Robert Negoiță, urmărit penal pentru omor din culpă, în dosarul accidentului de la Biblioteca Națională

Primarul S3, Robert Negoiță, este, oficial, suspect de omor din culpă în dosarul accidentului de muncă de la Biblioteca Națională, scrie Buletin de București, care citează surse judiciare.

Primarul Negoiță a fost citat la Parchet,  unde i s-a comunicat calitatea de suspect. Dosarul este instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 3 și de polițiștii de la Serviciul Omoruri. 

Tragedia de pe șantierul de la Biblioteca Națională

În august 2021, pe un șantier de pe un teren al Ministerului Culturii, aflat  lângă Biblioteca Națională, un mal de pământ s-a prăvălit peste șase muncitori. Doi dintre ei au murit.

Firma care executa lucrările aparține primăriei Sectorului 3, iar investigația care a urmat tragediei a venit cu concluzia că, pe acest șantier, nu erau respectate măsuri elementare de siguranță a muncii. Era un anunț făcut de Alin Stoica, la acea vreme prefect al Capitalei.

Lucrarea respectivă nu era autorizată, nu erau luate măsurile elementare de siguranţă pentru asigurarea şantierului respectiv şi pentru protejarea lucrătorilor. Evident că ITM, după ce va face ancheta, va vei cu rezultatele fnale şi va identifica toate neregulle. Este un exemplu despre cum nu trebuie făcute lucrurile, pentru că, până la urmă, este o companie municipală care ar trebui să fie un exemplu.

În plus, tot după accident,  Inspectoratul de Stat în Construcții  a constatat că firma primăriei S3  executa lucrări fără să aibă  autorizație de construire emisă în prealabil. 

Controale, amenzi și anchete penale

Tot după accident, Garda de Mediu București a dat amenzi de 95.000 de lei Primăriei S3 și firmei de construcții, după ce inspectorii de mediu au fost descoperite mai multe nereguli pe şantierul unde au murit doi oameni:

Am constatat că se efectuau lucrări care necesitau reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului şi pentru care nu existau asemenea acte. Am sancţionat operatorul pentru acest aspect şi, de asemenea, i-am impus ca măsură complementară aducerea terenului la starea iniţială.

Și, pentru ca lucrurile să fie și mai greu de înțeles,  Ministerul Culturii a negat că ar avea cunoștință de lucrările executate pe terenul său.