Rahova, cartier cu istorie extraordinară, ignorat de centrul Bucureștiului. Zona va avea o hartă a locurilor unde s-au întâmplat evenimente remarcabile

Deși se află în aproprierea Centrului Istoric al Bucureștiului, cartierul Rahova este perceput ca o periferie în care nu se întâmplă și nu s-a întâmplat mare lucru. O zonă cu dezvoltare haotică în ultimii ani, traumatizată de sistematizările brutale din anii ’80, cartier muncitoresc cu istorie și identitate aparent mărunte.

Harta memoriei cartierului Rahova. Istoria Bucureștiului nu s-a scris numai în centru, ci și la periferie

O echipă formată din istorici, arhitecți și etnologi vor pune Rahova pe harta evenimentelor majore care au marcat Bucureștiul în ultima sută de ani, de la luptele din ziua de 23 august 1944 la evenimentele sângeroase din decembrie 1989.

Puțină lume știe, de exemplu, că în zilele de 22-26 decembrie 1989, în Rahova a fost iadul pe pământ, s-au dus lupte crunte cu un inamic imaginar, soldate cu 47 de morți și mai mult de 100 de răniți.

Dincolo de etichete și clișee, Rahova este un teritoriu dens de memorie: de la parcelări moderne interbelice (în zona Vicina-Sălaj) și blocurile arhitectului Haralamb (Bubi) Georgescu de la Poștă (1947-1955), la traumele sistematizărilor din anii ’80 și evenimentele aproape uitate din decembrie 1989.

Abordăm cartierul din perspectiva memoriei culturale, combinând cercetarea de arhivă cu mărturiile locuitorilor. Ne interesează ce s-a demolat, ce s-a trăit și ce s-a pierdut, și mai ales de ce anumite povești au rămas invizibile, anunță Studio Zona, asociație formată din istorici și arhitecți, care își propune să încurajeze dialogul dintre comunitate și mediul academic.

Mai jos, interviu cu istoricul Andrei Răzvan Voinea, vă spunem poveștile invizibile ale cartierului Rahova.

“Luptele din 23 august 1944 de la Bariera Rahova, revoluția din 1989 sau viața cotidiană a cartierului sunt marcate de foarte puține semne publice ale memoriei”

La finalul cercetării, autorii proiectului vor publica o hartă a memoriei culturale din Rahova, însoțită de propuneri de intervenție. Echipa este compusă din istoricii Andrei Răzvan Voinea și Dana Dolghin, arhitect Irina Calotă, etnolog Sonia Prodan, PR Simona Rădoi, graphic design arh. Ioana Alexe, management Ruxandra Miuți.

Proiectul este finanțat de Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul de Arhitectură.

Evenimentele din 22 și 23 decembrie 1989 de pe strada Mărgeanului-Șoseaua Antiaeriană au făcut obiectul unui dosar soluționat de Secția Parchetelor Militare la 9 noiembrie 1995 cu “neînceperea urmăririi penale”.

Un însemn pus în timpul comunismului amintește:

În timpul insurecției antifasciste din august 1944, ostașii români sprijiniți de populație au lichidat rezistentele hitleriste din acest cartier și au zdrobit încercările unor coloane germane de a pătrunde în București prin bariera Rahova. Glorie luptătorilor împotriva fasciștilor pentru independența patriei noastre.

“Percepția pe care foarte multă lume o are despre cartierul Rahova este una modelată de clișee”

B365: Răzvan Voinea, care sunt clișeele și etichetele puse pe cartierul Rahova?

Andrei Răzvan Voinea: Rahova este un cartier foarte puțin analizat din perspectivă istorică și arhitecturală. De obicei, toată lumea se axează pe istoria mare a orașului, pe clădiri importante proiectate în centrul Bucureștiului. Cartiere precum Rahova, Pantelimon, Ferentari, Tei, nu beneficiază de arhitectură cu A mare.

Clișeul despre Rahova spune că este un cartier insuficient dezvoltat, mărginaș, în care nu se întâmplă mare lucru și în care nu au existat mari evenimente istorice. Acestea, desigur, mai degrabă s-au întâmplat în centrul Bucureștiului.

