Renașterea Conacului Oteteleșanu. Faimoși pentru baluri răsunătoare și terasa boemă din inima orașului, Oteteleșanii au marcat viața mondenă a Bucureștiului

În amintirea vechiului București au rămas balurile din saloanele Elenei Oteteleșanu, evenimente de prestigiu european, unde veneau chiar și capete încoronate, simbol al rafinamentului și al vieții mondene în Capitala sfârșitului de secol al XIX-lea.

Faimoasă a fost și Terasa Oteteleșanu, imaginea unui oraș efervescent, dornic de petreceri, pe locul căreia avea să se ridice Palatul Telefoanelor, primul zgârâie-nori din București.

Cum a ajuns Conacul Oteteleșanu, unde-a venit chiar și Regele Carol I împreună cu prințul Leopold de Hohenzollern, “Corpul M” al Institutului de Fizică Atomică de la Măgurele

Uitată și neștiută este însă istoria Conacului Oteteleșanu de la Măgurele, reședința aristocrată înconjurată de un vast parc, amenajat în stil romantic de Karl Meyer, peisagistul și creatorul parcului Cișmigiu.

O poveste cu lac și castel care l-a inspirat pe Mihai Eminescu, loc pe unde au trecut prinți și mari personalități. Boierului Iancu Oteteleșanu nu i-ar fi trecut nicio clipă prin minte ideea că minunatul lui castel de la Măgurele va deveni, peste timp, sediul Institutului de Fizică Atomică.

“Castelanii au avut fantezia de a petrece sărbătorile în această magnifică reședința”

În 1882, în rubrica sa mondenă, Claymoor, credinciosul cronicar al saloanelor Elenei Oteteleșanu descrie serbările care aveau loc la conacul de la Măgurele.

De ce trebuie să evoc melancolic epoca dispărută a serbărilor de la Măgurele? La porțile Capitalei se înalță, în mijlocul unui parc, încântătorul castel de la Măgurele, ale cărui ziduri păstrează încă ecoul unei petreceri splendide date în cinstea Alteței Sale Regale prințul Leopold de Hohenzollern.

Într-o iarnă, castelanii au avut fantezia de a petrece sărbătorile în această magnifică reședință. Toată lumea ține minte faimosul bal de Sf. Ion, de la Măgurele, pe o ninsoare minunată.

Obișnuiții salonului din București voiseră, în ciuda frigului și a crivățului, să aducă omagii domnului și doamnei Oteteleșanu. Amintim doar două aceste sărbători din perioada de glorie a castelului spre a nu mai stârni amintiri triste. Azi, din păcate, generozitatea castelanei a abandonat publicului zgomotos de duminică vastele peluze și alei de nisip fin pe care au pășit atâtea Cenușărese aristocratice. Timpuri trecute, splendori dispărute. O, soare apus departe în zare. (Sursa: Cristiana Trică, “Povești din Bellu, pg. 127).

Prin dorința testamentară a lui Ion Oteteleșanu, Conacul a devenit Institut de fete sărace și, din 1954, sediul Institutului de Fizică Atomică

Conacul Oteteleșanu, ansamblu-monument din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cuprinde conacul propriu zis (denumit azi blocul M din cadrul IFA), parcul Oteteleșanu și biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Parcul a fost reamenajat în anul 1945, se remarcă prin gradul impresionant de împădurire și cuprinde „altarul” sau „chioșcul” lui Mihai Eminescu, „lacul lui Eminescu” și bustul poetului sculptat de Mihai Onofrei în anul 1950.

Ion (Iancu) Oteteleșanu lasă prin testament toată averea Academiei Române pentru înființarea unui Institut de fete sărace, iar Ioan Kalinderu și Ion Câmpineanu, executori testamentari, deschid Institutul “Ion Oteteleșanu” (1880-1894), desființat în 1948.

Conacul a fost modificat în perioada 1945-1950 pentru Institutul de Fizică Atomică, fiind înlăturate unele din elementele de arhitectură. Biserica “Sfinții Împărați Constantin și Elena”, ctitoria lui Ioan și Elena Oteteleșanu, a fost zidită în anii 1851-1853 și pictată în stilul renașterii de Gheorghe Tattarescu.

Mai jos interviu cu Cristiana Trică, autoare a volumelor “Povești din Bellu” 1 și 2, editura Vremea, despre moștenirea Oteteleșanilor lăsată Bucureștiului, istoria unei familii remarcabile.

