Rogobete apără episodul de panică provocat când a anunțat „celulă de criză în spitale din București” pentru un avion care s-a întors pe Otopeni: „Asta e responsabilitatea!”

Aseară târziu, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ne anunța aseară, extrem de precipitat, un fel de catastrofă iminentă: într-o postare cu multe semne de exclamare (din cele roșii, de alertă), domnul ministru scria pe Facebook că un avion cu 186 de oameni la bord se întoarce de urgență la București, la Aeroportul Otopeni.

Totul părea dramatic precum în seria „Dezastre în aer” de pe National Geographic, când rămân avioane fără motoare după decolare sau pățesc te miri ce alte defecțiuni extreme: dl. Rogobete a scris apăsat că, „pentru a preveni o situație critică” și „pentru a asigura, dacă situația o impune, o coordonare rapidă și eficientă”, a convocat, la Ministerul Sănătății, o celulă de criză cu principalele spitale de urgență din București.

Avionul, care era a al companiei HiSky, s-a întors, avea și aripile, și motoarele la locul lor, și pasagerii teferi. Ce se întâmplase? Pilotul aeronavei, care decolase spre Hurghada, a sesizat activarea unui senzor de presurizare și a cerut să revină la Otopeni.

• UPDATE| Un avion a aterizat de urgență pe Aeroportul Otopeni. Rogobete: „Echipajele medicale s-au retras”

Ministrul Sănătății este singurul oficial care a lansat alerta în postări succesive pe Facebook; după ce situația s-a clarificat, reacția lui Alexandru Rogobete a fost intens dezbătură și considerată excesivă.

Că ar fi vorba, de fapt, despre o atitudine de genul „Ia priviți ce vigilent sunt și cum muncesc, inclusiv duminică noapte!”

Spre miezul nopții, domnul ministru a mai scris o postare, de astă dată să-și apere propria mobilizare.

Rogobete, despre celula de criză pe care a convocat-p pentru avionul întors la Otopeni

La miezul nopții, dl. Rogobete, văzând că „lucrurile se încing și apar tot felul de comentarii”pe marginea reacției sale, a dorit să „lămurească un lucru simplu”, printr-o nouă postare pe Facebook:

Haideți să lămurim un lucru simplu: ce ne dorim, de fapt? Să fim pregătiți atunci când apare o potențială situație de criză? Sau să stăm liniștiți și să fim, din nou, surprinși? Am fost informat că un avion cu 180 de pasageri la bord s-a depresurizat și se întoarce la Otopeni. În acel moment nu existau alte date certe. Se știa doar că aeronava trebuie să survoleze pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare. A făcut acest lucru aproximativ 40–45 de minute și, din fericire, a aterizat în siguranță. Doamne ajută că totul s-a încheiat bine.

A mai spune că rolul său, ca ministru al Sănătății, „nu este să reacționeze după ce se întâmplă ceva grav”, ci să fie ” pregătit înainte”:

Într-un scenariu negativ, vorbeam despre posibilitatea unor victime multiple. Iar victimele multiple nu se tratează pe pistă. Se tratează în spitale. Spitale care, în acest moment, funcționează cu un grad de ocupare de peste 90%. Asta înseamnă organizare și coordonare din timp, nu improvizație. Am convocat spitalele de urgență din București într-o celulă de criză. Le-am informat, le-am pus în alertă și am asigurat coordonarea necesară. Am menținut legătura directă cu Aeroportul București, Ministerul Transporturilor și Departamentul pentru Situații de Urgență. Asta înseamnă responsabilitate.

Ministrul Rogobete mai spune că, ceva: chiar și cu o aterizare în siguranță la Otopeni, ar fi putut exista pasageri „cu hipoxie, atacuri de panică sau alte probleme medicale care necesitau spitalizare” și că era nevoie să „să fim pregătiți”.

A spune că am creat panică pentru că am informat public și am pus sistemul în alertă este complet absurd. Informarea înseamnă transparență. Iar transparența, într-o situație potențial critică, înseamnă încredere. Îmi asum decizia de a reacționa prompt. Îmi asum decizia de a comunica. Pentru că prevenția și pregătirea nu sunt motive de scuză, sunt obligații. Este dezamăgitor ca, atunci când îți faci treaba la timp, să fii acuzat că ți-ai făcut treaba.