România negociază cu Moscova repatrierea tezaurului

Șeful diplomaţiei a precizat, conform Rtv.net, că, în urma discuţiilor din 9 iulie cu omologul rus, Serghei Lavrov, privind necesitatea reluării activităţii Comisiei bilaterale româno-ruse care studiază problemele care provin din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv chestiunea Tezaurului, partea română a trimis o serie de propuneri părţii ruse.

Pe de altă parte, ministrul a spus că există „nişte dificultăţi obiective” legate de restructurarea părţii ruse a comisiei bilaterale. El a precizat că România face demersuri în continuare pentru reluarea activităţilor Comisiei îngheţate de mai mulţi ani.

„Sunt, se pare, dificultăţi obiective, ceea ce nu înseamnă că partea română nu rămâne extrem de activă pe această temă. De altfel, săptămâna trecută, noi ne-am reunit, partea românească, diferitele instituţii, reprezentanţi, colegii din Ministerul de Externe, am fost şi eu prezent la o parte a şedinţei noastre de pregătire, partea română şi pot să vă spun că vom face în continuare demersuri. Această comisie se va reîntâlni, este o decizie politică luată la nivelul miniştrilor de externe român şi rus, iar în ceea ce priveşte partea română, este şi mai tânără şi mai încăpăţânată şi are energia necesară să rămână ferm angajată pe această direcţie”, a subliniat ministrul de Externe.

La 9 iulie, Corlăţean declara, pentru MEDIAFAX, că a propus părţii ruse, în vizita oficială la Moscova, reluarea lucrărilor comisiei mixte privind problemele istorice, inclusiv cea a Tezaurului, primind deschidere pentru fixarea unei date clare a viitoare reuniuni a comisiei.

Este vorba despre tezaurul care a fost trimis în Rusia în timpul primului război mondial și care nu a mai fost niciodată returnat în întregime. El includea tezaurul Băncii Naționale a României, valori aparținând unor diverse bănci românești private, societăți comerciale, persoane particulare, colecții de artă, bijuterii, arhive, etc. Toate acestea au fost transportate din România spre Rusia țaristă în timpul primului război mondial, cu scopul de a fi adăpostite de armatele Puterilor Centrale, care ocupaseră o parte însemnată a României și amenințau să ocupe întreg teritoriul național. După Marea Revoluție din Octombrie și preluarea puterii de către comuniști, sub conducerea lui Lenin, proaspăt instalata putere sovietică a sechestrat tezaurul și a refuzat restituirea acestuia. Aceasta a fost parțial restituit, în trei tranșe separate, în anii 1935, 1956 și 2008, ca un semn de bunăvoință al sovieticilor și ulterior al rușilor. Dar cea mai mare parte din tezaur a rămas nerestituit.