“Ne interesează această memorie a clasei muncitoare, dacă vreți, a oamenilor care au locuit în Rahova înainte de comunism sau în timpul comunismului, care s-au mutat în blocurile din Rahova în anii ’70-’80, și care au dezvoltat o anumită identitate”

Andrei Răzvan Voinea: Majoritatea bucureștenilor când se gândesc la memoria culturală a orașului au în vedere anumite repere, personalități care au locuit în diverse imobile, evenimente mari. Prin acest proiect vrem să aducem în atenția publicului faptul că există și în cartierul Rahova elemente importante de istorie și un alt tip de memorie care nu are legătură cu ceea ce numim “memoria bucureșteană a centrului”.

Poveștile invizibile ale cartierului Rahova. 47 de morți și peste 100 de răniți în decembrie 1989, fapt de care își amintesc toți locuitorii cartierului

B365: Ce înțelegeți prin Rahova, “cartier ignorat”, și ce subiecte abordați în cercetarea dumneavoastră?

Andrei Răzvan Voinea: S-a scris foarte puțin despre cartierul Rahova, toate studiile vorbesc preponderent despre centrul Bucureștiului, nu am găsit nicio istorie a cartierului Rahova sau a cartierului Ferentari. Au fost câteva inițiative limitate, mai ales despre partea centrală a cartierului, zona Palatului Bragadiru, Filaret, Piața cu Flori.

“Ceea ce se întâmplă însă după intersecția cu Sebastian nu a fost analizat, este o istorie ignorată, dar cât se poate de importantă”

Andrei Răzvan Voinea: Am găsit câteva fire de analiză pe care le vom continua. De exemplu, s-a scris enorm despre evenimentele din decembrie 1989 din centrul Bucureștiului (Sala Dalles, baricada de la Intercontinental, Televiziune, etc.), însă foarte puțini știu că în zona Mărgeanului au fost foarte multe victime în zilele de 22, 23 și 24 decembrie 1989. Au fost 47 de morți și peste 100 de răniți grav.

Când am făcut prima prospecție și i-am întrebat pe oameni care a fost cel mai important eveniment istoric întâmplat în Rahova, aproape toți au amintit de evenimentele din decembrie 1989. Într-adevăr, din seara zilei de 22 decembrie până pe 26 decembrie, în Rahova s-au purtat celebrele lupte cu “teroriștii”. Sunt procese care continuă și azi, cum este cazul unei doamne care încă își caută dreptatea la CEDO.

23 August 1944, lupte grele în Rahova la postul de transmisiuni al armatei germane

Andrei Răzvan Voinea: Chiar la intrarea în oraș, la Bariera Rahova, undeva în zona Pieței Rahova de astăzi, era un important post de transmisiuni al armatei germane. La 23 august 1944, când România a ieșit din alianța cu Germania și a dat ultimatumul de 24 de ore pentru ca trupele germane să părăsească Bucureștiul, s-au dat lupte în centru, la Academia Militară, Băneasa, etc, dar și la acest oficiu de transmisiuni al armatei germane. Există o placă memorială așezată pe un bloc construit ulterior peste acest oficiu de comunicații.

Blocurile arhitectului Haralambie (Bubu) Georgescu, un ultim avanpost al modernismului bucureștean, se află în Rahova

B365: Care este istoria blocurilor din Rahova proiectate de arhitectul modernist Haralambie (Bubu) Georgescu, discipol și partener al arh. Horia Creangă?

Andrei Răzvan Voinea: Blocurile au fost construite pe baza planurilor sale întocmite la jumătatea anilor ’40, și erau destinate funcționarilor de Societatea Poștă, Telefon, Telegraf. Fiecare bloc avea 60 de apartamente, în total 180 de apartamente. Nu au fost fonduri atunci în anii ’40, dar imediat după aceea s-au găsit bani pentru a construi două din aceste blocuri.

Construcțiile nu au mai fost executate însă de arhitectul Bubu Georgescu, pentru că acesta a emigrat în anii ’50 în America, dar proiectul său a fost continuat, cel de-al treilea bloc fiind ridicat în 1955. Toate cele 3 blocuri sunt unite de un corp lateral care servea ca grădiniță pentru locuitorii imobilelor, dar și pentru angajații de la Societatea Poștei din zonă.

Este un proiect foarte interesant, funcțional, și face parte din acea ultima fază a modernismului bucureștean, dinainte de 1948. Fațadele au fost placate cu cărămidă roșie.

B365: Ce propuneri de intervenții veți avea după publicare acestei hărți a memoriei culturale a cartierului Rahova?