Conacul și parcul Oteteleșanu, inspirație pentru poetul Mihai Eminescu

Ioan Slavici își amintește în Jurnal despre trecerea lui Mihai Eminescu prin parcul cu heleșteu al conacului Oteteleșanu.

La vremea aceea cea mai apropiată din grădinile de la Filaret și totodată și cea mai vestită din aceste grădini boierești era cea de la Măgurele a lui Otetelișanu, care era deschisă pentru bucureșteni. Mă duceam acolo de cele mai multe ori cu Eminescu, mai ales după amiază, și stăteam până spre miezul nopții, căci plină era grădina, mai ales serile, când luna își revarsă lumina peste lac și peste luminișuri, încât parcă te aflai pe celălalt tărâm, între smei, zâne și feți frumoși. Aici stă castelul singuratic oglindindu-se în lacuri, aici e terasa cu liane, aici erau somnoroasele păsărele, tot aici era și teatrul de păpuși și zvonul de vorbe omenești. (Ioan Slavici, Jurnal 1909).

Cristiana Trică: Conacul se află acum în administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor. Mai păstrează o vagă legătură cu intențiile donatorului în sensul că a rămas, totuși, un loc de învățătură.

Conacul găzduiește, mai precis, Centrul Internațional de Formare Avansată și Cercetare în Fizică (CIFRA), care face parte din rețeaua UNESCO și este destinat oamenilor de știință din țările Europei Centrale și de Est și din țările în curs de dezvoltare.

Conacul Oteteleșanu a fost restaurat și consolidat. “Din punct de vedere arhitectural, monumentul face parte dintr-o serie de reședințe aristocratice pe cale de dispariție în România”

“Castelul Ion Oteteleșanu-Consolidare, restaurare, restituire” este proiectul semnat de arh. Cristina Olga Gociman și arh. Ruxandra Nemțeanu și prezentat la Anuala de Arhitectură, 2019.

Din punct de vedere arhitectural, conacul face parte dintr-o serie de reședințe aristocratice pe cale de dispariție în România: reședințe nobiliare înconjurate de parcuri în stil romantic, amenajate în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Proiectul și-a propus consolidarea și restaurarea clădirii existente în sensul restituirii conformării anterioare, considerată cea mai valoroasă, cea din perioada Kalinderu-Slavici (1893-1894), conservată în imaginile din monografia lui Slavici, combinată cu reconstituirea ferestrelor bifore de la etajul 2 și a fațadei sudice din imaginea lui Dushek-tatăl (1863-1868).

Reconfigurarea actuală se bazează pe o varianta mixtă, provenită din coroborarea a două faze istorice, dar care dau forma cea mai semnificativă arhitecturală, purtată de-a lungul timpului de castel, și anume etapa Oteteleșanu (1863-1888) și etapa Kalinderu-Slavici (1888-1908). Ideea reconstituirii holului central de onoare ca un miez de lumină, așa cum exista în multe castele din epocă, a creat o zonă de un puternic interes arhitectural în interiorul clădirii, arată arhitectele Cristina Olga Gociman și Ruxandra Nemțeanu în prezentarea proiectului.

“În epoca renașterii Olteniei boierii Otetelișeni aveau un cuvânt greu de spus atât prin averile lor cele mari, cât și prin aplecarea către educație pe care o insuflau și urmașilor trimițându-i la învățătură în marile centre universitare europene”

B365: Cristiana Trică, cine au fost Otetelișanii? Oteteleșanu sau Otetelișanu?

Cristiana Trică: Otetelișanii sunt boierii de la Oteteliș, din Vâlcea, unde un Radu postelnicul este pomenit pe la 1550. Așadar, având în vedere numele moșiei, clarificăm și numele familiei!

Forma Oteteleșanu apare însă frecvent în corespondența vremii și, mai târziu, pe firma terasei Ottetelechano de unde se vede că așa îi numeau contemporanii din București pe acești minunați boieri olteni.

Nu spun minunați întâmplător, ci pentru că ei chiar așa au fost: mândri, iubitori de carte și credincioși. Au lăsat moștenire școli și biserici care încă există. Colegiul Național ”Elena Cuza” din Craiova, de exemplu, a fost la origini Pensionatul de fete Lazaro – Otetelișanu, înființat la 1833. Biserica Sf Ilie, a doua biserică de zid din Craiova este ctitoria de la 1720 a lui Ilie Otetelișanu.

