ARHIVA B365

Raportul MCV al Comisiei Europene critică Parlamentul. Numirea şefului DIICOT-un test. DOCUMENT

Raportul MCV subliniază faptul că progresele remarcate în precedentul raport, din ianuarie 2014, au fost continuate şi că ele trebuie consolidate, iar activitatea instituţiilor judiciare a crescut încrederea populaţiei în sistemul judiciar, au precizat surse pentru MEDIAFAX.

DOCUMENTUL POATE FI CONSULTAT AICI

Raportul consemnează activitatea Curţii Constituţionale, subliniind, în schimb, faptul că unele decizii ale CC nu au fost respectate de către Parlament.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI:

„În Raportul privind MCV pe 2014 al Comisiei au putut fi evidențiate o serie de domenii în care s-au înregistrat progrese, în unele dintre acestea putând fi sesizată o reziliență care poate fi interpretată ca un indicator al durabilității. Această tendință a continuat pe parcursul anului trecut. Acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și cu responsabilități în materie de integritate în vederea combaterii corupției la nivel înalt și-au menținut un dinamism remarcabil și s-au reflectat în creșterea încrederii românilor în sistemul judiciar în general și în urmărirea penală a actelor de corupție, în particular. Menținerea acestei tendințe a fost posibilă printr-un nivel mai ridicat de profesionalism al întregului corp judiciar în ansamblul său, inclusiv prin disponibilitatea arătată de membrii acestuia de a apăra cu mai multă consecvență independența justiției și de a aplica o abordare mai proactivă în ceea ce privește asigurarea consecvenței jurisprudenței. Acum e un bun prilej ca aceste progrese să fie puse la încercare, în momente deosebit de sensibile, în special în ceea ce privește numirile în posturi de conducere”, arată raportul publicat de Comisia Europeană.

„În același timp, persistă un sentiment clar că progresele realizate trebuie consolidate și construite pe baze și mai sigure. Deși punerea în aplicare a codurilor a demonstrat faptul că guvernul și sistemul judiciar au colaborat într-un mod pragmatic și productiv, la un an de la intrarea în vigoare a codurilor rămân multe aspecte legislative care nu au fost soluționate.

Continuă să existe un nivel surprinzător de ridicat de inconsecvențe în unele hotărâri ale instanțelor, aspect care va fi întotdeauna o sursă de îngrijorare.

Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe niște cetățeni obișnuiți par să fie în continuare lipsite de criterii obiective și de un calendar fiabil.

Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reținere în a aplica hotărârile judecătorești definitive sau deciziile Curții Constituționale, aceasta fiind, de altfel, o problemă întâlnită pe scară mai largă. Și, cu toate că necesitatea combaterii corupției generale este un imperativ recunoscut tot mai mult în interiorul guvernului, amploarea problemei face necesară o abordare mai sistematică”, mai arată raportul MCV.

Comisia Europeană arată că „progresele sunt tot mai solide câștigă din ce în ce mai mult teren, iar această tendință trebuie acum menținută. Comisia speră să continue să colaboreze îndeaproape cu România pentru a asigura atingerea obiectivelor MCV.”

CE: Combaterea corupției rămâne cea mai mare provocare și principala prioritate pentru România

În ceea ce priveşte ameninţările la adresa independenţei justiţiei, conform surselor citate, documentul relevă că atacurile, inclusiv din partea politicienilor, la adresa judecătorilor şi procurorilor au rămas o problemă, dar numărul lor a scăzut faţă de anii precedenţi.

Potrivit surselor citate, raportul menţionează faptul că urmează să fie numit un nou şef la DIICOT, subliniind importanţa unei proceduri de selecţie transparente.

Aceleași surse au mai precizat că raportul MCV cuprinde referiri şi la Avocatul Poporului şi la neimplicarea acestuia în contestarea unor ordonanţe de urgenţă la Curtea Constituţională. Totodată, evidenţiază numărul în creştere al cazurilor de corupţie în rândul judecătorilor şi procurorilor anchetate de DNA.

Pe lângă activitatea DNA, raportul salută şi activitatea ANI, a ICCJ şi a CSM.

Ca şi precedentele rapoarte, documentul care va fi publicat miercuri notează faptul că Parlamentul nu a respectat toate deciziile ANI privind incompatibilitatea, existând cazuri când parlamentari declaraţi incompatibili nu au fost suspendaţi.