Andrei Răzvan Voinea: Imaginați-vă o hartă a cartierului Rahova, deși delimitarea cartierului, ca și în cazul altor cartiere, este foarte subiectivă. Nu există un cartier Rahova cu granițe foarte clare, însă vom avea un traseu pe baza unor criterii menționate. Pe această hartă vom pune la fiecare loc al memoriei pe care îl identificăm, cum este 23 august 1944 sau locurile unde au fost victime în decembrie 1989, blocurile arhitectului Haralamb Georgescu, Parcelarea Rahova de la Pecineaga, toate acestea vor avea un punct pe hartă, cu explicații precise.

“Credem că vor fi 50, dacă nu chiar spre 100 de locuri ale memoriei pe harta cartierului Rahova”

B365: Adică enorm de multe.

Andrei Răzvan Voinea: S-au întâmplat foarte multe evenimente în Rahova deși, repet, lumea academică nu le-a analizat.

B365: Zona Uranus Rahova este în proximitatea centrului, face parte din centrul istoric al Bucureștiului.

Andrei Răzvan Voinea: Zona dinspre Mitropoliei, Filaret, acolo de unde începe Calea Rahovei, este mult mai bogată în patrimoniu industrial, dar pe noi ne interesează ce este dincolo de această zonă. Deocamdată facem doar cercetare și vom propune lista Direcției de Cultură, Primăriei de sector și altor instituții care pot avea intervenții. Noi ne propunem deocamdată să facem cercetarea care să stea la baza unor intervenții din partea administrației.

“Din Parcelarea istorică Rahova, jumătate a rămas intactă, restul caselor edificate de Societatea Comunală pentru Locuințe Ieftine au fost demolate în anii ’70-’80”

B365: Parcelarea istorică Rahova a rămas intactă?

Andrei Răzvan Voinea: Parcelarea Rahova, vorbim de fondul construit în vecinătatea străzilor Vicina, Pecineaga, nu mai este azi cea cu forma din anii ’30. Cam jumătate din parcelarea Rahova a fost demolată, acolo în anii ’80 s-au construit blocuri. A rămas însă un țesut urban foarte interesant, cu case vechi din categoria imobilelor proiectate de arhitecți mari.

Parcelarea Rahova, 1912-1938, proiect al Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine, edificat de mari arhitecți

În Rahova, Societatea Comunală pentru Locuințe Ieftine a construit 112 de locuințe individuale, conform planului de parcelare aprobat de Comisia Tehnică în 1912, însă parcelarea a fost finalizată abia în 1938. Parcelarea este delimitată de străzile Grigore Tocilescu, Petrache Poenaru, Calea Rahovei și intrarea Azimei. Arhitecții care au edificat locuințele sunt Ioan D. Trajanescu, Ion Țărușanu și D. Ionescu. (Sursa: Studio Zona, Parcelările Societății pentru Locuințe Ieftine din București).

Parcelarea Rahova măsura 30.000 mp și a fost împărțită în 112 parcele de câte 200 mp pe două străzi noi, paralele și perpendiculare pe Calea Rahovei, unite la capătul lor cu cea de-a treia stradă

În 1912, Societatea a construit doar 26 de locuințe, oprind construirea celorlalte din motive necunoscute. Toate aceste locuințe reprezentau noul tip, pe care Trajanescu l-a proiectat în 1912. Compus doar din parter, noul tip se diferenția de precedentele în special în privința proiectării podului, mai mare și mai funcțional.

În etapă a II-a (1928), Societatea a reluat construirea iar străzile parcelării au luat numele a doi academicieni (Petrache Poenaru și Grigore Tocilescu), ambele fiind canalizate și pavate în 1929. Cu aceste completări din 1928 și 1929, parcelarea ajungea la 100 de locuințe construite și mai rămâneau încă 12 loturi libere. Acestea au fost construite în anii 1931 și 1938. (Sursa: Studio Zona, Parcelările Societății pentru Locuințe Ieftine din București).

Casele scoase la licitație între 1932 și 1939 aveau prețurile cuprinse între 290.000 și 400.000 de lei, iar din cei 16 locuitori pe care Monitoarele Comunale îi menționează, 15 erau funcționari publici și privați, împreună cu soțiile lor, și doar unul era muncitor.

“În Rahova, locuitorii lotizării își amintesc faptul că aceasta urma să fie demolată în 1990 pentru lărgirea străzii Sebastian, însă evenimentele din 1989 au stopat proiectul”

Cei mai vechi locuitori au menționat faptul că mulți din beneficiarii inițiali ai caselor erau funcționari ai Societății de Poștă, Telefon, Telegraf. Cel mai important aspect constă în cazarea unor agenți ai organelor de Securitate în aceste case, veniți din țară la cursuri de specializare, fapt menționat de toți locuitorii intervievați. (Sursa: Studio Zona, Parcelările Societății pentru Locuințe Ieftine din București).

