Rapidiștii au shaorma lor! Cu 15 sosuri și carne fresh. Am mâncat la Kamun și mi-a cam plăcut

Dacă dinamoviștii au Genin, rapidiștii s-au „pricopsit” și ei cu o shaormerie deschisă peste drum de stadionul lor din Giulești: se numește Kamun, înseamnă „chimion” în arabă și se laudă cu carne fresh și 15 sosuri alese „pă sprânceană”. Ei bine, shaormeria asta, din câte înțeleg eu, aparține cuplului Keed – Daniel Crăciun. Keed e trapperul metamorfozat în mâncău și pasionat de gastronomie, iar Daniel Crăciun este fondatorul Lensa. Bineînțeles că ai auzit de Lensa și bineînțeles că urmează o campanie agresivă, în stilul Lensa, pentru acest Kamun. Și dacă ți se pare că în ultima perioadă toată lumea își deschide o shaormerie sau un fast-food de duzină, să știi că ai dreptate. Locurile astea au apărut ca ciupercile după ploaie, dar nu mi se pare ceva neapărat rău. Așadar, Crăciun cu milioanele lui și Keed cu imaginea lui. Am fost și eu să mănânc la Kamun, într-o miercuri, pe la ora 13:00. De ce? Pentru că, din umbră, mie-mi place de Keed și nu cred că și-ar pune obrazul la bătaie pentru ceva care „nu e ce trebe”. În plus, auzisem de niște sosuri interesante. Portofelul, cheile și dus am fost la Kamun, pe Calea Giulești nr. 95.

Salut și bine ai venit la Mănânc pentru tine. Mă cheamă Dragoș și, o dată pe săptămână, scriu cu patos, pe bune, fără ocolișuri, despre câte o bodegă cu haleu de prin București. Unii mă-nghit, alții nu, c-așa-i hora pe la noi.

Meniu Kamun

Shaorma cu pui sau vită, eventual amestec, în pită sau lipie făcută în fața ta direct pe saj (pare a fi cuptorul arăbesc, saj), 15 sosuri foarte interesante, ayran, limonadă și cam asta e. Prețuri foarte decente: de la 30 la 45 de lei și 15 lei o limonadă. Mă rog, mergea 10 lei limonadă, că-i apă cu lămâie. Cartofii sunt proaspeți și costă 20 de lei cei cu usturoi și parmezan. De departe se remarcă sosurile făcute în casă, deosebite pentru o shaormerie: chimichurri, tika masala, pesto de trufe sau rodie picantă sunt doar câteva care mi-au făcut cu ochiul. Las mai jos meniul.

Interior – Exterior

Interiorul este destul de micuț, cu doar 10-12 mese, frumos amenajat (la banii domnului Lensa ar fi chiar culmea să nu fie frumos amenajat), în stilul Kondimental, dacă mai ții minte locul. Toaletele mici, de avion, foarte curate. Terasa e în chinurile facerii, mai durează până-i gata. Când am ajuns eu erau oameni claie peste grămadă, dar toată lumea răbdătoare.Ți se zice bună ziua când intri, ești întrebat dacă nu cumva vrei un ceai cât aștepți. Câte shaormerii fac asta? Pe bune acu’. La capitolul clienți: de la liceeni la bombardieri, cum e și normal. Aici ajungem cu toții, spășiți, cu foamea-n vene. Comand și mă pun repede la masă cu un cuplu fan Genin. Și ei sunt pentru prima oară la Kamun. Schimbăm vorbe, bârfim, aruncăm cu nume: Laziz, George’s Fisheries, gherla de Granded, Zema Food. I-am luat pe toți la rând. Să trecem la fapte.

Am mâncat pentru tine la Kamun

Shaorma de pui la lipie și cartofi cu usturoi și parmezan | 35 lei

O shaorma puțin mai mare și mai groasă decât o doză de Coca-Cola la 0,33 la care am adăugat niscavai sosuri: tika masala, maioneză cu usturoi, chimichurri și curry, plus ceapă și pătrunjel. Atât. Așa-mi place mie. Băieții de la servire? Fini, amabili, m-au întrebat dacă vreau cartofi, dacă nu, mi-au explicat așa în mare care-i treaba cu sosurile, ce merge, ce nu merge. Fără reproș. Dar, vorba lu’ nea Vio: proba vorbește! La prima vedere pare o shaorma mică spre medie, care însă abundă în carne. Delicioasă carne, atât cât poate ea să fie, dar la Kamun pare-se că sosurile fac diferența. O reglezi din sos, o faci a ta. Sosurile sunt absolut fantastice, cu mult peste tot ce există în Capitală. În fond, comparația mea e infantilă: sosurile astea n-au ce căuta într-o shaormerie. Sunt sosuri de restaurant. Trebuie încercate neapărat sosul tika masala și cel curry. Lipia a primit 10 pe linie. Cuplul gurmand de lângă mine a concluzionat și el: e 9/10. Așa zic și eu. 9/10. Foarte bună.

La capitolul cartofi prăjiți se stă la fel de bine: cartofi proaspeți, neuleioși, bine amestecați cu parmezan și usturoi. 10/10. Cartofii costă 10 lei dacă-ți alegi varianta de meniu. Sper că am calculat bine.

Shaorma de vită la lipie | 40 lei

Carne de vită cu aceeași combinație de ingrediente ca mai sus, dar cu sos de usturoi, tzatziki și trufe. Puțin sos cu trufe, nu mult. M-am speriat să nu aibă gust a benzină din cauza trufelor. Nu e cazul. Sosul e temperat, bine echilibrat. Carnea de vită, din păcate, un pic cam uscățică și cu vreo două zgârciuri în ea. Se poate îmbunătăți calitatea cărnii și/sau timpii de preparare. Și acum vine partea interesantă: vine un tip la mine și mă-ntreabă cum a fost. Băi, uite așa, așa, excelent puiul, dar vita nu prea, am dat și de zgârciuri (i le-am și arătat). Am aflat despre tip că îl cheamă Albert și e cel care răspunde de buna funcționare a shaormeriei Kamun. Albert, spre deosebire de alți patroni români, a zis așa: – Mă, ciudat, pentru că noi plătim în plus furnizorului de carne tocmai pentru a preîntâmpina chestia asta. O să fim și noi mai cu băgare de seamă. Îți mulțumesc că mi-ai spus asta.

7,5/10 pentru varianta cu vită.

Și uite așa se câștigă un client. Pe mine. Rămâne de văzut dacă și pe alții. Un lucru e cert: trebuie să te înarmezi cu puțină răbdare când vrei să mănânci de la Kamun. Cred că e doar prima locație dintr-un lanț mare de shaormerii. Kamun a ridicat standardul și dacă aș fi patron de shaormerie aș veni să-mi iau notițe, să fur, să întreb. Am avut dreptate: Keed nu și-a pus obrazul aiurea, iar eu și comesenii mei am concluzionat următoarele: Kamun e ca Rapidul. În top 5. În curând, cu și mai multe locații, Kamun va fi peste tot acasă.

Să ne fie de bine. Am mâncat și azi pentru tine.