Referendumul care nu s-a mai făcut ne-a costat 220.000 euro

de:
26 iul. 2011
0 afișări
Referendumul care nu s-a mai făcut ne-a costat 220.000 euro

Între 23 mai şi 11 iunie, autorităţile bucureştene au cheltuit pentru organizarea referendumului 920.000 lei. Cei mai mulţi bani au fost cheltuiţi la Sectorul 6, respectiv 319.000 lei, urmat de Primăria generală cu 190.000 lei şi de Sectorul 1 cu 162.000 lei cheltuiţi. De asemenea, la Sectorul 5 s-au cheltuit 96.000 lei, la Sectorul 3 – 61.000 lei, iar la Sectoarele 2 şi 4 – 46.000 lei.

Cea mai mare parte a banilor au fost cheltuiţi pentru personalul angajat în organizarea referendumului. Astfel, vor fi achitate cheltuielile de personal realizate până la data de 10 iunie.

Municipalitatea alocase pentru referendum 10 milioane lei. Sumele cheltuite de primăriile de sector pentru referendum vor fi decontate de Primăria Generală din bugetul Capitalei pe 2011. Mai întâi însă, decontul va trebui aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Un proiect de hotărâre în acest sens va fi supus aprobării CGMB în şedinţa din 27 iulie.

Referendumul privind Legea Capitalei, din data de 26 iunie, a fost abrogat cu 34 de voturi pentru, unul împotrivă şi o abţinere, în şedinţa CGMB din 11 iunie. Ședinţa a avut loc la o zi după ce primarii de sector, împreună cu primarul general, Sorin Oprescu, şi reprezentanţii partidelor din CGMB s-au întâlnit cu Traian Băsescu şi au consimţit la anularea referendumului.

Potrivit Memorandumului de înţelegere, încheiat după întâlnirea de atunci, proiectul de Lege a Capitalei care a determinat iniţierea referendumului nu corespundea cerinţeleor actuale de dezvoltare a Bucureştiului. În consecinţă, s-a convenit ca în următoarea perioadă să se iniţieze o serie de dezbateri pentru identificarea celor mai bune soluţii de reorganizare administrativă a Capitalei, în contexul constituirii Zonei Metropolitane Bucureşti-Ilfov.

Dacă referendumul ar fi avut loc, bucureştenii ar fi trebuit să răspundă la două întrebări, respectiv ”Vă doriţi o Capitală cu şapte administraţii controlate de către 217 consilieri aleşi pe liste de partid?” şi ”Doriţi ca şi consilierii generali să fie aleşi uninominal, asemeni primarilor de sector?”.

Cookies