În 1928 a fost construită și Școală nr. 39 pe baza planurilor arh. Ion Țărușanu. Edificiul era proiectat într-un stil explicit neoromânesc, caracterizat printr-o compoziție simetrică a patru volume orizontale și a unuia vertical, dispus între acestea, în axul de simetrie.

Volumul vertical avea la ultimul nivel un foișor cu opt coloane de piatră. Ușa principală de acces era încadrată de coloane cu capiteluri bogat ornamentate și ancadramente cu motive florale. (Sursa: Studio Zona, Parcelările Societății pentru Locuințe Ieftine din București).

Citește, mai jos, și alte istorii ale cartierelor bucureștene 

• Expoziție de palate prețioase pe Polonă. Nobila stradă, cu cele mai multe și fermecătoare intrări din București, a fost sluțită pe alocuri de blocuri stridente
• Elisabeta, primul mare bulevard tăiat în București, după model parizian. Drumul avea “pavagiu de piatră cioplită și trotuare cu lespezi de gresie”
• FOTO I Cele mai frumoase case din vechiul cartier Vitan-Dudești, unele adevărate castele scăpate de la demolare. Comorile arhitecturale ascunse după blocuri
• FOTO I Vitan, ultimul cartier ridicat în comunism. Blocurile n-aveau magazine la parter, toată lumea urma să mănânce la Circul Foamei, devenit primul mall din București
• Calea Moșilor, traumele unui cartier al contrastelor. Cea mai veche arteră comercială a Bucureștiului și degradarea ei continuă
• Aviatorilor, cartier de protocol amețitor de scump, unde proprietarii își vând rar casele. Cum a devenit Bulevard un “drum de țară, mizerabil de primitiv”
• Sălăjan, vatra boierilor Dudescu acoperită de blocuri. Cum de a rămas singurul cartier din București care încă mai poartă numele unui stalinist sinistru
• FOTO I Chitila, orășelul care depășește, ca standarde de viață, vechi cartiere din București. În 1910, avea primul aerodrom din țară
• Băneasa, cartier și străveche zonă de loisir de care toți vor să profite. Pe vremuri avea han, fabrică de oțet, de săpun și moară, acum are uriașă miză imobiliară
• FOTO I Trecut-au anii și în Grozăvești. Cartierul muncitoresc-studențesc de prin ‘’80 e azi complet diferit, cu blocuri și mall-uri unde erau fabrici și uzine
• O istorie uitată: Herăstrău, agrement, propagandă și sovietizarea naturii. Cel mai mare parc al Bucureștiului e ctitoria Regelui Carol al II-lea
• Cum se trăiește în cartierul Gara de Nord – Matache Măcelaru, după măcelul demolărilor. Mașini și claxoane pe ruinele unui loc pe vremuri fermecător
• EXCLUSIV | Demolări și praf apocaliptic. Cum a fost construit Bd. Victoria Socialismului, azi al Unirii. Neștiuta istorie a arterei faraonice a lui Ceaușescu și a faimoaselor fântâni
• “Orașul neterminat” – Micul Paris era planificat să devină Mica Moscovă. Cum a fost construit Bucureștiul socialist și istoria cartierului-dormitor Dristor I INTERVIU
• Renașterea Blocului Liric, minunea care schimbă viața bucureștenilor din cartierul Cișmigiu. Aici, de pildă, oamenii își fac singuri compost pentru grădini
• EXCLUSIV | Bucureștenii care redau gloria unui loc rămas fără glorie: Piața Palatului Regal, acum a Revoluției. Cum poate fi transformată parcarea MAI într-o oază de verde
• EXCLUSIV I O singură clădire redă viața unui întreg cartier. Bursa Mărfurilor București, monument industrial de rară frumusețe, e acum The Ark – arca lui Noe din Rahova-Uranus
• EXCLUSIV I O istorie fabuloasă. Parcul Tineretului, făcut cu eforturi gigantice pe fosta groapă de gunoi Valea Plângerii – Cocioc, cel mai toxic teren din București
• EXCLUSIV I Parcul Circului, o groapă de gunoi transformată în Paradis. Cum se alege praful de opera unui mare arhitect peisagist din București
• Titulescu, cartier cu prețuri săltate de Piața Victoriei, dominat de cel mai frumos palat administrativ din București: clădirea Primăriei Sectorului 1