Marele Agă Grigore Otetelișanu primea de la Știrbei scrisori pe care acesta le trimitea ”cu frățească dragoste” și le semna ”al dumitale frate și slugă B. Știrbei”, semn al respectului și afecțiunii pe care domnitorul le purta prietenului său. O descendentă a familiei, Elena, căsătorită cu foarte bogatul Constantin Glogoveanu, ținea la jumătatea secolului XIX cel mai de seamă salon al Olteniei, iar regele Carol I o numea ”maman Glogoveanu”.

“Multă vreme s-a spus că moșia de la Măgurele a fost câștigată de Iancu Otetelișanu la masa de joc, iar Radu Rosetti își amintește că, până prin 1924, pe poarta de fier de la intrarea în curtea de la Măgurele era încrustat un as de pică”

B365: De ce i se spunea lui Iancu Otetelișanu “Birlic” și cum a intrat în posesia moșiei de la Măgurele?

Cristiana Trică: Ioan Otetelișanu era un pasionat jucător de cărți, pasiune care a dat naștere multor legende și i-a adus porecla ”Birlic”. Avea un sistem propriu, care l-ar fi ajutat să nu ajungă în sapă de lemn.

Se spune că atunci când era invitat să joace cărți, lua un slujitor de încredere care-i ducea două pungi cu câte 500 de galbeni fiecare. Când începea jocul, el ridica o carte din grămadă și dacă era de roșu, juca până pierdea cele două pungi. Dacă însă cartea era de negru, trimitea pungile acasă, iar el rămânea să privească.

Mare scandal în lumea bună a Bucureștiului. La vârsta de 58 de ani, Iancu Oteteleșanu a divorțat de soția sa ca să facă nuntă cu amanta care avea 32 de ani

B365: Cum s-a cunoscut Elena Filipescu cu Iancu Otetelișanu și ce scandal a provocat în epocă legătură lor pasională? Ce destin a avut fosta lui soție?

Cristiana Trică: În toamna anului 1849, vestea că Ion Otetelișanu va divorța ca să se însoare cu Elena Filipescu a umplut de indignare lumea bună. Mirele de 58 de ani divorța de nevastă, care avea deja 62, ca să facă nuntă mare cu amanta de numai 32 de ani!

Zinca Golescu le scria fiilor ei sufocându-se de revoltă:

Vă dau o veste care o să vă umple de dispreț față de Ion Otetelișanu și complicea lui. A divorțat de nevastă și se însoară cu Elena Filipescu, sora lui Ion Filipescu.

Se vorbește ca sunt în relații amoroase de doi ani si acum vor sa se căsătorească. Nenorocitul nostru de București a devenit un oraș total corupt. Sunt atâtea intrigi și purtări necuviincioase, încât șederea aici este un adevărat infern pentru orice om cumsecade.

Mirele nu era oricine. Ion Otetelișanu, fiul clucerului Șerban și vărul primar al Marelui Agă Grigore, amicul lui Știrbei, a fost deputat, ministru, director al teatrelor și vornic adică primar al Capitalei. Între 1838 și 1846 a administrat și minele de sare ale Statului ceea ce i-a sporit considerabil averea.

Soția lui, Safta, soră cu unionistul Ion Câmpineanu, primise ”o temeinică educație de femeie și de româncă”. Era ”măruntă de stat cu un trup subțire și firav și cu un glas blând și plăcut” și s-a păstrat în amintirile de familie ca ”foarte bună și iertătoare, un înger de la Dumnezeu rătăcit printre oameni, afectuoasă și mult respectată de toată lumea”.

Își iubea soțul și întreaga ei atenție era îndreptată către el, dar lipsa unui copil a săpat încet la temelia unei căsnicii ce părea indestructibilă.

“Ioan Otetelișanu, bărbat șarmant și om de lume, a întâlnit-o la un bal pe Elena Filipescu, tânără femeie divorțată, nu frumoasă, dar foarte inteligentă și care l-a fermecat”

Cristiana Trică: Poate că Ioan Otetelișanu n-ar fi dus lucrurile până la capăt, pentru că respectul față de soția lui era mare, dar tânăra amantă îi spune că va avea un copil și asta îl năucește. Un copil, visul vieții lui!

Situația devine interesantă. În timp ce Ioan Otetelișanu este încă frământat de îndoieli, Safta insistă să divorțeze pentru ca el să capete copilul dorit. Până la urmă, divorțul se pronunță în iunie 1850 și în aceeași lună are loc nunta lui Ion Otetelișanu cu Elena Filipescu.

