Relicvele cu cupolă ale comunismului. Povestea „Circurilor Foamei” din București

07 apr. 2022
8168 Afișari
Relicvele cu cupolă ale comunismului. Povestea „Circurilor Foamei” din București
Relicvele cu cupolă ale comunismului. Povestea „Circurilor Foamei” din București. Sursa foto: Bucureștiul meu drag

Ici-colo, acum aproape patru decenii, în București răsăreau clădiri de mari dimensiuni, cu cupole mari, de sticlă, care ar fi urmat să fie un fel de mall-uri socialiste, intitulate „centre agroalimentare”. Locuitorii, apăsați de greutățile comunismului anilor ’80, le-au numit în mod ironic „Circurile Foamei”, și acesta e numele sub care sunt cunoscute și astăzi. Prin urmare, vă invităm să aflați povestea „Circurilor Foamei” și ce s-a întâmplat cu aceste clădiri megalomanice.

După cutremurul din 1977, Nicolae Ceaușescu a început, pe alocuri, demararea și implementarea unor proiecte grandomane, precum construirea „Complexelor Comerciale Agroindustriale” în București. Dacă această denumire nu vă spune nimic, este vorba despre celebrele „circuri ale foamei”, care trebuiau să fie în total 11 la număr, în momentul Revoluției dintre acestea fiind funcționale doar două, restul fiind aflate în diverse stadii de lucru.

Ce urma să aibă loc în aceste „Circuri ale foamei”

Astfel, în aceste centre urma să se vândă mâncarea necesară pentru toată populația Bucureștiului. Utopic, nu? Situate în Pantelimon, Rahova, Titan, Băneasa, Eroii Revoluţiei, Cotroceni, Vitan, Floreasca, Timpuri Noi, Lujerului şi în zona Unirii, aici ar fi urmat să fie concentrată întreaga distribuție a mâncării de care aveau nevoie bucureștenii.

În viziunea sa, Ceaușescu considera că astfel bucureștenii nu vor mai petrece timpul alergând între magazinele alimentare și piețele din oraș, în aceste centre urmând a fi disponibile toate bunurile necesare.

„A fost o idee utopică a lui Ceauşescu de a satisface nevoile alimentare ale populaţiei, într-o perioadă în care alimentele se găseau foarte greu, cu cozi lungi şi se aştepta foarte mult. Pentru a linişti muncitorii, mai ales, a gândit aceste clădiri mari, cu arhitectură distinctivă, unde să poată aproviziona ei în condiţiile economiei socialiste. Iar clădirile acestea aveau şi menirea de a proclama măreţia regimului comunist. Dar a fost un eşec total”, a declarat pentru Mediafax istoricul Constantin Bălăceanu Stolnici.

De unde vine denumirea de „Circul foamei”

Denumirea de „Circul foamei” provine din rândul populației, și face aluzie la două aspecte: arhitectura acestor clădiri și lipsa mărfurilor. Înainte de toate, alimentele ajungeau rareori la aceste complexe comerciale, și când ajungeau erau în cantități mult prea mici pentru a le ajunge oamenilor, astfel că momentele în care în mulțimea de tarabe și vitrine frigorifice „bătea vântul” nu erau deloc puține. Astfel, conceptul lui Nicolae Ceaușescu de a aproviziona aceste complexe mult mai facil și mai eficient decât în cazul alimentarelor de cartier a rămas la stadiul de proiect.

În al doilea rând, toate aceste complexe erau de mari dimensiuni și erau prevăzute cu o cupolă mare în centru, din raționamente ce țineau pur și simplu de grandomania stilului arhitectural. Această cupolă însă i-a dus pe oameni cu gândul la circuri, de unde a provenit și denumirea de „Circul foamei” atribuită acestor clădiri.

În anul 1989, în momentul căderii regimului ceaușist, în București funcționau doar două „Circuri ale foamei”: unul la Piața Unirii și altul în Pantelimon, la Piața Delfinului. Între timp, la acel moment se desfășurau lucrări la patru alte astfel de clădiri, care au fost abandonate după Revoluție însă.

O parte dintre „Circurile foamei” au devenit mall-uri

Profitând de terenul disponibil și de construcțiile deja începute, în anii 1990 la final și în anii 2000 au apărut primele mall-uri din București, unele dintre ele fiind realizate chiar pe structura „Circurilor foamei”.

Primul mall din București a fost cel din cartierul Vitan, inaugurat în anul 1999. Chiar această clădire, cunoscută pentru cupola sa, fusese inițial proiectată drept complex comercial agroalimentar. După zeci de milioane de euro investiți, aici au apărut restaurante, cafenele, magazine, cinematografe, un hipermarket și chiar zone de relaxare și agrement. Aceeași soartă au avut-o și „Circurile foamei” din zona Lujerului, Rahova și Eroii Revoluției.

Totuși, primul „Circ al foamei”, ridicat la Piața Delfinului, în Pantelimon, a căzut pradă degradării și trecerii timpului. În cazul său, investițiile nu au existat, iar din complex agroalimentar acesta a fost reprofilat de comercianți în „bazar” de produse din țări precum China: haine, jucării, covoare, electrocasnice, și multe altele. Rugina nu lipsește, iar integritatea clădirii se află sub semnul întrebării pe măsură ce timpul trece.

Cookies