• Tei, cea mai mare resursă verde-albastră din București. De la săraca mahala cu copii în cămăși de sac în toiul iernii la cartier cu blocuri de lux pe malul lacului
• VIDEO | Bucureștiul dispărut. „Între Bariera Vergului și Bariera Mogoșoaiei”, cum arăta cartierul Ștefan cel Mare înainte să apară blocurile
• Invitație la îndrăgostire. Flămânda și Sfânta Ecaterina, cartiere unice, care-și păstrează numele de mahalale și tot farmecul din vechiul București | INTERVIU
• De ce e Floreasca un cartier atât de atractiv (și scump), deși e plin de blocuri tip cazarmă, cu apartamente minuscule. Microuniversul ridicat în locul hipodromului lui Negropontes
• Într-o mare de blocuri comuniste, două oaze de case vechi din cartierul Tineretului au scăpat de demolare. Parcelarea Lânăriei, concepută de arhitectul palatelor din Micul Paris
• Cartierul Tineretului, construit în ritm infernal, a înlăturat brutal casele și rostul a mii de bucureșteni. Călătorie în lumea dispărută a florarilor de la care Regina Maria lua bujori
• Cartierul evreiesc din vechiul București, azi umbra unui spațiu cândva vibrant, cu prăvălii și case interbelice valoroase. Unde azi e magazinul Unirea era inima comunității
• Dorobanți, azi cartierul cu cele mai râvnite vile din București, a plecat de la case-vagon cu grădini mari. Cine au fost dezvoltatorii care au transformat spectaculos zona | Interviu
• Pipera, exodul bucureștenilor în câmp. Cartier de business cu zgârie-nori lângă urbanism de tarla, aplicat după coduri de pe vremea lui Cuza I INTERVIU
• Ferentari, cartierul promisiunilor neonorate de mai bine de 100 de ani. Cum a ajuns “Câmpul Veseliei” să fie considerat ghetoul Bucureștiului | INTERVIU
• Colentina, pe vremuri colea-n tină, cartierul căruia natura i-a dăruit și lac, și râu. Unde acum e Parcul Plumbuita, cândva era o mare mlaștină din București | INTERVIU
• Icoanei, cartierul perfect pentru plimbare. Mahalaua de unde izvora Bucureștioara cu apă “greu mirositoare”, acum zona cu cele mai frumoase (și scumpe) case din București
• Iancului, vechi cartier bucureștean și marile transformări prin care a trecut. Ca să-l refacă așa cum voiau, comuniștii i-au închis complet bulevardul vreme de 2 ani
• Militari: cum s-a transformat din cartier-dormitor liniștit în comunism, în dormitor neliniștit în capitalism. Este singurul cartier din București care n-a avut parc până anul acesta
• Cățelu, singurul cartier din București cu locuințe cu prispe lungi, ca la țară, geniala “găselniță” a unui mare arhitect, Tiberiu Niga
• Bucureștii Noi, așezarea clădită de la zero de magnatul Basilescu, un om cu un vis formidabil. “Comunele suburbane se înăbușă sub dictatura primarului central și a hoților”
• Acolo unde azi e grandioasa amenajare Lacul Morii, cu cele mai pitorești apusuri din București, a fost odată străvechiul Crângași, cu biserică și cimitir. În locul lor au apărut blocuri I Interviu
• “În Titan, stelele-s mentosane”. Cel mai mare cartier muncitoresc din București a fost admirat până și de președintele Nixon și de dictatorul Mobutu | Interviu cu jazzmanul Iordache
• “Domenii” de vis, cu case cu grădini de milioane. Peste o sută de familii se luptă cu rechini imobiliari și presează administrația să protejeze frumusețea unui cartier unic în București
• Bucureștenii din Berceni au câștigat meciul cu investitorul care voia să transforme baza sportivă Girueta în hipermarket. ”E un caz fericit unic, lista parcurilor sportive demolate e uriașă”
• VIDEO I Podul Calicilor sau Calea Rahovei, drumul negoțului din care s-a născut un cartier. Rahova, în imagini: trecutul pitoresc al unui mic sat înghițit de un mare oraș
• VIDEO | La mulți ani, Berceni (ori îți place, ori te temi)! Acum 59 de ani, nașterea cartierului era anunțată la gazetă
• Incredibil, dar adevărat în orașul betonat: Vatra Luminoasă, cartierul-miracol cu case cu grădină pentru bucureșteanul simplu. Case ieftine și subvenționate de stat