Safta, redevenită Câmpineanu sau Câmpineanca, după cum își semna corespondența cu familia, capătă un nou statut pentru fostul soț, devenind cei mai buni prieteni. Noul cuplu locuia în casa mare din colțul Pieței Teatrului, iar Săftica în casa din curte, unde Iancu venea în fiecare dimineață s-o vadă și să se ocupe de afacerile ei.

Între cele două doamne Otetelișanu a existat însă, după mai mult de cinci ani, o explicație la care a fost martoră Olimpia Lahovary. La icoana Maicii Domnului din Biserica Kretzulescu, Elena s-a aruncat în genunchi în fața Săfticăi și i-a cerut iertare. Câmpineanca a iertat-o, dar nici nu a mai văzut-o și nici nu i-a mai călcat vreodată piciorul în casa care fusese căminul ei. După acest moment, ușile protipendadei se deschid, în sfârșit, după aproape șase ani, pentru Elena Otetelișanu.

Saloanele Oteteleșanu, loc de petrecere pentru elitele Bucureștiului. “Cu toată istoria amară a căsătoriei sale, Elena Otetelișanu a devenit autoritatea mondenității bucureștene în vremea regelui Carol I”

B365: Ce reprezentau saloanele Elenei Otetelișanu pentru viața mondenă bucureșteană?

Cristiana Trică: În salonul Elenei Otetelișanu se adunau oameni politici, poeți, artiști, muzicanți, pictori, precum și călători străini în trecere prin București. Lumea era elegantă, doamnele purtau toalete pariziene, iar convorbirile erau din cele mai plăcute și spirituale.

Gazda însăși avea gust artistic și o memorie bună care îi permitea să recite pe de rost poeziile lui Alfred de Musset și ale altor poeți romantici francezi.

Fără saloanele Otetelișanu, cronicarul Mișu Văcărescu Claymoor ar fi rezistat cu greu, primirile și balurile Elenei Otetelișanu au fost pâinea lui două decenii. A caracterizat-o prin cele mai dulci adjective, a născocit imagini și nuanțe, a descris rochii și aranjamente florale, dansuri și stofe, de-a valma, într-o uriașă frescă a acelor vremuri apuse de mult.

O amintire a lui din 1860 evocă salonul de pe Calea Mogoșoaiei:

Trăsurile trag la scară și tot ce are Bucureștiul mai elegant, mai frumos, mai spiritual, se adună în casa primitoare a Oteteleșenilor. Odăi fastuoase, policandre cu sute de lumânări, mese de mahon, fotolii aurite, colțuri discrete ocrotite de palmieri, iar în spatele casei o terasă cu vederea spre superbul și secularul parc Oteteleșanu. Vioara vrăjită a lui Wiest își plimbă acordurile, topește rezervele și te face să plutești în deliciile valsului cadrilului și lancier-ului.

“În martie 1876, salonul de la București a găzduit un bal în care s-a dansat 16 ore în șir, de la opt seara până a doua zi, la amiază. A fost însă balul din urmă!”

Cristiana Trică: În aprilie, Ioan Otetelișanu s-a îmbolnăvit, iar la 8 mai 1876 a murit. După numai câteva zile, pe 16 mai 1876 îl urmează și Safta Câmpineanu, prima lui soție.

Cronicarii vremii spun că ”lui Iancu i s-au făcut funeralii de suveran. După Safta au mers, până la groapă, câțiva prieteni de întotdeauna.”

Elena Otetelișanu le supraviețuiește până în 1888. În toamnă se se îmbolnăvește și la 4 decembrie se stinge, prilej cu care Bacalbașa notează: ”Această femeie era o instituție, era o mare autoritate socială, o rugăminte a ei era întotdeauna ca și un ordin.”

Înalta societate intră în doliu, balurile Suțu și Bibescu, programate pentru zilele de început de decembrie sunt anulate în semn de respect, iar ziarele fac o adevărată cronică a înmormântării devenită eveniment monden.

“Povestea casei Oteteleșanu se încheie definitiv în 1929 când pe locul ei începe să se construiască Palatul Telefoanelor”

B365: Ce s-a întâmplat cu casele Oteteleșanu de pe Podul Mogoșoaiei?

