RMCG le-a plătit excursii în Las Vegas și la Rio de Janeiro mai multor funcționari ai statului

În iulie 2003, Mihail Ianăș, fostul șef al ANRM, înființa o nouă firmă la București – Regal Petroleum SRL – companie ce își propunea să intre pe piața gazelor din România. Omul pentru care Ianăş a înfiinţat firma este miliardarul român Vasile Frank Timiș, fondatorul afacerii Roșia Montană, scriu jurnaliştii de la RISE Project.

Timiș era, de aproape un an, președintele executiv al nou înființatei firme Regal Petroleum PLC, Londra. Cu patru ani mai devreme, în 1999, tot Ianăș semnase, în calitate de președinte ANRM, licența pentru exploatarea aurului de la Roșia Montană în favoarea lui Timiș și a companiei de la Roșia Montană.

La câteva zile după ce Regal Petroleum și-a deschis filiala la București, Ianăș a fost numit administratorul filialei Regal Petroleum din București, pe care a condus-o până în 2012.

În 2004, Regal Petroleum a concesionat de la ANRM importante suprafețe de teren în Suceava și Bârlad – arealuri sub care Chevron caută astăzi gaze de șist. Între timp, subsidiara din România a Regal Petroleum și-a schimbat numele în Zeta Petroleum și îl numără printre acționari pe Ovidiu Tender, partenerul tradițional de afaceri al lui Frank Timiș și nașul de cununie al acestuia. Tender a făcut parte, la sfârșitul anilor ’90, și din Gabriel Resources, firma care deține RMGC.

Timiș, firmele sale și asociații săi ajunseseră la începutul anilor 2000 să dețină licențe de explorare sau exploatare pentru aur sau gaze naturale pe suprafețe imense din teritoriul României.

Pe 8 mai 2000 Ianăș, în calitate de șef al ANRM – instituția statului cu rol de arbitru pe piața zăcămintelor – a semnat un act care a modificat licența de exploatare acordată cu un an în urmă pentru exploatarea aurului de la Roșia Montană. Ca și licența, actul adițional este confidențial, nefiind publicat până acum. Ceilalați doi semnatari ai documentului sunt reprezentanții firmelor din proiect – RMGC și compania statului, Minvest.

Întreaga operațiune poartă denumirea de „transfer de tehnologie” și, conform documentului, lista persoanelor din Guvern și din ANRM care pleacă la conferințe sau forumuri internaționale este aprobată de RMGC. Plățile secrete trebuie acordate anual pe toată durata proiectului şi sunt în vigoare și azi.

Anual, RMGC s-a obligat să suporte minim 5.000 de dolari pentru deplasările interne sau externe ale funcționarilor guvernamentali.

Ianăș a negociat și semnat din partea statului sponsorizările, cuprinse în actul adițional al licenței de exploatare din anul 2000.

Contactat de RISE Project, Ianăș a confirmat plățile din document, dar susține că ele au fost legale.

Potrivit fostului oficial al statului, transferul de tehnologie înseamnă și „echipamente, calculatoare etc.” Însă, în documentul semnat de Ianăș nu figurează calculatoare sau alte echipamente, ci doar programe de instruire, în țară și în străinătătate, pentru funcționarii ANRM și pentru oameni din Guvern.

ANRM a confirmat faptul că mai mulți funcționari ai agenției statului au participat la o expoziție minieră la Las Vegas pe banii RMGC, într-un răspuns oficial către RISE Project. Trei membri din conducerea agenției au petrecut opt zile în toamna anului 2000 în Las Vegas: Sorin Horia Rădulescu, vicepreședintele ANRM, Gicu Boroși și Laurențiu Bogatu, ambii directori generali în ANRM. Potrivit agenției, RMGC a plătit transportul, cazarea și diurna pentru cei trei oficiali ai ANRM.

Laurențiu Bogatu figurează într-o anchetă penală privind modul în care Timiș a obținut drepturile de explorare asupra zăcământului de la Roșia Montană. RISE Project a obținut o notă a Parchetului privind dosarele penale în care Timiș era acuzat de fapte grave: lezarea siguranței naționale prin coruperea mai multor oficiali ai statului român în scopul obținerii dreptului de a exploata zăcământul de la Roșia Montană și din alte perimetre aurifere.

În același an, Marian Munteanu, căruia ANRM nu-i divulgă funcția, a mers la Congresul Mondial de Minerit din Rio de Janeiro, timp de 11 zile, iar RMGC a suportat costurile cu cazarea, transportul și diurna.

Mihail Ianăș susține și el că toate companiile care au licență de exploatare în minerit sau petrol contribuie cu bani la acest program.

Conform documentului confidențial, compania privată are ultimul cuvânt în selectarea funcționarilor care plecau în deplasări pe banii ei. Ianăș afirmă însă că în document este o exprimare nefericită și că președintele ANRM aprobă cine pleacă în astfel de vizite. „Ce nu nu se cheltuia într-un an se raporta automat pentru anul următor. Au fost și 5.000 de dolari într-un an și 15.000 de dolari cred. Oricum, după 2003, când a fost promulgată noua lege a minelor, banii erau virați într-un cont special în cadrul programului de transfer de tehnologie”.

Pe lângă vizitele celor patru funcționari, ANRM mai susține că RMGC a mai plătit încă 4.498 de dolari pentru ca agenția să cumpere „servicii pentru denominarea monetară a bazei de date existente”.

„Este evident că suntem în situația unui conflict de interese, fiindcă ANRM are rol direct în acordarea licențelor și a unor avize necesare RMGC, neputând sa aibă nici un tip de relație contractuală directă cu RMGC pe perioada în care este implicată în acordarea licențelor și avizelor. Transferul tehnologic este prevăzut în multe acte de licență, dar se referă la momentul când, de exemplu, o companie transferă statului o parte dintre suporturile electronice si mediile de redare (ex.: servere pentru bazele de date stocate), sau aparatura specifică care a fost folosită si pe care compania o donează statului printr-un organism al sau (ANRM) la retragerea dintr-un perimetru. În mod cu totul eronat și ilegal în toata Europa și probabil și la noi (nu sunt jurist) transferul tehnologic a fost cuantificat și extins la deplasări controlate de RMGC ale staff-ului ANRM și din Guvern. Cred sincer că această problemă este de competența Parchetului, fiindcă în multe state ale lumii, chiar și de prin America de Sud, este considerată act de corupție”, a spus Ștefan Marincea, directorul general al Institutului Geologic al României.

Întreaga investigaţie o găsiţi pe riseproject.ro.