De asemenea, Parlamentul este criticat pentru faptul că a respins sau a tergiversat cereri ale DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari, iar criteriile acestor refuzuri nu sunt clare.

Corupţia rămâne o problemă majoră în România, dar documentul CE remarcă numărul în creştere al anchetelor şi al condamnărilor în cazuri de corupţie la nivel înalt.

În schimb, CE are observaţii cu privire la rata mică de confiscare a averilor şi de recuperare a daunelor în urma unor decizii finale ale instanţelor.

Pe de altă parte, documentul consemnează corupţia din educaţie, în special pe cea legată de examenele de bacalaureat, dar şi pe cea din sistemul medical.

CITEȘTE ȘI: REACȚIA DNA, privind Raportul MCV publicat astăzi de Comisia Europeană

Comisia invită România să ia măsuri în următoarele domenii:

1. Independența justiției

• Să se asigure că procedura de numire a noului procuror șef al DIICOT este transparentă și bazată pe merit;

• Să efectueze o evaluare globală a procedurilor de numire în funcții de conducere în cadrul magistraturii, astfel încât până în luna decembrie 2015 să existe în acest sens proceduri clare și detaliate, bazate pe modelul procedurilor utilizate pentru numirea președintelui ICCJ;

• Să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziții clare care să garanteze respectarea independenței sistemului judiciar de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar;

• În cadrul discuțiilor privind Constituția, să mențină în centrul dezbaterii preocuparea pentru asigurarea independenței justiției și a rolului acesteia în contextul echilibrului puterilor în stat.

2. Reforma sistemului judiciar

• Să finalizeze cât mai curând posibil modificările care se impun a fi aduse codurilor penale, în consultare cu CSM, ICCJ și cu Ministerul Public. Obiectivul următor ar trebui să fie acela de a asigura un cadru stabil, care să nu necesite modificări succesive;

• Să elaboreze un plan de acțiune operațional pentru punerea în aplicare a strategiei de reformă a sistemului judiciar, cu termene clare și cu implicarea în acest proces atât a Ministerului Justiției, cât și a CSM, și asigurând faptul că toate părțile interesate au ocazia să își spună punctul de vedere; să doteze conducerea sistemului judiciar cu instrumente de informare mai puternice referitoare la funcționarea sistemului judiciar (cum ar fi instrumente statistice, gestionarea cauzelor, sondaje în rândul utilizatorilor și al personalului) pentru a-i permite să ia decizii în cunoștință de cauză și să demonstreze progresele înregistrate;

• Să exploreze soluții pragmatice pentru menținerea accesului la justiție fără a păstra actuala hartă judiciară a instanțelor de mici dimensiuni;

• Să îmbunătățească asigurarea aplicării hotărârilor judecătorești la toate nivelurile pentru a se asigura că hotărârile judecătorești și sancțiunile financiare sunt puse în aplicare în mod corespunzător.

3. Integritatea

• Să reexamineze modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătorești referitoare la suspendarea din funcție a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament;

• Să aplice verificarea ex ante de către ANI a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziții publice; să asigure legături mai strânse între organele de urmărire penală și ANI, astfel încât eventualele infracțiuni legate de cazurile ANI să fie investigate în mod corespunzător;

• Să exploreze modalități de îmbunătățire a acceptării publice și a punerii eficace în aplicare a normelor în materie de incompatibilitate și a măsurilor de prevenire a situațiilor de incompatibilitate.

4. Lupta împotriva corupției

• Să îmbunătățească culegerea de date statistice privind recuperarea eficace a activelor și să se asigure că noua agenție poate asigura o mai bună administrare a bunurilor înghețate și poate coopera cu ANAF pentru a îmbunătăți ratele de recuperare efectivă. Alte segmente ale administrației publice ar trebui să fie în mod clar responsabile dacă se dovedesc incapabile să soluționeze aceste chestiuni;

• Să intensifice acțiunile preventive și represive direcționate împotriva conflictelor de interese, a favoritismului, a fraudei și a corupției în achizițiile publice și să acorde o atenție deosebită unor domenii-cheie, cum ar fi sistemul judiciar;

• Să recurgă la Strategia națională anticorupție pentru a identifica mai bine domeniile expuse riscului de corupție și să adopte măsuri educative și preventive, cu sprijinul ONGurilor și profitând de oportunitățile oferite de fondurile UE.

• Să continue să îmbunătățească măsurile de combatere a micii corupții, atât prin măsuri de prevenire, cât și prin sancțiuni disuasive.


Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Back to top button