Cristiana Trică: După moartea celei din urmă stăpâne, casa de la București a devenit proprietatea Academiei, așa cum ceruse testamentul lui Iancu Otetelișanu. În 1889, s-a instalat acolo Clubul Regal care a rămas până pe la 1900, când se mută în sediul propriu. Urmează trei decenii în care Terasa Oteteleșanu, spun cu amărăciune contemporanii vechilor stăpâni, ”cotropește cu mirosul acru al cafenelei saloanele unde odinioară domneau numai arta și bunul gust”.

„Măgurele face parte dintr-o veche moșie cantacuzină”

B365: Ce știm despre construirea castelului de la Măgurele?

Cristiana Trică:  Deși toată societatea pare convinsă că a fost câștigat la cărți, domeniul și conacul Măgurele au fost cumpărate, în 1853, de la Elena Cantacuzino, iar soții Otetelișanu au investit cu generozitate până le-au făcut cu adevărat princiare. Claymoor este copleșit de nostalgie evocând amintirea unor sărbători de iarnă, pe care castelanii de la Măgurele le-au petrecut în ”magnifica reședință”.

„Însuși regele Carol I, cunoscut pentru rezerva lui în ceea ce privește vizitele și balurile, a fost oaspetele Otetelișenilor la Măgurele”

B365: Cine participa la petrecerile familiei de la conacul de la Măgurele?

Cristiana Trică: Toată lumea bună, fără îndoială! Însuși regele Carol I, cunoscut pentru rezerva lui în ceea ce privește vizitele și balurile, a fost oaspetele Otetelișenilor la Măgurele, însoțit prima dată de fratele său, Leopold și a doua oară de prințesa Elisabeta și de mama acesteia, prințesa de Wied. De altfel, moșia de la Măgurele cu acea casă și cu lacul din parc sera un loc de mare frumusețe.

S-a perpetuat de atunci ideea că locul l-a inspirat pe Eminescu, oaspete al salonului de la Măgurele, să scrie ”cel puțin primele versuri ale satirei a IV-a: ”Stă castelul singuratic/ oglindindu-se în valuri”.

B365: Ce s-a întâmplat cu conacul și moșia de la Măgurele după moartea lui Ion Oteteleșanu?

Cristiana Trică: Testamentul lui Ion Otetelișanu cerea expres ca întreaga avere să fie donată Academiei cu scopul de a se înființa la Măgurele un institut de fete. Prin urmare, în 1893, averea ”evaluată la 4 milioane lei aur” și care consta în ”vila de la Măgurele cu parcul, casa din Calea Victoriei […], casa de alături unde este restaurantul numit Terasa Oteteleșanu și parcul rezervat trupelor de operetă ” ajunge în proprietatea Academiei.

1954, Conacul Oteteleșanu devine Institutul de Fizică de la Măgurele. “De menționat că acest castel, care l-a inspirat pe Eminescu, a primit, odată cu noua destinație, denumirea prozaică Blocul M”

B365: Care este istoria Institutului de Fete de la Măgurele?

Cristiana Trică: Iancu Otetelișanu și-a dorit ”crearea unui institut de fete române, cărora urma să li se dea o creștere și o educație de bune mame de familie, fără pretenție sau lux.” El urma astfel tradiția începută de unchii săi din Craiova, fondatorii Pensionatului de fete Lazaro-Otetelișanu.

Academia se supune și înființează Institutul, iar acesta începe să funcționeze cu 15 eleve în anul școlar 1894 – 1895.

La începuturi, director de studii a fost Ioan Slavici, a cărui soție conducea școala. Slavici alcătuiește, în 1906, o monografie în care prezintă Institutul ca fiind ”o şcoală specială, în care elevele primesc pe lângă cultura normală şi cuvenita pregătire teoretică spre a putea înţelege îndrumările ce li se dau pentru chivernisirea casnică şi pentru creşterea copiilor.

Obiectivul era ca elevele să fie bune soții, bune mume și propagatoare ale spiritului casnic, iar nu altceva. O femeie care e în adevăr pregătită pentru purtarea sarcinilor casnice poate să-și facă în toate împrejurările drum prin lume dacă mai e și cuminte. În Institut se face însă numai educațiunea fetelor adăpostite în el, iar nu și a societății în care au să-și petreacă viața.

Instituția a funcționat sub denumirea Școala normală de fete Măgurele până la reforma învățământului din 1948. În același an a luat ființă și Academia RPR a cărei primă secție a fost cea de Matematică și fizică, iar în 1949 această secție a Academiei înființează Institutul de Fizică de la Măgurele care va prelua fosta școală pentru nevoile proprii de spațiu.

