Cercului Militar, Casa Capșa, Grand Hotel du Boulevard, Hotel Capitol (fost Luvru).

O irezistibilă carte poștală, învechită de timp, surprinde spiritul și farmecul de pe Calea Victoriei, drumul  tuturor întâlnirilor. Un îndrăgostit îi trimite domnișoarei Relly o vedere LOCO cu textul:

Fruntea albă-n păru-ți galben / Pe-al meu braț încet s-o culci / Lăsând pradă gurii mele / Ale tale buze dulci.

“La proiectarea blocului s-a ținut seama de stilul arhitectonic al clădirilor din jur”, ceea ce nu este adevărat

O imagine rară Agerpres, realizată în primăvara anului 1959, ne arată șantierul “Romarta Copiilor”. Ziarele regimului descriau apariția blocului și subliniau faptul că arhitecții vor ține cont de țesutul istoric construit, existent în jur.

În bloc aveau să primească repartiție comuniștii de nădejde, cadre bine poziționate în structurile noii puteri.

Locul acesta, de la întretăierea bulevardului 6 Martie cu Calea Victoriei, este unul din cele mai animate colțuri din capitală. Blocul va avea 151 de apartamente și un mare magazin universal cu articole pentru copii. Magazinul, care va cuprinde subsolul -pe doua nivele – parterul și mezaninul – va fi una din cele mai moderne unități comerciale din capitală.

Apartamentele de două și trei camere, cu dependințele necesare, vor avea balcoanele interioare colorate în alb. Fațada din jur va fi învelită cu piatră de culoare închisă. Tot din aceeași piatră vor fi și coloanele masive care înconjoară clădirea. La proiectarea blocului s-a ținut seama de stilul arhitectonic al clădirilor din jur.

Magazinul are la mijloc un hol uriaș, înconjurat de scări circulare. Întregul magazin va fi înconjurat, la nivelul mezaninului, cu coloane de piatră, în spatele cărora vor fi vitrine mari, luminoase. Cele patru laturi ale clădirii vor forma la mijloc o curte interioara de aproape 400 mp, în care se va amenaja o grădiniță cu flori și arbori ornamentali”, (sursa Simply Bucharest, simplybucharest.ro).

De la Romarta Copiilor aveau sa primească cei mici marfă (uneori luată “pe sub mână”), jucării, haine, chiloți și maieuri tetra, teniși de Drăgășani, rochițe, jocuri cum ar fi “Construiți case”, locomotive, vagoane, cuburi Arco, jocuri de construit “Conbino”, “Plasticon”, teleferice, “Nu te supăra, frate”, Piticot, Marocco, jocul cu bețe care putea fi jucat si cu chibrituri, Titirobil, Șah chinezesc, garnituri de mobile pentru păpuși și bucătarii pentru fetițe, etc.

Romarta, un brand deturnat. De la consignație de carte și editură la magazin unde se vindea păpușica “Ilenuța tractorista”, îmbrăcată în salopetă albastră

Mare colecționar și critic de artă, Krikor H. Zambaccian a alcătuit una din cele mai bogate și mai valoroase colecții de artă din Romania. Pentru a o pune în valoare, în anii ’40, Zambaccian a construit special casa în care sunt azi expuse picturi, sculpturi, grafică și mobilier adunate pe parcursul unei jumătăți de secol.

Atât colecția cât și muzeul au fost donate de Zambaccian statului român în 1947, prilej cu care colecționarul a fost primit în Academia Română. Krikor H. Zambaccian a inventat brandul “Romarta”, un loc care promova arta românească, de unde orice putea să cumpere artă la prețuri accesibile.

Palatul Editurii Cartea Românească domina colțul de pe Calea Victoriei. Editura a fost naționalizată și desființată în 1948

Editura Cartea Romaneasca și-a construit notorietatea în perioada interbelică și reprezenta o interfață social-culturală a PNL( principalul finanțator al întreprinderii).

Editura pentru care Sadoveanu sau Rebreanu au fost autorii de frunte a avut o existență fracturată: în iunie 1948 intra sub spectrul naționalizării, astfel încât, din centenarul său lipsesc aproximativ 20 de ani de activitate editorială-editura reânființându-se în 1969, ca Editură a Uniunii Scriitorilor. Marin Preda a reorganizat editura, cel care a debutat, în aprilie 1948, la Cartea Românească cu volumul “Întâlnirea din Pamânturi”.  (Sursa: Dan Gulea, România Literară, 2019).