ARHIVA B365

Populația Bucureștiului – Principala minoritate este cea romă. REZULTATE RECENSĂMÂNT 2011

Minorități în București

Conform rezultatelor finale ale recensământului din 2011, în Municipiul București avem următoarea componență din punct de vedere etnic: 

Din cei 1.883.425 de bucureșteni înregistrați, 1.618.883 se declară de etnie română, 3.359 maghiari, iar 23.973 se declară de minoritate romă. Următoarea minoritate este cea turcă, cu un număr de 2.315 membri. 1.209 bucureșteni se declară de etnie germană, iar 1.333 evrei. 

În 1992, în București erau 2.067.545 persoane, în 1977 erau 1.807.239 persoane, în 1966 erau 1.366.684 persoane.

Ce religii au bucureștenii

Conform rezultatelor finale ale recensământului din 2011, dintre bucureștenii sunt: ortodocși – 1587951, romano-catolici – 22149, de religie reformata – 1291, de religie penticostala –  5050, de religie greco-catolica – 4016, baptista – 3345, adventista de ziua a saptea – 4051, musulmana – 9037, unitariana – 103, Martorii lui Iehova – 1794, Crestina dupa Evanghelie – 1895, Crestina de rit vechi – 1067, Evanghelica lutherana – 415, Ortodoxa sarba – 469, Evanghelica – 1779, Evanghelica de confesiune augustana – 351, Mozaica – 1459, armeana – 108, alta religie – 3813, fara religie – 3003, atei – 8067.

Care este nivelul de educație al bucureștenilor

Din 1.714.535 de persoane de 10 ani si peste 10 ani din București, 577.122 au studii superioare, dintre care 492.471 au absolvit un program de studii universitare de licență. Școala post-liceală și de maiștri o au 66.902 de bucureșteni, liceul l-au absolvit 519.306, iar o școală profesională și de ucenici au terminat 156.488 de bucureșteni. Gimnaziul l-au terminat 265.426 persoane, iar ciclul primar 114.285. Dintre bucureșteni, 15.006 nu au absolvit nicio școală, iar dintre aceștia 3.342 recunosc că sunt analfabeți.

Date la nivel național

Cauza principală a scăderii este migraţiei externă. La recensământul din anul 2002 INS a raportat 21,6 milioane de oameni, iar în 1992 populaţia stabilă era de 22,8 milioane, scrie economica.net.

Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 44,2% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 41,4% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 14,4% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 245,4 mii persoane analfabete.

Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884,8 mii persoane (din totalul celor 20.121,6 mii persoane).

Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 2,5% la 3,3%) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie germană (de la 0,28% la 0,20%).

români – 16.792,9 mii persoane 88,9%

maghiari – 1.227,6 mii persoane 6,5%

romi – 621,6 mii persoane 3,3%

ucraineni 50,9 mii persoane

germani 36,0 mii

turci 27,7 mii

ruşi – lipoveni 23,5 mii

tătari 20,3 mii persoane.

Potrivit liberei declaraţii a celor 18.891,6 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 90,9% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,7% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,3%, iar limba ucraineană pentru 0,3% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Limbile turcă, tătară sau rusă reprezintă (fiecare) limba maternă pentru o persoană din 1000 care fac parte din populaţia stabilă. Altă limbă maternă decât cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,5% din populaţia stabilă.

La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) – 15,9% în totalul populaţiei stabile:

populaţia tânără (15 – 24 ani) – 12,3%,

persoanele mature (25 – 64 ani) – 55,7%

persoanele în vârstă de 65 ani şi peste – 16,1%

persoanele în vârstă de 85 ani şi peste – 1,3% în totalul populaţiei stabile.

În municipii şi oraşe trăiesc 10.859 mii persoane, reprezentând 54,0% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu 1,3 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.

Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 727,5 mii şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia.

Aproape jumătate din populaţia stabilă sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Mai multe femei au declarat că sunt căsătorite. Sunt căsătoriţi 4.818,4 mii bărbaţi şi 4.868,8 mii femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, persoanele văduve reprezintă o zecime din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 4,2%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 745,5 mii persoane.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button