B365: Ce reprezintă conacul de la Măgurele în ziua de azi?

Cristiana Trică: Mai presus de toate, o amintire! Conacul de la Măgurele este un loc încărcat de istorie, vorbește despre Otetelișeni, despre regele Carol I, Slavici și Eminescu, despre vremuri demult trecute și oameni care au făcut istorie. În 2019, conacul a fost restaurat, semn că locul e cu noroc, dacă ne gândim câte clădiri au dispărut cu tot trecutul lor!

„Conacul Oteteleșanu” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare.

Ce am mai scris se află aici:

• Darvari, singurul schit de călugări ascuns în inima Bucureștiului, renăscut din abandon. Monumentul e opera arhitectului Simotta, “un poet al imaginii”
• De ce a fost demolată vila lui Basile Assan, primul român care-a făcut înconjurul lumii.  Fabuloasa “Casă de porțelan” din inima Bucureștiului avea chiar și încălzire prin pardoseală
• Top 10 marchize fabuloase, bijuterii ale multor case din București. Câte au supraviețuit în timp și ce poveste uitată spun despre Micul Paris
• Farmacia Hotăranu revine în viața Bucureștiului. Cu o istorie de peste 100 de ani, monumentul păstrează vitrine elegante, comandate la Viena, și va deveni muzeu
• Casa cu trecut extraordinar din Caimatei, mahalaua celor mai mari lăutari bucureșteni. Construită de Barbu Delavrancea, vila a fost reședința lui Ion Dolănescu
• Palatul Universul ascunde și azi, în umbra sa, Casa cu statui “Cazzavillan”. Italianul cu inimă de român a inventat reportajul de senzație și “mica publicitate” în București
• Casa milionarului A. Velleanu. La 15 ani de la dispariția sa neelucidată, testamentul, în care indica Parchetului București cine-l va asasina, a fost descoperit în Arhiva trimisă cu Tezaurul țării la Moscova în 1916 
• De ce se vinde Clubul Austro-Ungar, azi teatrul Elisabeta. Monumentul imperial a fost loc de distracție pentru ofițerii germani care au ocupat Bucureștiul
• Casa cu blazon din Dorobanți și incredibila poveste a proprietarului ei, „Schindler de București”. Diplomatul Constantin Karadja, omul care a salvat peste 50.000 de evrei
• S-a întors norocul la Hanul Evreilor, cândva înfloritor, acum pe ducă. Cine va salva Monumentul Neculescu, pe vremuri plin de prăvălii ținute de negustori israeliți din București
• Destinul amar al Vilei profesorilor Perianu. Nepoata lor ne spune povestea casei cu prăjituri din Cotroceni, opera primei femei arhitect din București
• EXCLUSIV I Misterul seifului imposibil de deschis din Vila Gh. Tătărescu. Reședința din inima Bucureștiului a fostului premier poate fi vizitată pentru prima dată
• FOTO I Moștenirea lăsată Bucureștiului de prima femeie arhitect din țară. Povestea personalității care a cucerit breasla dominată de bărbați și minunata ei casă cu pălărie
• Gara Băneasa, simbol regal al Capitalei, e pe linie moartă. Deși are valoare uriașă, clădirea modernistă lipsește din Lista Monumentelor din București
• Palatul prezidențial din Neptun, unde soții Ceaușescu fugeau vara din București. Secretele faimoasei vile, dezvăluite de arhitectul care a proiectat-o
• FOTO I Mascaronii, misterioase chipuri care păzesc casele de epocă, adunați într-o colecție de o mare frumusețe. Cine e visătorul care inventariază fețele Micului Paris
• Renaște Casa Tattarescu, singura reședință în formă de han din București. Incredibila poveste a nepoatei marelui pictor, îngăduită de comuniști să trăiască în imobil până la sfârșit
• Blocul Gioconda, cândva cel mai înalt din București, și fabuloasa poveste a locului cu 300 de ani de istorie. Acolo a fost un Palat domnesc. De ce a fost demolat
• Casa lui Constantin Argetoianu, marele boier căruia nu i se cunoaște mormântul. Monumentul a fost proiectat de un “vechiu arhitect din București”
• “Casa cu marchiză persiană” s-a întors în viața Bucureștiului. A fost reședința generalului Argeșanu, supranumit “Ghiță Soldatul”, fost prim-ministru asasinat de legionari
• EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari
• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care